Pretenţii. Decizia nr. 221/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 221/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 143/319/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.221/A
Ședința publică din 17 octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. G. G.
JUDECĂTOR: Ț. D.
GREFIER: B. D.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Maramureș, cu sediul în Baia M., ., jud. Maramureș, cod unic de înregistrare_, cont RO15TREZ__, deschis la Trezoreria Baia M., împotriva sentinței civile nr.322 din 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa apelantei Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Maramureș și a intimatului D. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care se constată că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 14.10.2013, din partea apelantei Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Maramureș, precizări, prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă, motiv pentru care se reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 322 din 29.V.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu Lăpuș s-a respins cererea formulată de către reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului Maramureș, în contradictoriu cu pârâtul D. M., ca neîntemeiată.
În considerentele sentinței se reține că prin Hotărârea Comisiei de protecție a copilului Maramureș nr.1759/2003, s-a dispus instituirea plasamentului la CPCSD Tg. Lăpuș față de minorul D. V. G. și obligarea tatălui acestuia, respectiv a pârâtului D. M., la plata contribuției de întreținere în cuantum de 1.326.500 lei (ROL)/lună, pentru toată perioada plasamentului.
Potrivit art. 21 din OUG nr. 26/1997 republicată, în vigoare la data emiterii celor două decizii administrative „comisia care a hotărât încredințarea sau plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul, și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea acestuia, în condițiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul județului, respectiv la cel al sectorului municipiului București, în subordinea căruia funcționează comisia care a stabilit măsura respectivă.”
Totodată art. art. 33 din același act normativ consacră caracterul executoriu al celor două decizii administrative:
„(1) Hotărârea comisiei este executorie.
(2) Hotărârea se comunică părinților, persoanei, familiei sau organismului privat autorizat căruia i-a fost încredințat sau dat în plasament copilul, copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, Direcției generale de muncă și protecție socială, serviciului public specializat, precum și organelor financiare competente, dacă s-a stabilit plata unei contribuții în sarcina părinților.
(3) În cazul în care există opoziție la executare, hotărârea se comunică inspectoratului de poliție, în vederea executării.”
Față de caracterul executoriu al celor două hotărâri, cererea formulată este inadmisibilă. Totodată cererea este lipsită de interes legitim întrucât potrivit art. 24 din OG nr. 92/2003 creanțele fiscale se sting prin prescripție în termenul de 5 ani prevăzut de art. 91 din același act normativ, sumele la care a fost obligat pârâtul făcându-se venituri la bugetul județului în conformitate cu prevederile art. 21 OUG nr. 26/1997 republicată.
Având în vedere că reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 529-533 din Noul Cod Civil, solicitând obligarea pârâtului la plata obligației de întreținere, instanța mai reține că aceasta se datorează de la data cererii de chemare în judecată, potrivit art. 532 din Noul Cod Civil, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Maramureș solicitând admiterea apelului, rejudecarea fondului și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii introductive și obligarea pârâtului la plata sumei de 2774,81 lei pentru perioada 18.XII.2003-15 septembrie 2005.
În motivarea apelului se arată că greșit instanța de fond a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile O.G. nr.92/2003 privind termenul de prescripție al creanțelor fiscale, insinuând prescripția dreptului la acțiune. Termenul de 5 ani a fost întrerupt prin comunicarea notificărilor cu confirmare de primire de către pârât.
În precizările depuse de apelantă s-a arătat că termenul de prescripție a fost suspendat pe întreaga durată a negocierilor conform art. 2532 pct.6 din Noul Cod civil, negocieri care au fost repetate.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, în baza dispozițiilor art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Prin Hotărârea Comisiei de protecție a copilului Maramureș nr.1759/2003 s-a dispus instituirea plasamentului la CPCSD Tg. Lăpuș față de minorul D. V. G., iar tatăl acestuia, pârâtul D. M. a fost obligat la plata contribuției de întreținere în cuantum de 1.326.500 lei (ROL)/lună, pentru toată perioada plasamentului. Această hotărâre în prezent nu constituie titlu executoriu motiv pentru care se apreciază că greșit instanța de fond a considerat cererea formulată de reclamantă ca fiind inadmisibilă.
Corect instanța a reținut că cererea reclamantei este prescrisă.
Obiectul litigiului vizează pretențiile bănești datorate pentru perioada 18 decembrie 2003-15 septembrie 2005. Pentru aceste pretenții bănești nu se poate reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 2532 din Noul Cod civil, aceste dispoziții legale nu pot fi aplicate retroactiv față de perioada în discuție: anii 2003-2005.
Principiul neretroactivității legii vechi a fost preluată și de Noul cod civil care în art. 6 precizează că, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, aceasta neavând putere retroactivă. Actele și faptele juridice încheiate, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii, săvârșirii ori producerii lor. Alineatul 4 din același articol evidențiază faptul că prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîndeplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Legea nouă se aplică doar actelor și faptelor încheiate, produse ori săvârșite după ..
Pe cale de consecință, față de perioada în discuție, pretențiilor datorate aferente perioadei anilor 2003-2005 nu pot fi aplicate dispozițiile Noului Cod civil.
Față de cele de mai sus se apreciază că apelul nu este fondat urmând a fi respins conform dispozițiilor art. 480 din Noul Cod de procedură civilă.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Maramureș în contra sentinței civile nr. 322 din 29.V.2013 a Judecătoriei Tg. Lăpuș, județul Maramureș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 17 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
P. G. G. Ț. D. B. D.
Red.P.G./18.10.2013
T.red.B.D./22.10.2013/4 ex.
Judecător la fond:T. D.-M.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 586/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
