Fond funciar. Decizia nr. 2/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 07-01-2015 în dosarul nr. 2/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/R
Ședința publică de la 7 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: W. D.
Judecător: C. M.
Judecător: G. B.
Grefier: O. V.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către pârâta C. Locală de aplicare a legii fondului funciar Baia M. împotriva sentinței civile nr._ din 05.11.2010, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei Comisia L. de aplicare a legii fondului funciar Baia M. și a intimaților Mătieș I., C. Județeană de aplicare a legii fondului funciar Maramureș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Constatând faptul că recurenta C. L. de Fond Funciar Baia Mare solicită judecarea în lipsă (f. 3), instanța față de actele și lucrările dosarului reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/05.11.2010, Judecătoria Baia M. a admis cererea petentului M. I. în contradictoriu cu pârâtele C. locală Baia M. și C. Județeană Maramureș pentru aplicarea legilor fondului funciar și, pe cale de consecință a obligat pârâta C. L. Baia M. să procedeze la punerea în posesie a petentului cu privire la suprafața de 0,60 ha ce face obiectul Hotărârii Comisiei Județene nr. 8975/29.05.1997 sub sancțiunea de daune cominatorii de 10 lei pe zi de întârziere, începând cu rămânerea irevocabilă a sentinței până la efectiva punere în posesie.
Pârâta C. Județeană Maramureș a fost obligată să procedeze la eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantului în baza aceleiași hotărâri și a documentației ce urma a fi întocmită de comisia locală.
Prima instanță a reținut pasivitatea Comisiei Locale de fond funciar în punerea în posesie a reclamantului și culpa acesteia.
Împotriva sentinței a declarat recurs C. L. de fond funciar Baia M. solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea dispozițiilor sentinței civile nr._/2010 și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În subsidiar, admiterea recursului, modificarea dispozițiilor sentinței civile nr._/2010 în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
Recurenta a arătat că instanța de fond a admis acțiunea petentului Mătieș I. în contradictoriu cu C. L. obligându-i „la punerea petentului în posesie cu privire la terenul în suprafață de 0,60 ha ce face obiectul Hotărârii Comisiei Județene nr. 8975/1997 sub sancțiunea unor daune cominatorii”.
Pentru termenul din data de 01.10.2010 petentul a depus o precizare de acțiune prin care arăta că, „în urma dezmembrărilor succesive efectuate la Cartea Funciară nr. 197 Săsar numerele topografice indicate în acțiune – de la data introducerii acțiunii și până la termenul din 01.10.2010 – s-au modificat”, rezultând o suprafață mai mică - de 4.320 mp, față de 0,60 ha pe care le solicită.
A solicitat instanței la termenul din data de 05.11.2010 să pună în vedere reclamantului să depună extras CF și schiță de dezmembrare pentru acea suprafață.
Dacă instanța binevoia a da curs cererii observa că petentul nu este proprietar asupra acelor suprafețe de teren, acestea, în urma nenumăratelor procese, intrând în posesia de drept a adevăraților proprietari.
Instanța de fond a reținut faptul că, petentul a înregistrat la C. Locală cerere de punere în posesie căreia nu i s-a dat curs, însă petentul cunoștea faptul că această suprafață de teren este revendicată de adevărații proprietari cu care se află în litigiu încă din anul 1998.
De asemenea, în același timp una din proprietarele terenului a depus la Comisia L. cerere prin care a solicitat a nu se da curs cererii numitului Mătieș deoarece se afla pe rolul Curții de Apel Oradea un recurs care privește chiar acele suprafețe de teren pe care le solicită reclamantul în prezenta acțiune.
Solicită respingerea ca nefondat a capătului de cerere privind obligarea la punerea în posesie sub sancțiunea daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, deoarece, atâta timp cât petentul este în litigiu încă din anul 1998 cu suprafața de teren care face obiectul HCJ nr. 8975/1997 cu cei îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate, nu i se putea curs cererii de punere în posesie.
Intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor recurentului și în considerarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă tribunalul reține următoarele:
Prin hotărârea Comisiei Județene nr. 8975/29.05.1997 pe seama petentului s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,60 ha teren.
Sub nr._ din 16.06.2009 petentul a înregistrat la C. L. Baia M. cerere pentru punerea în posesie în baza hotărârii Comisiei Județene, cerere căreia nu i s-a dat un răspuns până la acest moment.
Practic, C. L. ignoră obligațiile legale și hotărârea Comisiei Județene, necontestată, în vigoare, echivalentă ca și autoritate cu o hotărâre judecătorească sau o dispoziție legală (lege). C. L. are obligația legală (vezi și OUG nr. 127/2002) de a asigura o finalitate procedurii reconstituirii independent practic de interesul manifestat de către petent sau de demersurile făcute de acesta pentru punerea în posesie cu atât mai mult cu cât potrivit susținerilor petentului terenul este aferent casei în care locuiește.
Aspectele vizând identificarea topografică a terenului nu interesează în procedura punerii în posesie, interesând eventual în demersul de întabulare al titlului de proprietate care se va elibera.
Chiar și în ipoteza în care nu ar exista teren disponibil C. L. în respectarea dispozițiilor hotărârii Comisiei Județene de reconstituire are remediul legal de a proceda la punerea în posesie pe un alt amplasament disponibil, fie înaintarea unei propuneri către C. Județeană pentru acordarea de despăgubiri.
În nici un caz însă nu poate fi tolerată poziția pasivă a Comisiei Locale vizavi de procedura în sine a reconstituirii.
Critica adusă sentinței în sensul că adevărații proprietari sau urmașii acestora ar fi fost puși în posesie nu este fondată și nu interesează la acest moment. Ar putea constitui un nou litigiu dintre părțile puse în posesie, iar instanța va da preferință atunci unui titlu sau altul.
Oricum C. Județeană în anul 1997 când a admis contestația petentului M. I. a avut în vedere dovezile acestuia și a apreciat că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate. .mantul dorește să fie pus în posesie nu a constituit obiectul punerii în posesie pentru alte persoane, de altfel recurenta nici nu a făcut această dovadă la fond.
Aspectele invocate de recurentă în cuprinsul memoriului de recurs se referă la chestiunea îndreptățirii reclamantului la reconstituire, aspecte ce nu pot fi discutate în acest cadru procesual având în vedere că Hotărârea Comisiei Județene Maramureș nr. 8975/29.05.1997 nu a fost atacată și este în vigoare.
Față de considerentele de mai sus, recursul va fi respins conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta C. L. de Fond Funciar Baia M. împotriva sentinței civile nr._/05.11.2010, pronunțată de Judecătoria Baia M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 ianuarie 2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER
W. DanielaCodrea MariaGiuroiu BrîndușaOpriș V.
- În concediu medical,
semnează grefier șef secție
Red. W.D./Tehn. M.R.
2 ex./09.06.2015
Judecător la fond:D. danci
| ← Servitute. Decizia nr. 69/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
