Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 109/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 109/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 109/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 109/R
Ședința publică din 05 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. B. P.
Judecător: B. G.
Judecător: A. S. T.
Grefier: C. M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra recursului formulat de recurenta D. (nascuta Timșac) M. împotriva sentinței civile nr.350/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosar nr._, având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic - validare de contract.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 19.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru data de 26.02.2015 și pentru astăzi, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată că prin sentința civilă nr. 350 din 27 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamantul Timșac N. împotriva pârâților Timșak N., Timșac G., D. M., B. I., B. V. și . în reprez. pârâților cu domiciliu necunoscut Timșac G. si soția B. Vaszalina și s-a validat antecontractul de vânzare-cumpărare din 11.08.2009, încheiat de reclamant cu pârâta Timșak N., având ca obiect terenul situat în R., identificat în c.f._, nr. top 166/3/1 în suprafață de 784 mp, s-a validat antecontractul de vânzare-cumpărare din 20.08.2009 încheiat de reclamant cu pârâtul Timșac G., având ca obiect terenul situat în R., identificat în c.f._ nr. top 166/3/2 în suprafață de 470 mp., hotărârea ținând loc de contracte autentice de vânzare-cumpărare.
S-a dispus anularea încheierii de intabulare nr. 1596/29.10.2002 c.f. prin care pârâta D. M., născută Timșac și-a înscris dreptul de proprietate în c.f. R., c.f. vechi 3216 R.), nr. top 166/1 asupra suprafețelor de 500 mp și restabilirea situației de carte funciară anterioară.
S-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin moștenire și partaj judiciar, în baza sentinței civile 3104/15.12.2004 a Judecătoriei V. de Sus, asupra terenului în suprafață de 470 mp identificat în c.f._ R., nr. top 166/3/3 în suprafață de 7 mp și c.f._ R., nr. top 166/1/1 în suprafață de 463 mp și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantului cu titlu de cumpărare și respectiv moștenire, asupra parcelelor susmenționate, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de ing. P. G. și care face parte integrantă din dispozitivul sentinței.
Pârâta D. M. a fost obligată să plătească reclamantului suma de 5000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată la 2.04.2012, reclamantul Timșac N. i-a chemat în judecată pe pârâții Timșak N., Timșac G., D. M. născută Timșac și . în reprezentarea proprietarilor de c.f. prezumați decedați Timșac G. si soția B. Vaszalina, solicitând instanței să valideze antecontractul de vânzare-cumpărare din 11.08.2009 prin care a cumpărat de la pârâta Timșak N., terenul intravilan situat în . c.f._, nr. top 166/3/1 în suprafață de 784 mp, să valideze antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâtul Timșac G. cu privire la terenul intravilan situat în R., înscris în c.f._, nr. top 166/3/2 în suprafață de 470 mp, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, să dispună anularea încheierii de intabulare nr. 1596/2002 c.f., radierea dreptului de proprietate înscris în c.f. 5024, nr. top._ pe numele pârâtei D. M. și restabilirea situației de carte funciară anterioară, înscrierea dreptului de proprietate prin moștenire, pe numele său, asupra terenului intravilan, identificat în c.f._, nr.top 166/3/3, în suprafață de 7 mp și c.f._, nr. top 166/1/1 în suprafață de 463 mp, înscrierea dreptului de proprietate pe numele său cu titlu de cumpărare, asupra terenurilor dobândite de la pârâții Timșak N. și T. G., conform planului de amplasament și delimitare întocmit de ing. P. G..
În motivare reclamantul a învederat că la data de 11.08.2009 a cumpărat de la pârâta Timșak N. suprafața de 784 mp teren, iar la 20.08.2009 de la pârâtul Timșac G. suprafața de 470 mp teren, ambele fiind dobândite de aceștia, în urma partajului succesoral judiciar conform sentinței civile 3104/2004, pronunțată în dosarul 1450/2003 al Judecătoriei V. de Sus.
Pârâta D. M., sora lui, a primit . 2 pe care are edificată și casa de locuit, în suprafață de 470 mp. Din eroare, aceasta s-a intabulat pe . 2 care i-a fost atribuită lui. Aceasta urmează să solicite înscrierea dreptului său asupra terenului care i-a revenit din c.f._, nr. top 166/2/2.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 111 c.pr.civ., 644, 969, 1073 c.civil, art. 5 Titlul X din Legea 247/2005 și Legea 7/1996.
Pârâtul Timșac G. nu s-a opus admiterii acțiunii confirmând vânzarea.
La data de 11.06.2012, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul chemării în judecată și a pârâților B. I. și B. V., frații săi, pentru a le fi sentința opozabilă (f.25).
La data de 28.08.2012, pârâta Timșak N. a învederat instanței că după punerea în posesie asupra parcelei atribuite la partaj de către executorul judecătoresc, a vândut-o reclamantului, fiind de acord ca acesta să intre în legalitate (f.29).
Pârâta D. M. a solicitat respingerea acțiunii reclamantului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, atâta timp cât este proprietară tabulară a terenului, nu pot fi validate promisiunile de vânzare-cumpărare. Sub aspect procedural, a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului dedus judecății, acțiunea fiind prescriptibilă în termenul general de trei ani.
Din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 3104/15.12.2004 pronunțată în dosarul 1450/2003 al Judecătoriei V. de Sus, rămasă definitivă prin neapelare, s-a stabilit masa succesorală rămasă în urma defunctului Timșac V., decedat la 18.12.1994 (tatăl părților persoane fizice din cauza de față), calitatea de moștenitori legali, cotele ce le revin din moștenire și s-a dispus ieșirea din indiviziune, atribuindu-le parcele de teren în loturi, conform variantei I din raportul de expertiză, care a ținut cont de folosință și construcțiile edificate de fiecare dintre ei.
Reclamantului Timșac N. i s-a atribuit suprafața de 470 mp din terenul intravilan R., delimitat cu portocaliu în schița anexă nr. 1, pârâtei D. M., . cu aceeași suprafață, pârâtei Timșak Năstaca, . în suprafață de 784 mp, iar pârâtului Timșac G., ., în suprafață de 470 mp (f.104 și 135-137 dosar atașat). . M. avea și casa de locuit.
La data de 11.08.2009, reclamantul Timșac N. a convenit cu pârâta Timșac Năstaca asupra vânzării-cumpărării parcelei de 784 mp, iar la data de 20.08.2009, cu pârâtul Timșac G. asupra vânzării-cumpărării parcelei de 470 mp, încheind două contracte sub semnătură privată, în prezenta a doi martori. Prețurile au fost achitate iar reclamantul a intrat în posesia terenurilor (f.19-20).
Pe baza aceleiași schițe anexe prima instanță a observat că reclamantul a cumpărat parcelele atribuite celor doi pârâți pentru a forma un trup comun cu cea atribuită lui la partaj și că aceasta din urmă se învecinează nemijlocit cu cea atribuită pârâtei D. M..
Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert judiciar K. A. în prezenta cauză, pârâta D. M. și-a înscris dreptul de proprietate în c.f._, nr. top 166/1 R. în 2002 cu titlu de moștenire și partaj voluntar asupra terenului hașurat cu albastru în schița anexă nr.1, în suprafață de 500 mp în timp ce prin sentința civilă 3104/2004 i s-a atribuit . pe care se află casa de locuit. Pârâta s-a intabulat pe terenul atribuit reclamantului (f.92-94).
Apărările pârâtei în sensul că intabularea sa este anterioară hotărârii de partaj nu poate fi primită. Aceleași apărări le-a formulat și în dosarul 1450/2003, când terenul a fost inclus la partaj precum și în apelul declarat împotriva încheierii de admitere în principiu. Prin Decizia civilă nr. 1846/A/27.08.2004 a Curții de Apel Cluj, a fost respins apelul, reținându-se în considerente că D. M. s-a judecat în 2002 doar cu proprietarii tabulari cu domiciliul necunoscut și sora ei B. I., că hotărârea nu este opozabilă celorlalți moștenitori și că partajul nu este valabil în măsura în care nu a inclus toți copărtașii (f.30-31 dosar 7472/2004 al Curții de Apel Cluj atașat).
Reclamantul este o persoană interesată în sensul prev. de art. 36 din Legea 7/1996 în a solicita rectificarea înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei pe . partajul judiciar.
În ceea ce privește convențiile sub semnătură privată, prima instanță a reținut că au valoare juridică a unor promisiuni sau antecontract de vânzare-cumpărare potrivit principiului conversiunii actelor juridice, îndeplinind condițiile de validitate prev. de art. 948, 969, 1295 și 1303 vechiul cod civil. Ele sunt susceptibile de executare silită atipică a obligației de a face de către promitentul vânzător, conform art. 970, 1073 și 1077 vechiul cod civil.
Cum pârâții Timșak N. și Timșac G. nu și-au clarificat situația juridică a terenurilor prin înscrierea în c.f., reclamantul este îndreptățit să solicite instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contracte autentice (art. 5 al.2 Titlul X din Legea 247/2005).
Poziția pârâtei D. M. de opunere la validarea convențiilor nu poate fi primită pentru că nu privesc persoana ei și nici . care este intabulată. Convențiile își produc efectele doar față de părțile contractante și orice excepții legate de executarea obligațiilor, prescripție, etc., pot fi ridicate doar de acestea.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate, prima instanță a admis acțiunea sub toate petitele.
Pârâta D. M. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, justificate prin taxa de timbru și taxă expertiză în baza art. 274 c.pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii petitului privind anularea încheierii de intabulare nr. 1596/29.10.2002 c.f. și radierea dreptului ei de proprietate din CF 5024 R. nr. top 166/1 cu înscrierea reclamantului în cartea funciară.
Recurenta a învederat că prin sentința recurată instanța de fond a validat convențiile de vânzare cumpărare, soluție pe care nu înțelege să o atace, deoarece nu vizează proprietatea ei.
Însă, s-a admis petitul privind anularea încheierii de intabulare nr. 1596/29.10.2002 c.f. și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului înscris CF 5024 R. nr. top 166/1 în suprafață de 463mp cu titlu de moștenire.
S-a reținut că dreptul de proprietate a fost dobândit de promitenții vânzători în baza sentinței civile nr. 3104/2004 a Judecătoriei V. de Sus prin care a avut loc ieșirea din indiviziune și moștenirea. Așa cum este știut, hotărârea privind stabilirea masei succesorale nu este un act constitutiv de drepturi, ci un act translativ. Pe cale de consecință trebuie verificat dacă defuncții aveau sau nu în proprietate imobilul din litigiu și care a format obiectul convențiilor. Așa cum se poate observa din extrasele de carte funciară defuncții antecesori nu erau proprietari, motiv pentru care nu se putea transmite un drept de proprietate.
Reclamantul nu putea să dobândească dreptul de proprietate în baza sentinței civile nr. 3104/2004 a Judecătoriei V. de Sus deoarece în acel proces nu au fost chemați proprietarii de carte funciară, iar sentința privind masa succesorală nu este constitutivă, ci translativă de drepturi. Astfel, reclamantul nu putea dobândi un drept de proprietate cât timp defuncții nu au avut un drept de proprietate asupra terenului din litigiu cu nr.top. 166/1.
Sentința privind masa succesorală nu a fost pusă în executare, neexistând la dosar un proces - verbal de punere în posesie. Recurenta a învederat și faptul că ea este proprietara imobilului din anul 2002, iar procesul prin care s-a dezbătut masa succesorală este din anul 2004.
Chiar dacă s-ar menține soluția de anulare a încheierii de intabulare, reclamantul tot nu poate opune proprietarilor de carte funciară un drept de proprietate asupra imobilului respective și nu se poate face dovada transmisiunii proprietății de la proprietarii de carte funciară Timșac G. și B. Vaszalina la reclamant.
În ceea ce privește rectificare cărții funciare, recurenta a susținut că nu se regăsește în speță nici unul din cazurile care justifică anularea intabulării, respectiv nu s-a anulat actul care a stat la baza intabulării. Mai mult decât atât, dacă s-ar admite petitul privind anularea încheierii de intabulare s-ar încălca autoritatea pozitivă a lucrului judecat, sentința în baza căreia ea s-a intabulat intrând în puterea lucrului judecat.
Sub aspect procedural, recurenta a invocat lipsa capacității de folosință a proprietarului de carte funciară Timșac G., care a decedat la data de 03.11.1936.
Recurenta a învederat că proprietarii de carte funciară sunt bunicii ei care au avut patru copii. In aceste condiții, recurenta a invocat și lipsa calității procesuale pasive a unității administrative teritoriale -. apreciat că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Pârâtul Timșac N., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, tribunalul a reținut următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . apelantă, tribunalul constată că este fondată.
După cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Timșac N. la data de 02.04.2012, . chemată în judecată ca pârâtă, în calitate de unitate administrativă în raza căreia au avut ultimul domiciliu proprietarii de CF proprietarilor prezumați decedați, Timșac G. și soția B. Vaszalina.
Funcția dreptului procesual constă, în principal, în a asigura sancțiunea dreptului civil material, ceea ce înseamnă că poziția de reclamant în cadrul litigiului aparține titularului dreptului subiectiv civil afirmat, în timp ce calitatea procesuală pasivă o are cel obligat în același raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).
Întrucât reclamantul declanșează procedura jurisdicțională, lui îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuală, cât și pe aceea a pârâtului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părțile litigiului au calitatea de titular al dreptului și, în mod corespunzător, al obligației corelative.
Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se reține că în speță, Comunei R. nu îi este justificată calitatea procesuală, deoarece el nu este parte în raportul juridic dedus judecății și nu se află într-o opoziție de interese față de reclamant pentru a i se legitima poziția de pârât în cadrul litigiului.
Reclamantul a promovat acțiunea împotriva Comunei R., prezumând că proprietarii tabulari Timșac G. și soția B. Vaszalina sunt decedați fără moștenitori.
Însă, chiar așa fiind, potrivit art. 680 din Codul civil, "în lipsă de moștenitori legali sau testamentari", bunurile trec la stat, nu la unitățile administrativ teritoriale, iar succesiunea vacantă se dovedește prin certificatul de vacanță succesorală, eliberat după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii conform dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 36/1995.
Abia în reglementarea noului cod civil dreptul de a culege moștenirea vacantă revine unității administrativ-teritoriale (.) în a cărei rază teritorială se află bunurile la data deschiderii moștenirii, nu statului, or, în speță decesul proprietarului tabular Timșac G. a survenit la data de 03.XI.1936 (f. 7 apel) .
Ca urmare, tribunalul constată că prezența pârâtei Comunei R. în proces nu a fost justificată, aceasta neavând nicio legătură cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare și, în consecință, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei R., urmând a respinge cererea formulată de reclamantul Timșac N. împotriva acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
În ce privește critica recurentei referitoare la anularea încheierii de intabulare nr. 1596/29.10.2002 c.f. și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului înscris CF 5024 R. nr. top 166/1 în suprafață de 463mp cu titlu de moștenire, tribunalul reține următoarele:
Conform înscrierii sub B1 din foaia de proprietate a C.F._ R.(CF vechi 3216 R.), dreptul de proprietate al pârâtei recurente D. M. asupra nr. top. 166/1 a fost dobândit prin moștenire și partaj voluntar, intabularea realizându-se în baza unei hotărâri judecătorești.
Prin sentința civilă 972/22.04.2002 a Judecătoriei V. de Sus pronunțată în dosar nr.1257/2002 s-a admis acțiunea reclamantei (aici recurente) D. M. împotriva pârâților Timșac G., B. Vaszalina și B. I., s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin moștenire și partaj voluntar asupra imobilului identificat în CF 282 nr. top. 166/1 în suprafață de 500 mp și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate astfel recunoscut în CF conform schiței de dezmembrare întocmită de expertul P. G., ce face parte integrantă din hotărâre.
Reclamantul intimat Timșac N. a pretins că el este titularul dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top. 166/1 dobândită prin moștenire și partaj, conform sentinței civile nr. 3104/15.12.2004 a Judecătoriei V. de Sus, și a invocat inopozabilitatea hotărârii judecătorești de care se prevalează recurenta pârâtă, cât timp el nu a fost parte în procesul în care această hotărâre s-a pronunțat.
Sub aspectul opozabilității efectelor unei hotărâri judecătorești, trebuie distins între cele două accepțiuni diferite, după cum este vorba de raporturile dintre părți sau dintre părți și terțe persoane.
În sens larg opozabilitatea presupune dreptul părții de a invoca actul jurisdicțional pentru a pretinde celeilalte părți – ori succesorilor acesteia – executarea obligațiilor, suprapunându-se astfel, relativității efectelor hotărârii.
În sens restrâns, opozabilitatea actului jurisdicțional este înțeleasă în relația cu terții, desemnând obligația acestora de a respecta situația juridică nou creată, ca rezultat al pronunțării hotărârii, ceea ce nu înseamnă însă, imposibilitatea contestării celor tranșate jurisdicțional (tocmai datorită neparticipării acestora la procedura judiciară).
Așadar, ceea ce s-a tranșat jurisdicțional se opune față de terți cu valoarea unei prezumții relative împotriva căreia se poate face dovada contrară, iar în speță, reclamantul intimat Timșac N. a probat nevalabilitatea titlului pârâtei recurente în baza căreia s-a înscris în cartea funciară.
Astfel, în procesul derulat între părți în dosarul nr. 1450/2003, în care s-a dezbătut succesiunea defunctului Timșac V., tatăl reclamantului Timșac N. și al pârâților D. M. și Timșac Găvrilă și soțul pârâtei Timsac N., recurenta s-a prevalat de sentința civilă nr. 972/22.04.2002 a Judecătoriei V. de Sus invocând dreptul ei de proprietate exclusiv asupra terenului cu nr. top. 166/1 și a solicitat excluderea din masa succesorală a autorului ei a acestui imobil.
Prin decizia civilă nr. 1840/A/2004 Curtea de Apel a menținut încheierea de admitere în principiu din data de 03.03.2004 a Judecătoriei V. de Sus prin care s-a inclus în masa succesorală a defunctului Timșac V. terenul cu nr. top. 166/1, constatând că sentința civilă nr. 972/22.04.2002 a Judecătoriei V. de Sus nu le este opozabilă succesorilor defunctului care nu au fost părți în proces și care nu au participat la partajul voluntar.
Statuările instanței din încheierea de admitere în principiu, din decizia civilă nr. 1840/A/2004 și, apoi, din sentința civilă 3104/15.12.2004 a Judecătoriei V. de Sus prin care .. 166/1 i-a fost atribuită reclamantului Timșac N. în proprietate exclusivă au intrat în puterea lucrului judecat și se impun cu valoare absolută părților, inclusiv recurentei, conform art. 1200 pct. 4 și art. 1202 al. 2 Cod civil.
Ca atare, prin aceste hotărâri judecătorești reclamantul intimat a dovedit legitimitatea titlului său de proprietate asupra terenului cu nr. top. 166/1, precum și nevalabilitatea dreptului de proprietate al recurentei s-a înscris în CF. C.F._ R. (CF 3216 R.) ca proprietară asupra aceluiași teren.
In conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicata, în cazul in care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, in privința înscrierii, cu situația juridica reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibila a face obiectul unei înscrieri in cartea funciara, rectificarea înscrierilor in cartea funciara putându-se face fie pe cale amiabila, prin declarație autentica, fie in caz de litigiu, prin hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila.
Art. 34 din aceeași lege, prevede ca orice persoana interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situația reala actuala a imobilului.
Așadar, prin prisma art. 33 alin. 1 si art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 se impunea rectificarea C.F._ R., prin radierea dreptului de proprietate al recurentei pârâte D. M. asupra terenului cu nr.top. 166/1 având în vedere că, raportat la dispozițiile încheierii de admitere în principiu din 03.04.2004 menținute prin decizia civilă nr. 1840/A/2004 și ale sentinței civile nr. 3104/15.12.2004 a Judecătoriei V. de Sus, înscrierea recurentei în cartea funciară nu mai concorda cu situația reală actuală a imobilului, așa cum legal a stabilit prima instanță.
Însă, referitor la dispoziția primei instanțe de intabulare a reclamantului în c.f._ R. asupra nr. top. 166/3/1, nr. top 166/3/2 și nr. top 166/3/3 și în c.f._ R. asupra nr. top 166/1/1, criticile recurentei sunt fondate.
Prin prisma art. 22 din Legea nr. 7/1996, republicată (aplicabilă în prezentul litigiu în temeiul art. 80 din Legea 71/2011 doar cererii de intabulare a reclamantului în C.F._ R. asupra nr. top 166/1/1) înscrierea unui drept in cartea funciara se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Potrivit art. 893 al. 1 lit. a Cod civil aplicabil cererii de intabulare a reclamantului în baza hotărârii de ține loc de act autentic în c.f._ R. asupra nr. top. 166/3/1, nr. top 166/3/2 și nr. top 166/3/3, înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Cu alte cuvinte, pentru ca înscrierea reclamantului intimat în cartea funciara asupra terenurilor nr. top. 166/3/1, nr. top 166/3/2 și nr. top 166/3/3 din c.f._ R. și nr. top 166/1/1 din c.f._ R. să se poată dispune era necesar ca cererile de intabulare să se soluționeze în contradictoriu cu proprietarii tabulari ai imobilelor Timșac G. și B. Vaszalina, respectiv cu moștenitorii acestora, cel puțin în privința numitului Timșac G. făcându-se dovada că a decedat în 1936.
Or, cei doi proprietari tabulari sau moștenitorii acestora nu au fost chemați în judecată, reținându-se, în privința Comunei R., că nu are calitate de succesor al acestora.
Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996 republicata și la cele ale art. 893 Cod civil, pentru simplul fapt ca reclamantul intimat nu s-a judecat în contradictoriu cu proprietari tabulari ai imobilelor sau cu moștenitorii acestora, dispoziția primei instanțe de înscriere în cartea funciară a dreptului său de proprietate cu titlu de cumpărare și moștenire asupra parcelelor cu nr. top. 166/3/1, nr. top 166/3/2 și nr. top 166/3/3 din C.F._ R. și nr. top. 166/1/1 din C.F._ R. este nelegală.
Față de considerentele ce preced, în baza art. 312 al. 3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite în parte recursul declarat în parte recursul declarat de recurenta D. M. împotriva sentinței civile nr.350/27.02.2014 a Judecătoriei V. de Sus pe care o va modifica în parte conform dispozitivului.
În baza art. 276 Cod procedură civilă, reținând că pretențiile recurentei au fost admise în parte, dar că aceasta nu și-a dovedit cheltuielile de judecată, tribunalul va respinge cererea recurentei privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată și o va obliga pe aceasta să-i plătească intimatului Timșac N. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de recurenta D. M. domiciliată în R., nr. 1087 împotriva sentinței civile nr.350/27.02.2014 a Judecătoriei V. de Sus pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei R.;
Respinge cererea formulată de reclamantul Timșac N. domiciliat în R., nr. 1177, jud. Maramureș împotriva Comunei R. prin Primar, în reprezentarea proprietarilor prezumați decedați Timșac G. si sotia B. Vaszalina, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate și în consecință:
Respinge cererea reclamantului de înscriere în cartea funciară a dreptului său de proprietate cu titlu de cumpărare și moștenire asupra parcelelor cu nr. top. 166/3/1, nr. top 166/3/2 și nr. top 166/3/3 din C.F._ R. și nr. top. 166/1/1 din C.F._ R..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge cererea recurentei privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pe recurentă să-i plătească intimatului Timșac N., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat I. B., în Baia M., ./23, jud. Maramureș suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
P. M. B. G. B. S.-T. A. M. C.
Red.tehnored. G.B.
2 ex. 23.06.2015
Jud.fond M. Șimon
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 315/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
