Legea 10/2001. Sentința nr. 423/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 423/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 423/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
(Număr în format vechi 5591/2005)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 423
Ședința publică din 30 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. P.
Grefier A. C. P.
Pe rol este pronunțarea hotărârii asupra cererii formulată de V. L. domiciliată în București ., sector2 și B. M. C., în prezent decedat, continuată de B. C. Renate domiciliată în Germania ,7139 Ehningen, Konigstrasse 23, împotriva Deciziei nr. 7781 din 28.09.2005 emisă de R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică Baia M. cu sediul în Baia M. .. 36 jud. Maramureș având ca obiect plângere la Legea 10/2001 .
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 09.04.2015 susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte din prezenta, pronunțarea hotărârii fiind amânată la data 23.04.2015 și apoi la data de azi.
În urma deliberării instanța a dat hotărârea de mai jos.
Tribunalul
Deliberând asupra acțiunii civile deduse judecății constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș sub nr. 5591/2005 (nr. vechi),_ (nr. nou), la data de 14 noiembrie 2015, reclamanții V. L. și B. M. C. au formulat plângere împotriva Deciziei de respingere a cererii de restituire în natură și oferta privind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent nr. 7781 din data de 28.09.2005 a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică Baia M..
S-a solicitat anularea deciziei și în principal restituirea în natură a imobilului solicitat, în suprafață de 4963 mp situat în Baia M. .. 6 jud. Maramureș identificat prin CF 790Firiza nr. top 40/21, 40/23, 40/25 și 40/27.
În subsidiar s-a solicitat instanței să dispună anularea în parte a deciziei atacate în sensul restituirii în natură a terenului neafectat de construcții, urmând ca pentru diferență să se stabilească cuantumul concret al despăgubirilor bănești, raportat la valoarea actuală de piață stabilită la data soluționării cerii de notificare potrivit standardelor internaționale de evaluare.
În motivarea cererii formulate, reclamanții au arătat că pârâta Direcția Silvică Baia M. a respins notificarea prin care s-a solicitata restituirea în natură a terenului în suprafață de 4963 mp. situat în Baia M. .. 6 identificat prin CF 790 F., nr. topo 40/21, 40/23, 40/25 și 40/27 teren preluat în mod abuziv de Statul Român și deținut de intimată.
Reclamanții au susținut că terenul a constituit proprietatea antecesorului lor-B. P., terenul fiind cumpărat în anul 1935, iar în anul 1978 terenul în cauză a fost expropriat. Deși se recunoaște îndreptățirea reclamanților la măsurile reparatorii în condițiile legii 10/2001, cererea de restituire în natură a fost respinsă.
Potrivit dispozițiilor legii 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, se restituie în natură acesta constituind regula avută în vedere de norma legală posibilitatea acordării măsurilor reparatorii fiind reglementată cu titlu de excepție doar în situațiile limitativ prevăzute de lege. Cererea a fost respinsă fără să se fi făcut dovada întrunirii condițiilor prevăzute de lege.
Potrivit art. 10 alin. 2 din legea 10/2001, în cazul în care pe terenul preluat în mod abuziv s-au aflat construcții măsurile reparatorii prin echivalent se acordă pentru terenurile ocupate de construcțiile noi de utilitate publică a localităților urbane sau rurale ceea ce nu este cazul în speță.
Prin urmare s-a arătat că măsura este nelegală deoarece pe de o parte nu sunt întrunire condițiile avute în vedere de legiuitor ca excepție în situația în care pe teren s-au edificate construcții noi, iar intimata a respins în totalitate cererea de restituire în natură cu toate că terenul nu este ocupat în totalitate de construcții. De asemenea, s-a arătat că soluția nu este corectă și datorită faptului că intimata nu a stabilit cuantumul despăgubirilor datorate.
În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 24, art. 1, art. 10 și urm. din Legea 10/2001 modificată prin legea 247/2005.
Pârâta Direcția Silvică Maramureș a depus la dosarul cauzei întâmpinare în cuprinsul căreia s-a solicitat admiterea în parte a cererii reclamanților în sensul constatării îndreptățirii acestora la măsuri reparatorii prin echivalent și respingerea cererii de restituire a imobilului în natură.
În motivare s-a arătat, în esență faptul că terenul solicitat de reclamanți a fost expropriat în anul 1978, iar în anul 1986 terenul a trecut la Inspectoratul Silvic Maramureș, prin Decretul 218/1986, fiind cuprins în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Baia M., respectiv UP nr. II-Ferneziu, u.a. 90 s.
După preluarea imobilului pe terenul în cauză a fost edificată Păstrăvăria F. din cadrul Ocolului Silvic Baia M. conform Decretului nr. 712/1986 care funcționează, astfel că solicitarea petenților de a se restitui inclusiv investiția nu este legală.
S-a mai susținut că investiția s-a realizat după preluarea abuzivă a terenului, astfel că imobilul nu poate fi restitui în natură, reclamanții fiind îndreptățiți, eventual la plata despăgubirilor bănești.
În privința restituirii în natură a imobilului s-a arătat că deși potrivit art. 10 alin. 5 din legea 10/2001 există posibilitatea restituirii în natură a imobilului, în condițiile în care construcția arătată este folosită de pârâtă. Acest fapt a dus la respingerea solicitării de restituire în natură a imobilului.
În prezenta cauză a fost efectuată expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie (f.74-79).
Prezenta cauză a fost suspendată până la soluționarea dosarului nr._, potrivit încheierii de ședință din data de 15 februarie 2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 7781 din data de 28.09.2005 Direcția Silvică Baia M. în calitate de unitate deținătoare a imobilului solicitat de reclamanții V. L. și B. M. C., a soluționat notificarea depusă de reclamanți.
Potrivit cuprinsului Deciziei arătate, precum și a cererii de chemare în judecată reclamanții V. L. și B. M. C. au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 4963 mp teren identificat topografic în CF 790 F., nr. topo 40/21, 40/23, 40/25 și 40/27.
Notificarea soluționată de Direcția Silvică Baia M. a fost comunicată unității deținătoare la data de 7 septembrie 2005. Acest fapt rezultă atât din cuprinsul Deciziei nr. 7781/28.09.2005 cât și din cuprinsul procesului-verbal de comunicare întocmit de Cabinetul Independent executor Judecătoresc M. M. în dosarul nr. 104/N/2005 (f.7 din dosar-volumul I).
Se constată că notificarea s-a emis cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 22 din legea 10/2001, care arată că notificările se depun sub sancțiunea decăderii în termen de 6 luni de la data apariției Legii 10/2001, ulterior termenul fiind prelungit cu încă 6 luni. Astfel se constată că în măsura în care cererea de reconstituire nu a fost formulată în termenul 6 luni, prelungit cu încă 6 luni, acest fapt duce la „pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.”(art. 22 din Legea 10/2001).
Legea 247/2005 nu a repus părțile în termenul de a solicita în baza Legii 10/2001 restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de stat. De asemenea, Legea 10/2001 nu a acordat alte drepturi persoanelor care erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 10/2001.
Cu toate acestea, instanța urmează să se pronunțe asupra solicitării formulate de reclamanții V. L. și B. C., continuată de B. C. Renate, având în vedere că Direcția Silvică Maramureș în calitate de unitate deținătoare a imobilului a înțeles să emită Decizia nr. 7781/28.09.2005, decizie atacată în prezentul dosar.
Instanța constată că reclamanții au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate urmare a adoptării Legii 1/2000. În acest sens, potrivit cererii de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr._, reclamanții au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul care a făcut și obiectul Notificării trimise în anul 2005.
Astfel, în Decizia nr. 623/R pronunțată la data de 18 decembrie 2013 de Tribunalul Maramureș se reține că „reclamanta a arătat că probabil în anul 2000 a solicitat restituirea terenului în cauză la Legea Fondului Funciar, dar neprimind nici un răspuns a solicitat restituirea terenului în baza Legii nr.10/2001, cerere făcută prin executorul Judecătoresc M. M. din Baia M.. Direcția Silvică Maramureș care deține terenul solicitat prin Decizia nr. 7781/2005 a respins solicitarea, decizie atacată în instanță în Dosar nr._ . Totodată Direcția Silvică Maramureș a propus măsuri reparatorii alternative în echivalent, considerând, pe bună dreptate că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 24 alin 1 din Legea nr.10/2001”.
Obiectul dosarului nr._, l-a constituit plângerea formulată de reclamații din prezentul dosar, prin care acestora, prin Hotărârea nr. 2857/30.11.2011 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș li s-a validat suprafața de 0,4963 ha teren cu vegetație forestieră (f.3 volumul II din prezentul dosar).
Analizând documentația atașată, se constată că cererea formulată de reclamanții din prezentul dosar, cerere formulată în baza legilor fondului funciar a vizat exact aceleași terenuri ca și în prezenta cauză, respectiv imobilele înscrise în CF 790 F. nr. topo 40/21, 40/23, 40/25 și 40/27, terenul făcând parte la acest moment din amenajarea piscicolă înființată în baza Deciziei nr. 712/1986. Documentația se află depusă în copie la filele 4-78 din volumul 2 al prezentului dosar.
Se constată că în dosarul arătat-dosarul nr. _, soluționat irevocabil la acest moment, instanța a fost învestită cu solicitarea reclamanților de a se dispune anularea Hotărârii Comisiei Județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș. Prin Hotărârea nr. 2857/30.11.2011 s-a dispus stabilirea amplasamentului pentru terenul în suprafață de 4963 mp. teren reconstituit reclamanților V. L. și B. M. C., urmare a cererii formulate la legile fondului funciar.
Prin sentința civilă nr. nr. 9856 din 24.10.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ și Decizia nr. 623/18 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a respins plângerea formulată de reclamanții care au solicitat a se constata că terenul identificat în CF 790 F. și care a aparținut antecesorilor lor nu face obiectul legilor fondului funciar. Având în vedere că cererea formulată a fost respinsă, acest fapt duce la concluzia că printr-o hotărâre judecătorească opozabilă reclamanților s-a stabilit că terenul solicitat face obiectul legilor fondului funciar.
Potrivit art. 8 din Legea 10/2001 „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare”.
Se constată că în măsura în care reclamanții au solicitat și au obținut reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren de 4963 mp, instanța de judecată stabilind irevocabil faptul că terenul respectiv face obiectul legilor fondului funciar, solicitarea de a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate în natură sau chiar prin echivalent nu poate fi admisă, pe de o parte pentru că s-a stabilit irevocabil de către o instanță că terenul face obiectul legilor fondului funciar, astfel că, interpretând per a contrario prevederile art. 8 din Legea 10/2001, terenul nu face obiectul legii 10/2001, iar pe de altă parte pentru că pentru același teren preluat de Statul Român fără drept reclamanții au primit și beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului în natură pe un alt amplasament decât cel preluat deoarece restituirea pe vechiul amplasament s-a considerat că nu este posibilă.
Reclamanții au beneficiat de reconstituirea în natură a dreptului de proprietate, astfel că în măsura în care s-ar dispune reconstituirea dreptului și în baza legii 10/2001, acest fapt ar duce la o dublă reconstituire a dreptului. Antecesorul reclamanților a deținut doar suprafața de 4963 mp., reconstituită ca urmare a cererii formulate și soluționate de Comisia Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament, încă odată este imposibilă și contrară prevederilor legilor reparatorii adoptate de România precum și a principiilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aceste aspecte, instanța consideră plângerea formulată de reclamanții V. L. și B. M. C., în prezent decedat, cererea fiind continuată de B. Cristine Renate, nefondată, acesta urmând să fie respinsă potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de V. L. domiciliată de în București ., sector 2 și B. M. C. cu ultimul domiciliu în București .. 48-52, . sector 2, acțiunea fiind continuată de moștenitoarea B. C. Renate domiciliată în Germania,_ Ehningen, Konigstrasse 23, împotriva Deciziei nr. 7781 din 28.09.2005 emisă de R. Națională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică Baia M. cu sediul în Baia M. .. 36 jud. Maramureș.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 aprilie.
PREȘEDINTE GREFIER
P. M. B. P. A. C.
Red./dact./PMB/23.05.2015
5 ex. ..05.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul... | Acţiune pauliană. Decizia nr. 193/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
