Succesiune. Decizia nr. 320/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 320/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 320/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 320/R
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S.-T. N.
Judecător: W. D.
Judecător: Ț. D.
Grefier: O. V.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantului T. I., domiciliat în U., ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 8821 din 26.09.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 21.10.2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 28.10.2015, iar apoi pentru termenul de azi.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 8821/26.09.2012 Judecătoria Baia M. a admis cererea reclamantului T. I. împotriva pârâților T. Z., N. E., T. F., T. Ș., T. V., N. M., T. Ș. I., Lakatoș T., Lakatoș B. B., T. R., T. A.. A constatat că T. F., Mânău 163, T. Ș., Mânău 162, T. Z., T. Ș., Mânău 122, decedat, N. E., T. F., Mânău 197, decedat și T. I. sunt coproprietari asupra casei în valoare de_ RON și anexei în valoare de_ RON situate în Mânău nr. 198 și asupra terenului în suprafață de 4200 mp, intravilan cuprins în titlul de proprietate_/11/22.02.1995 în valoare de_ RON în următoarele cote, conform certificatului de moștenitor nr. 1/14.01.1997:
- T. F. din Mânău 163, în cotă de 1/12, T. Ș. din Mânău 162, în cotă de 1/12, fiecare
- T. Z. în cotă de 1/6
- T. Ș., decedat, din Mânău 122, în cotă de 1/6
- N. E. în cotă de 1/6
- T. F. decedat, din Mânău 197, în cotă de 1/6
- T. I. în cotă de 1/6.
A dispus sistarea stării de coproprietate și atribuie reclamantului casa și anexele din Mânău 198 și terenul intravilan în suprafață de 4200 mp
A obligat reclamantul să plătească pârâtului T. F. suma de_,5 RON, sultă, pârâtului T. Ș. suma de_,5 RON sultă, pârâtului T. Z. suma de 23.917 RON sultă, lui T. Ș., decedat, din Mânău 122, suma de 23.917 RON sultă, lui N. E. suma de 23.917 RON sultă, lui T. F. decedat, din Mânău 197, suma de 23.917 RON sultă.
Prima instanță a reținut că bunurile ce formează obiectul prezentei acțiuni fac parte din masa succesorală rămasă după T. R. decedată în 1990 și T. F., decedat în 1995.
Astfel, terenul în suprafață de 4200 mp, intravilan ce formează obiectul prezentei acțiuni a fost reconstituit în proprietatea defunctului T. F. prin titlul de proprietate_/11/1995.
Dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de 4200 mp a fost înscris în CF_ Mânău în favoarea lui T. F. în baza titlului de proprietate menționat.
Potrivit înscrierii în această carte funciară pe terenul de 4200 mp se găsesc construite casa și anexele din Mânău 198.
Dată fiind această situație de fapt și întrucât dreptul de proprietate asupra terenului a aparținut defunctului T. F. fiind redobândit de acesta, ceea ce înseamnă că i-a aparținut și anterior construirii imobilelor în litigiu, în temeiul art. 492 cod civil s-a prezumat că el a fost și proprietarul casei și anexelor din Mânău 198. Chiar dacă reclamantul a încercat să dovedească faptul că el a fost cel ce a ridicat aceste construcții nu a formulat vreun capăt de cerere prin care să solicite răsturnarea prezumției instituită de art. 492 Cod civil, prezumție conform căreia proprietarul terenului este și proprietarul edificiilor ridicate pe acesta.
D. fiind faptul că la momentul construirii casei și anexelor, așa cum a reieșit din probele testimoniale, defuncta T. R. locuia împreună cu T. F., deci erau căsătoriți, acesta din urmă permițându-i să edifice construcțiile pe terenul său, s-a reținut că și T. R. are un drept de proprietate asupra acestora, în cadrul unui drept de superficie.
Așadar, terenul de 4200 mp aferent casei din Mânău nr. 198 înscris în titlul de proprietate_/11/95 și în CF_ face parte din masa succesorală a defunctului T. F., dreptul de proprietate asupra acestuia aparținând acestui defunct conform titlului de proprietate, iar casa și anexele din Mânău 198 construite pe acest teren au aparținut în coproprietate lui T. F. și R. și, prin urmare, compun masa succesorală a acestora, în cote de câte ½ parte pentru fiecare.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 1/1997, succesorii celor doi defuncți sunt T. Z., fiu, T. Ș. din Mânău 122, fiu, N. E., fiică, T. F. din Mânău 197, fiu, T. I., fiu, T. F. din Mânău 163 și T. Ș., din Mânău 162, ambii în calitate de nepoți de fiică decedată în 1994 (T. M.) și care preiau succesiunea bunicii prin retransmitere de la mama lor, iar a bunicului lor prin reprezentarea mamei lor.
Copiii celor doi defuncți au câte o cotă de 1/6 parte fiecare, iar nepoții acestora au împreună o cotă de 1/6 (1/12 fiecare) din dreptul de proprietate asupra casei, anexei și terenului din Mânău 198, menționate mai sus.
Întrucât reclamantul a fost singurul ce a solicitat atribuirea acestor bunuri, iar ceilalți pârâți nu s-au opus și cum petentul locuiește în prezent în casa din Mânău 198, potrivit declarațiilor martorilor și întrucât potrivit art. 728 Cod civil nimeni nu este obligat să rămână în indiviziune, s-a dispus sistarea stării de coproprietate, petentul urmând să primească bunurile ce au format obiectul litigiului. Pentru egalizarea loturilor, reclamantul v-a plăti celorlalți moștenitori arătați mai sus, o sumă de bani echivalentă cotei lor părți din dreptul de proprietate asupra bunurilor succesorale (valoarea totală a masei partajabile, adică_ RON:12 pentru T. F., Mânău 163 și T. Ș., Mânău 162 și_ RON:6 pentru ceilalți moștenitori). Bineînțeles, în cazul moștenitorilor decedați ai lui T. F. și T. R. s-a inclus în masa lor succesorală suma de bani pe care trebuie s-o plătească reclamantul cu titlu de sultă, urmând s-o primească succesorii acestora în momentul dezbaterii succesiunilor, adică după ce se stabilește cine sunt moștenitorii lui T. Ș., Mânău 122 și T. F., Mânău 197.
Împotriva sentinței a declarat recurs T. I. solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei în rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului s-a arătat că reclamantul T. I. suferă de „demență Alzheimer-tulburare psihopatoidă pe fond toxic mixt” potrivit Biletul de ieșire din spital-Scrisoare medicală din 11.02.2011 pe care îl atașează cererii de recurs. Din cauza acestei afecțiuni nu a putut să-și apere interesele în condiții mulțumitoare.
Această afecțiune a fost comunicată instanței prin Referatul întocmit de autoritatea tutelară în vederea soluționării cererii de acordare a ajutorului public judiciar aflat la filele 64 și 68 din dosarul de fond și consideră că instanța trebuia să ia măsura numirii unui curator, în condițiile art. 152 Codul familiei, care să-i apere interesele.
La termenul din 19.09.2012, în lipsa reclamantului și fără a se consulta cu acesta, avocata lui a precizat în fața instanței că reclamantul nu înțelege să revendice imobilul din Mânău nr. 198, cu toate că pe tot parcursul procesului reclamantul a susținut că el este proprietarul casei de la nr. 198, pe care el a construit-o în anul 1967 și toată probațiunea s-a făcut în acest scop.
Apoi, fără a se consulta cu reclamantul, avocata a susținut că nu dorește anularea certificatului de moștenitor nr. 1/1997 eliberat în succesiunea părinților săi, cu privire la includerea casei de la nr. 198 în masa succesorală rămasă după părinți, cu toate că reclamantul dorea acest lucru, el susținând că nu a fost citat la notar și nu a știut de existența certificatului de moștenitor decât după promovarea procesului.
Tot fără a-l consulta, fără a avea acceptul reclamantului, avocata lui a renunțat la expertiza pe care el o dorea pentru evaluarea bunurilor, având în vedere că valoarea de catalog existentă la Camera notarilor publici este superioară valorii de circulație la care trebuie partajate bunurile. Renunțând la expertiză fără ca reclamantul să fie consultat, interesele acestuia au fost prejudiciate.
În lipsa reclamantului, instanța, punând în discuție aceste aspecte din oficiu, trebuia să acorde un termen până la care avocata să se consulte cu partea pe care o reprezenta, pentru ca acesta să-și precizeze poziția. Neprocedând în această manieră, instanța a încălcat dreptul fundamental al reclamantului la un proces echitabil, prin încălcarea dreptului la apărare, drept garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 6).
Instanța a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului. Susține acest motiv de casare având în vedere că instanța nu a analizat susținerile pârâților din întâmpinările depuse la dosar și pozițiile exprimate de ei în ședințele de judecată, consemnate în încheierile de ședință și nu a stabilit starea de fapt corectă.
La termenul de judecată din data de 8.05.2013, tribunalul a dispus suspendarea judecății recursului raportat la împrejurarea că pe rolul Judecătoriei Baia M. s-a înregistrat dosarul nr._, având ca obiect anularea Certificatului de Moștenitor nr. 1/1997 întocmit la 14.01.1997 de BNP C. Steluța E..
La data de 12.05.2015 a rămas irevocabilă sentința civilă nr._/22.12.2014 prin care dosarul nr._ a fost soluționat, astfel prezentul recurs a fost repus pe rol.
La repunerea pe rol a dosarului, s-au citat în locul intimatului pârât T. Ș. I. din Mânău nr. 112, decedat în timpul procesului, pe moștenitorii acestuia, T. N. G. și T. G..
Analizând cuprinsul sentinței civile nr._/22.12.2014, tribunalul reține că prin respectiva hotărâre s-a constatat că imobilele situate în orașul U., satul Mânău, nr. 198, județul Maramureș, înscrise în Cartea Funciară nr._ - U., nr. cad._-C1,_-C2 și_-C3, constând în casă de locuit și anexe gospodărești, sunt proprietatea reclamantului, drept dobândit prin construire. S-a anulat Certificatul de moștenitor nr. 1 din 14 ianuarie 1997, întocmit la Biroul Notarului Public C. Steluța-E., în Dosarul nr. 169/1996, conexat cu dosarele nr. 170/1996 și nr. 199/1996 ale aceluiași birou notarial, Încheierea de îndreptare a unei erori materiale nr. 3018 din 12 mai 2011 și Încheierea de completare nr. 3019 din 12 mai 2011, întocmite în Dosarul nr. 169/1996, mai sus amintit, conexat cu dosarele nr. 170/1996 și nr. 199/1996, antemenționate, acte emise în succesiunea numiților T. R., decedată la 21 iunie 1990, T. F., decedat la 2 noiembrie 1995, și T. M., decedată la 30 ianuarie 1994, în ceea ce privește cuprinderea în masa succesorală după acești defuncți a casei de locuit și a anexelor gospodărești situate în orașul U., satul Mânău, nr. 198, județul Maramureș, înscrise în Cartea Funciară nr._ - U., nr. cad._. S-a dispus rectificarea Cărții Funciare nr._ - U. în sensul că proprietarul construcțiilor din orașul U., satul Mânău, nr. 198, județul Maramureș, nr. cad._-C1,_-C2 și_-C3, este T. I., și nu T. F..
În condițiile în care prin efectul hotărârii sus menționate, componența masei succesorale rămase după defuncții T. R., T. Franscisc și T. M. s-a modificat, se impune ca partajul judiciar din prezenta cauză să fie soluționat în considerarea noii componențe a masei.
În temeiul art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă (1865) sentința atacată va fi casată și cauza va fi trimisă în rejudecare aceleiași instanțe pentru a se efectua partajul judiciar în contextul în care Certificatul de Moștenitor nr. 1/1997 a fost parțial anulat, componența masei succesorale modificându-se în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul T. I. domiciliat în U. . jud. Maramureș, împotriva Sentinței civile nr. 8821/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Baia M., pe care o casează și trimite cauza în rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.11.2015.
Președinte Judecători Grefier
S.-T. N. W. D., Ț. D. O. V.
Red. W.D./T.Red. O.V.
16.02.2016/2 ex.
Judecător la fond: D. D. R.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 616/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Partaj judiciar. Decizia nr. 322/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
