Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 549/2014. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 549/2014 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 549/2014
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.549/A
Ședința publică din 17 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: M. R.
Pe rol este soluționarea apelului civil declarat de către reclamantul G. M., domiciliat în Baia M., ./47, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.8708 din data de 13.10.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M., în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială
La apelul nominal făcut în ședința publică este prezent apelantul G. M., este prezentă intimata S. E. V.. Se prezintă martorii S. V. și Clonoțchi S. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-au audiat martorii prezenți S. V. și Clonoțchi S. I. sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separate și atașate la dosarul cauzei.
Apelantul G. M. arată că nu are alte cereri de formulat.
Intimata S. E. V. arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul G. M. solicită admiterea apelului formulat în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială. Dorește să rămână copii la el până la rămânerea definitivă a procesului de reîncredințare a minorilor. În susținerea apelului arată că mama este inexistentă în creșterea copiilor. Arată că sunt înscrisuri foarte multe la dosar din care rezultă că copii stau la bunici și nu la mamă. F. soție primește pensie de întreținere de la el în situația în care copii nu mai locuiesc la ea. Susține că a cumpărat copiilor rechizite, haine, iar copii s-au mutat la el nu pentru că i-a corupt. Arată că de 3 ani nu mai locuiește în apartamentul la care el plătește ratele. Copii au note mai bune de când s-au mutat la el, comportamentul băiatului s-a schimbat în bine și nu mai este agresiv. Copii o văd rar pe mamă. Fiica lor a fost de vreo 7 ori la Oradea la tratament, dar mama nu a fost niciodată cu ea. I-a spus mamei să se ducă ea la Oradea cu fetița, dar a mers bunica. Susține că mama nu se implică deloc. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata S. E. V. solicită respingerea apelului. Arată că fostul soț este răzbunător și este interesat numai de bani. Susține că după procesul de divorț fetița nu a dorit niciodată să locuiască la tată și nici nu a vrut să-l vadă câteva luni. Are îndoieli că apelantul este un tată bun. Susține că nu a fost sunată de tată când băiatul s-a lovit la cap. Apelantul nu s-a implicat niciodată în educația copiilor. Copii sunt influențați de tată. Dacă a îndrăznit să meargă la școală la copii, băiatul i-a spus că o va urî toată viața. Arată că fetița niciodată nu învață dimineața pentru că toată dimineața stă la o prietenă. Susține că ea nu poate să țină legătura cu copii. Solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare pentru ora 14.00 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 8708 din 13 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Baia M. s-a respins cererea formulată de reclamantul G. M. în contradictoriu cu pârâta S. E. V..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamant a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea domiciliului minorilor G. E. A. născută la data de 19.02.2000 și G. V. M. născut la data de 30.10.2002 la tată, sistarea pensiei de întreținere stabilită prin sentința civilă nr._/11.12.2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia M. în sarcina sa și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere începând cu data pronunțării hotărârii și până la majorat sau noi dispozițiuni, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii fundamentate pe prevederile art. 996 și art. 453 Cod procedură civilă, reclamantul a arătat că cei doi minori s-au mutat la el deoarece pârâta nu le mai poate oferi condiții favorabile necesare unei creșteri și educări corespunzătoare, aceasta neavând un venit constant, iar urgența măsurii este justificată tocmai de faptul că este singurul în măsură să asigure cele necesare celor doi minori, care își doresc să rămână el.
Pârâta s-a opus admiterii cererii.
Analizând probațiunea administrată în cauză prin prisma dispozițiilor legale incidente, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 5255/2012 pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosar nr._/182/2011 s-a desfăcut căsătoria încheiată de G. M. și G. V. E. la data de 18.07.1998, locuința minorilor E. A. G., născută la data de 19.02.2000 și V. M. G., născut la data de 30.10.2002, a fost stabilită la mamă, autoritatea părintească s-a dispus a fi exercitată în comun de către cei doi părinți, iar tatăl a fost obligat la plata unei pensii de întreținere de câte 413 lei în favoarea minorilor. Mama minorilor a primit totodată și beneficiul locuinței din Baia M., .. 9, .. Hotărârea judecătorească menționată a devenit definitivă și irevocabilă la data de 22.04.2013, prin decizia nr. 96A/2013 a Tribunalului Maramureș prin care a fost respins apelul declarat de G. M..
A mai reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr._, pendinte pe rolul Judecătoriei Baia M., G. M. a solicitat în contradictoriu cu G. V. E. modificarea măsurilor privind minorii în sensul stabilirii locuinței acestora la tată, cu consecința obligării mamei la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestora, invocând faptul că pârâta a suferit o depresie, a fost sancționată disciplinar la locul de muncă, respectiv contravențional, iar toate acestea influențează starea psihică a minorei ce a fost diagnosticată cu tulburări emoționale.
Judecătoria a reținut că probațiunea administrată în procedura ordonanței președințiale de față a relevat faptul că minorii a căror locuință a fost stabilită pe cale judecătorească la mamă și care erau îngrijiți de aceasta cu ajutorul bunicilor materni s-au mutat în urmă cu aproximativ o lună la locuința tatălui. Tatăl a învederat prin cererea introductivă că aceasta este opțiunea lor definitivă și ea trebuie respectată întrucât el este cel în măsură să le asigure cele necesare minorilor și să înceapă cu bine noul an școlar.
Prima instanță a reținut că tatăl minorilor este angajat și obține venituri din muncă, iar mama acestora nu figurează în evidențele ITM și DGFP cu venituri impozabile, beneficiind de ajutor de șomaj începând cu luna februarie a anului curent potrivit declarațiilor sale din ședința publică din 10.10.2014, necontestate de către reclamant.
Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 16-17 dosar, minorii G. V. M., în vârstă de 11 ani și G. E. A., în vârstă de 14 ani, au sesizat Autoritatea Tutelară cu privire la comportamentul mamei față de ei, arătând că aceasta este agresivă verbal, îi ceartă din orice, nu se ocupă de condițiile în care locuiesc, motiv pentru care au ales să locuiască cu bunicii materni. Minorul V. M. a arătat cu acel prilej că mama se comportă foarte urât cu el, îi ceartă mereu, nu îi cumpără nimic, este agresivă fizic și verbal, motiv pentru care a sunat la Protecția Copilului.
Cu ocazia primei audieri în camera de consiliu a minorilor din data de 03.10.2014 (procesul verbal de la fila 65), aceștia au arătat că tatăl lor, reclamantul G. M., le-a spus că trebuie să facă sesizările scrise de mai sus dacă vor să stea cu el, iar această împrejurare a fost recunoscută de către reclamant în ședința publică din 03.10.2014 (f. 66 verso). Cu același prilej, minorii au învederat că mama îi ceartă din orice, bunicii materni vorbesc urât despre tatăl lor, tatăl de asemenea vorbește urât despre mamă, iar în prezent tata se ocupă singur de ei. Minorii au arătat că doresc să locuiască cu tatăl lor.
Martorii propuși de reclamant în susținerea cererii sale, numiții G. M.-G. și D. O., au învederat că nu au asistat vreodată la o împrejurare în care pârâta să aibă un comportament nepotrivit față de minori și că au cunoștință despre atitudinea acesteia de la minorul G. V. M.. Martorii au arătat că minorul V. M. folosea în anumite împrejurări un limbaj nepotrivit cu mama care îi cererea să vină acasă, iar cei doi părinți au o relație foarte tensionată. Martorii au declarat că în prezent tatăl se ocupă de cei doi minori.
Martora S. V. a cărei audiere a fost dispusă din oficiu, bunica maternă a minorilor a arătat în ședința publică din 10.10.2014 că relațiile dintre cei doi nepoți și fiica sa au fost bune, însă după divorț, tatăl îi influența și aceștia spuneau că mama lor este nebună, respectiv aceștia îi reproșau mamei că nu s-a ocupat de igiena lor atunci când erau mici. B. maternă a învederat că împreună cu soțul său s-a ocupat de creșterea copiilor, că reclamantul nu se ocupă corespunzător de creșterea minorilor, nu are grijă ca fetița să poarte corsetul medical obligatoriu pentru afecțiunile de care suferă. Martora a mai arătat că relația sa cu nepoții s-a deteriorat după ce a dorit să sesizeze poliției comportamentul tatălui, că mama acestora s-a ocupat corespunzător de copii și că aceștia au nevoie de un program strict. Martora a precizat că minorii au un comportament violent cu mama, mint foarte mult întrucât sunt influențați de tatăl lor, iar acesta din urmă le promite marea cu sarea, rezultatele școlare ale minorilor au scăzut semnificativ în această ultimă perioadă.
Instanța de fond a reținut că ambii părinți au sesizat serviciul de asistență socială, iar recomandarea instituției a fost respectarea hotărârii judecătorești privind stabilirea locuinței minorilor la mamă (f. 19 dosar). Referatul de anchetă socială nr. 520/2014 (f. 39-40 dosar) a relevat că după divorțul celor două părți, tensiunile dintre aceștia au împiedicat comunicarea civilizată în vederea gestionării situației celor doi copii, aceștia din urmă făcând față cu greu situației, fiind mereu puși la mijloc. Raportul a relevat că adulții semnificativi din viața lor le-au indus ideea că trebuie să aleagă între părinți, iar opțiunea acestora a fost în favoarea tatălui. A mai rezultat faptul că reclamantul locuiește într-un imobil apartament cu trei camere utilizat în temeiul unui contract de comodat.
Prima instanță a reținut că minorii au beneficiat în trecut de consiliere psihologică, iar potrivit actelor medicale minora E. A. a fost diagnosticată cu tulburare emoțională anxios nevrotică pe baza stresului din mediul familial, fiindu-i recomandate ședințe de psihoterapie. Potrivit declarațiilor reclamantului din ședința publică din 10.10.2014, acesta a refuzat continuarea terapiei psihologice apreciind că aceasta nu se impune.
Prima instanță a constatat că minorii au manifestat ostilitate în privința mamei cu prilejul reaudierii lor, chiar în contextul în care au declarat au locuit la aceasta în week-end, iar relația în această perioadă a fost una normală, situație ce s-a repetat inclusiv cu prilejul vizitării bunicilor materni.
Procedura ordonanței președințiale, reglementată de codul de procedură civilă (Legea 134/2010) prin art. 996 și urm, are un domeniu de aplicare extins, invocarea ei fiind condiționată de întrunirea condițiilor speciale de admisibilitate privind urgența cererii, caracterul vremelnic al măsurii, neprejudecarea fondului, condiții întrunite în speță.
Însă, prima instanță a apreciat că, raportat la interesul superior al copiilor, se impune ca cererea să fie respinsă, reținând că minorii se află în prezent într-o stare de fragilitate emoțională cauzată de vârsta pe care o au (14/11 ani), de situația constantă de conflict familial și alegerile pe care trebuie să le facă în privința celor doi părinți. A apreciat că tatăl i-a implicat în mod nepermis în litigiul cu fosta soție, deformând constant imaginea acesteia, solicitându-le a redacta sesizări scrise la autoritatea tutelară, împrejurări care accentuează traumele provocate oricum minorilor prin destrămarea familiei lor. Atitudinea mai permisivă a tatălui, faptul că acesta nu intervine în programul zilnic al minorilor, i-a făcut pe aceștia să declare că își doresc să locuiască cu tata, evitând programul mai strict impus de bunicii materni.
Judecătoria a remarcat că la starea de fragilitate emoțională a minorilor contribuie inclusiv tatăl reclamant, iar presiunea astfel exercitată asupra lor determină, în aprecierea instanței, ostilitatea manifestată față de mamă. Reproșurile acestora (privind cumpărarea de produse la promoție, aproape de data expirării valabilității/faptul că mama ar fi nebună/că nu ar fi avut grijă de ei când erau mici), sunt în mod clar induse, își au originea în exteriorul lor.
Având în vedere că la originea fragilității emoționale a acestora stă inclusiv atitudinea tatălui reclamant, prima instanță a apreciat că la acest moment, pe calea procedurii ordonanței președințiale, nu se impune schimbarea măsurilor privitoare la minori dispuse anterior prin hotărâre judecătorească. Chiar dacă mama este lipsită de un loc de muncă și, potrivit susținerilor reclamantului, s-ar afla în depresie, acestea nu i-au afectat calitățile materne, iar în contextul ajutorului de care beneficiază de la părinții ei, bunicii materni, minorii nu sunt într-o stare de pericol care să justifice admiterea cererii de ordonanță președințială.
Prima instanță a reținut că reclamantul nu oferă la acest moment garanții superioare celor oferite de mamă pentru preluarea minorilor care în mod evident au nevoie de o grijă deosebită, de supraveghere constantă în creștere și educare. Așadar, opțiunea minorilor de a locui cu tatăl, în contextul mai sus reținut, nu este suficientă prin ea însăși pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, aceștia nefiind puși într-o stare de pericol de către mamă/bunicii materni în această perioadă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul G. M. solicitând instanței schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de ordonanța presedintiala așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii de apel apelatul a învederat că intimata S. E. V. nu are venit constant si nu poate sa ofere copiilor condiții favorabile unei creșteri si educări corespunzătoare, or el este pensionar pentru limită de vârsta. Copiii si-au exprimat foarte clar dorința de a rămâne cu el definitiv, deoarece mama lor este extrem de agresivă cu ei in rarele întâlniri pe care le au și nu s-a ocupat deloc de creșterea lor, fiind crescuți de bunici așa cum susține si martora S. V., mama pârâtei. Și când mama copiilor avea serviciu, copiii tot la bunici stăteau.
Apelantul a susținut că pârâta locuiește singură în locuința comună, la care el plătește rata ipotecară, chiar dacă a fost evacuat prin Sentința nr_ .
Pârâta are amenzi de la Inspectoratul de Politie si de la Inspectoratul de Jandarmerie, cu acesta din urma existând pe rolul instanței de judecata dosarul nr._
În prezent copiii nu doresc deloc să mai locuiască cu mama lor,relația dintre ei fiind extrem de încordată.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de apelant, Tribunalul reține următoarele:
Așa cum a arătat prima instanță, în speță sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă: urgența, vremelnicia, neprejudecarea fondului, dar și afirmarea unei aparențe de drept, apelantul reclamant fiind tatăl minorilor E. A. și V.-M..
Tribunalul reține că reclamantul apelant a solicitat pe calea ordonanței președințiale modificarea vremelnică a măsurilor luate de instanța de divorț privind stabilirea locuinței copiilor la mamă și contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a acestora, susținând că mama nu a mai oferă condițiile necesare creșterii și educării corespunzătoare minorilor E. A. și V.-M., care, de altminteri, în ultima vreme au locuit la el.
În urma probatoriului administrat în cauză prima instanță a reținut că minorii sunt traumatizați de conflictul constant și de durată dintre părinții lor, că tatăl a avut o contribuție însemnată la cauzarea stării de fragilitate emoțională a acestora și că este responsabil de ostilitatea manifestată de copii față de mamă, prin deformarea constantă a imaginii acesteia.
A apreciat că, în contextul dat, nu se impune schimbarea măsurilor privitoare la minori dispuse prin hotărâre judecătorească, aceștia nefiind într-o stare de pericol care să justifice admiterea cererii de ordonanță președințială, iar opțiunea lor de a locui cu tatăl nu este suficientă prin ea însăși pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială.
Contrar celor reținute de prima instanță, Tribunalul apreciază că stabilirea, cel puțin vremelnică, locuinței minorilor la apelant, cu consecințele acestei măsuri sub aspectul contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, se impune.
Din depoziția martorei S. V., bunica maternă a minorilor, reaudiată în apel la cererea intimatei, rezultă că, deși în urma divorțului minorilor E. A. și V.-M. li s-a stabilit locuința la mamă, în fapt aceștia au locuit la bunicii materni, deoarece intimata avea și loc de muncă și făcea și școală (cam până la 7-8 seara). Mama venea de la școală la locuința bunicilor și apoi pleca la ea acasă, uneori însoțită de careva dintre copii.
Martora a mai relevat faptul că minorii s-au mutat la tată după o ceartă a E. cu ea.
Împrejurarea că mai înainte de a se muta la apelant minorii s-au aflat, de fapt, în grija bunicilor materni, care i-au și găzduit, nu a fost contestată de intimată și a fost recunoscută implicit și de prima instanță care, de exemplu, a conchis că minorii doresc să locuiască cu tata, pentru a evita „programul mai strict impus de bunicii materni”.
Din economia prevederilor art. 496 și art. 400 Codul civil, reiese că locuința minorilor se stabilește la unul dintre părinți și numai în mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, la bunici sau la alte rude ori persoane, ori la o instituție de ocrotire.
Prima instanță, verificând necesitatea modificării măsurilor luate de instanța de divorț în privința locuinței copiilor, a comparat mai degrabă condițiile oferite de bunicii materni și de tată, nu de cei doi părinți or, în opinia tribunalului, această viziune nu este corectă.
Pe baza probelor administrate a reținut prima instanță fragilitatea emoțională a celor doi copii, dar fără a observa că abuzurile emoționale provin nu numai de la tată, ci și de la mamă și bunica maternă.
Astfel, este imposibil a nu se observa că una dintre cauzele perpetuării conflictului dintre foștii soți și dintre aceștia și copii este atitudinea bunicii materne S. V., implicată în creșterea și educarea minorilor sub forma sprijinului acordat mamei acestora. Chiar din depoziția martorei S. V. rezultă fără echivoc activitatea acesteia de denigrare sistematică a tatălui, cu intenția înstrăinării copiilor de el. Nu numai manierele verbale ale acesteia sunt de remarcat „E. dragă, vrei să ți se spună…mincinoasă ca tatălui tău?”, „nu sunt de acord să fiu bătaia de joc a tatălui…, care nu-i cumpără nimic, dar se folosește de lucrurile pe care le cumpărăm noi”, dar și gravele acuze de abuz sexual ale tatălui asupra celor doi copii.
Ancheta socială realizată în cauză a constatat că tensiunea dintre cei doi părinți face imposibilă comunicarea civilizată și că minorii sunt profund marcați de situația conflictuală dintre adulții semnificativi din preajma lor, iar în acest cadru, Tribunalul apreciază că opțiunea copiilor de a locui cu tatăl nu trebuie privită neapărat ca o reușită a acțiunii acestuia de deforma constant imaginea mamei, ci ca o dorință de a se refugia într-un climat de liniște și siguranță pe care, momentan, consideră că l-au regăsit la apelant.
Interesul superior al minorilor este de a trăi, de a crește, învăța și de a se dezvolta într-un climat liniștit, lipsit de tensiuni și de certuri permanente, or ambii minori au arătat că mama și bunica maternă îi moralizează în permanență pentru ceea ce fac.
În urma discuțiilor avute cu minorii, Tribunalul apreciază că aceștia sunt în măsură să aprecieze asupra condițiilor în care doresc să trăiască la acest moment și subliniază că alegerea lor nu vizează persoana unuia dintre părinți, ci a mediului în care se simt confortabil, în primul rând din punct de vedere psihic și emoțional.
D. urmare, față de starea conflictuală dintre părinți, dintre copii- pe de o parte și mamă și bunica maternă- pe de altă parte, relevată atât de depozițiile martorilor, cât și de ancheta socială și raportul serviciului public asistență socială, Tribunalul apreciază că modul în care mama, secondată de bunica maternă, au gestionat situația până în prezent contravine interesului superior al copiilor și, în consecință, în baza art. 999 raportat la art. 480 al. 2 Cod procedură civilă va admite apelul declarat de apelantul G. M. împotriva sentinței civile nr. 8708/13.10.2014 a Judecătoriei Baia M. pe care o va schimba în tot în sensul că va stabili locuința minorilor G. E. A. și G. V.-M. la tată până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Baia M..
Apoi, în temeiul art.403 Cod civil, va sista obligația de plată a pensiei de întreținere în cuantum de 500 lei lunar stabilită în sarcina apelantului G. M. și în favoarea minorilor G. E. A. și G. V. M. prin sentința civilă nr._/11.12.2013 a Judecătoriei Baia M. pronunțată în dosar nr._ cu începere de la data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._, obligând-o pe intimata S. E. V. să-i plătească apelantului, în favoarea minorilor, o pensie de întreținere lunară în cuantum de 220 lei, respectiv câte 110 lei lunar pentru fiecare dintre copii, începând cu data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
La stabilirea contribuției intimatei la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor Tribunalul a avut în vedere că aceasta este angajata S.C. A. & E. CONSTRUCTORUL S.R.L.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul G. M., domiciliat în Baia M., ., . în Baia M., . . civile nr. 8708/13.10.2014 a Judecătoriei Baia M. pe care o schimbă în tot în sensul că:
Stabilește locuința minorilor G. E. A., născută la data de 19.02.2000 și G. V.-M., născut la data de 30.10.2002, la tată, apelantul G. M., până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Baia M..
Sistează obligația de plată a pensiei de întreținere în cuantum de 500 lei lunar stabilită în sarcina apelantului G. M. și în favoarea minorilor G. E. A. și G. V. M. prin sentința civilă nr._/11.12.2013 a Judecătoriei Baia M. pronunțată în dosar nr._ cu începere de la data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
Obligă pe intimata S. E. V., domiciliată în Baia M., ..9/13 să-i plătească apelantului, în favoarea minorilor E. A. G. șiVasile M. G., o pensie de întreținere lunară în cuantum de 220 lei, respectiv câte 110 lei lunar pentru fiecare dintre copii, începând cu data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
Provizorie și executorie.
Pronunțată la data de 17.12.2014 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. C. V. R. M.
eliberată din funcție prin pensionare,
semnează președintele instanței
Red./Tehred/G.B.
4ex24.02.2015
Red./Judecător la fond:S. T. N.
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
PROCES VERBAL ÎNCHEIAT AZI 17.12.2014
Camera de consiliu
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: M. R.
S-a audiat în camera de consiliu minora G. E. A., în vârstă de 14 ani, aceasta arătând că s-a mutat împreună cu fratele ei la tată încă înainte de a începe școala. Vroiau demult să se mute la tată pentru că ei stăteau la bunica maternă. Aproape tot timpul au stat la bunici. Acum se înțelege mai bine cu fratele ei pentru că amândoi au mai crescut. Tot timpul au stat la bunici. Mama locuiește în apartamentul lor și cu mama stăteau 2 sau 3 zile. Bunicii sunt în vârstă, iar din punctul de vedere al bunicii toți trebuie să facă cum zice ea. Mama are propria ei personalitate, dar bunica are o personalitate mai puternică. Nu i-ar place să stea doar cu mama în apartamentul lor. Arată că are un program încărcat la școală și are foarte mult de învățat și nu are timp să meargă să o vadă pe mamă. Și atunci când mergea o dată la două săptămâni la mamă, se certau. Apar unele discuții cu mama, aceasta are o atitudine mai aspră. Tot timpul a fost tensionată relația cu mama ei. Într-adevăr la divorț a vrut să rămână cu mama, dar de atunci s-a schimbat percepția ei față de părinți. Și-a dat seama că dacă va rămâne la mamă, tot timpul se vor certa. Cu tata are un program stabilit. Tata este autoritar dar nu-i ceartă. Este greu să suporte în fiecare zi să fie certați de mamă. Nu mai are stare și răbdare pentru certuri cu mama și bunica maternă. Mai are o prietenă care are o situație de familie similară, dar prietena ei se înțelege foarte bine cu mama. Simte că tata îi asigură acum confortul psihic în familie de care are nevoie. Tata nu țipă la ei. Nu i se pare normal să fie purtați ei copii tot timpul pe la Tribunal. Nu vor să stea cu mama acum. Crede că mama își dorește să fie alegerea lor ca să se întoarcă la ea. Susține că dorește să locuiască acum cu tata dar nu înseamnă că nu mai vrea să o vadă pe mamă. Tata nu le interzice să se vadă cu mama. Nu are timp să se vadă cu mama pentru că are foarte mult de învățat. Arată că face gimnastică și masaj pentru scolioză. Trebuie să se vadă astăzi cu psihologul școlii. Nu înțelege de ce părinții nu vor să ajungă la o înțelegere. Arată că ea a fost un fel de psiholog al familiei pentru că era cea care îi ajuta și îi împăca pe părinți. Ea îi spune tatălui să vorbească cu mama. Nu i se pare normal ca după atâția ani de căsnicie părinții ei să nu ajungă la o înțelegere. Arată că fratelui ei i-a fost mai greu să treacă peste divorțul părinților.
Mai arată că părinții nu i-au interzis fratelui ei să stea pe calculator și acesta este dependent de calculator.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. C. V. R. M.
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
PROCES VERBAL ÎNCHEIAT AZI 17.12.2014
Camera de consiliu
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: M. R.
S-a audiat în camera de consiliu minorul G. V.-M., elev în clasa a VI-a, acesta arătând că el și sora lui doresc să locuiască cu tata. Și la bunici este frumos, dar bunicii îi ceartă din nimic. Când mergeau la mama, aceasta îi trimitea întotdeauna la bunici. S. lui a fost la mamă și după 2 ore a trimis-o la bunici. Nu-i place la bunica pentru că îi ceartă din nimic. B. înainte de pensionare nu știe unde a lucrat, dar bunicul a fost inginer. Prima dată a ales să stea cu mama pentru că i-a promis că o să-i lase să meargă și la tată, dar nu i-a lăsat. Tata este calm și bun și îi ascultă. Mama țipă și nu-i place. Tata îl ajută foarte mult la matematică, la limba română nu-l ajută nimeni. Este la Liceul de Artă și este la percuție unde are mult de memorat. Știe că trebuie să meargă și la mamă, dar nu-i place să meargă la mamă. Tata nu se înțelege bine cu bunica maternă. Bunicul este mai calm uneori, dar este influențat de bunica. B. deține controlul. Mama acum nu se mai ceartă cu tata. B. tot timpul vorbește urât despre tata. B. spune că tata îi duce la alte case să mănânce dar nu este adevărat. Mama are tot un comportament ciudat și nu-i place să stea cu mama. Chiar dacă este cuminte, mama tot la fel se poartă cu el. Înainte de divorț mama deținea controlul. Nu prea își amintește bine înainte de divorț cum era mama pentru că era prea mic. Când a început divorțul tata stătea în altă cameră. Tata plătește pensie de întreținere mamei deși ei nu mai stau cu mama. Mama nu i-a cumpărat nicio ciocolată, iar tata le-a cumpărat lucruri pentru că avea nevoie și nu ca să-i mituiască. Arată că i-a cerut mamei bani pentru rechizite și aceasta a ocolit subiectul. Când locuiau cu mama, tot tata era cel care le cumpăra lucruri. Când era în clasa a V a locuia la bunici și avea note mici la școală. Atunci când a fost sigur că locuiește cu tata a început să învețe foarte bine. Tata le-a spus că trebuie să meargă la mamă, s-au dus la bunici unde au stat 2-3 zile, nu au mai suportat și au plecat singuri la tată. Mama urlă foarte mult pe sora lui. Arată că el stă pe telefon nu pentru că este obsedat ci pentru că nu are ce face. B. îi reproșează că a mers cu tata și dacă ar tăcea ar fi mai bine. Arată că mama nu se prezenta la procese și nu înțelege cum a câștigat procesele. Arată că s-ar mai duce la mamă când îi vine dor de mama. Este foarte ocupat cu școala, are ore la școală în fiecare zi până la orele 15.00. A fost supărat pe bunica pentru că l-a făcut hoț, dar bunica a fost cea care i-a dat 100 de lei. B. o să fie o prezență mai negativă.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. C. V. R. M.
ROMANIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ 4204
Dosar nr._
CATRE
.
BAIA SPRIE, .
Vă trimitem ordonanța de înființare a popririi, conform art. 782 Cod procedură civilă, dată de aceasta instanță, care este executorie fără altă formalitate, rugându-vă a ne confirma începerea executării.
P. GREFIER
G. B. R. M.
Dosar nr._ TRIBUNALUL MARAMUREȘ
O R D O N A N T A
Camera de consiliu :
Ședința din: 17.12.2014
Președinte: G. B.
Judecător: C. V.
Grefier: R. M.
Având in vedere decizia civilă nr. 549/A din data de 17.12.2014 pronunțată de aceasta instanță în dosarul nr._, prin care debitoarea S. E. V., domiciliată în Baia M., ..9/13, județul Maramureș, a fost obligată la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 220 lei, respectiv de câte 110 lei lunar, în favoarea fiecăruia dintre minorii G. E. A., născută în 19.02.2000 și G. V. M., născut în 30.10.2002, începând cu data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
Văzând si dispozițiile art. 782 Cod procedura civilă ,
O R D O N Ă M
Înființarea popririi pe veniturile pe care le primește debitoarea S. E. V. de la ., până la 1/3 din cuantumul acestora, începând cu data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
Sumele poprite urmează a fi expediate direct creditorilor G. E. A. și G. V. M., din localitatea Baia M., ., ., prin mandat poștal, fără altă formă.
Președinte Grefier
G. B. R. M.
ROMANIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ 4204
Dosar nr._
CATRE
CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MARAMUREȘ
BAIA M., .
Prin prezenta vă comunicăm că prin decizia civilă nr. 549/A din data de 17.12.2014 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ s-a dispus sistarea obligației de plată a pensiei de întreținere în cuantum de 500 lei lunar stabilită în sarcina apelantului G. M., domiciliat în Baia M., ., . în Baia M., . . favoarea minorilor G. E. A. născută în 19.02.2000 și G. V. M., născut în 30.10.2002, prin sentința civilă nr._/11.12.2013 a Judecătoriei Baia M. pronunțată în dosar nr._, cu începere de la data de 08.09.2014 și până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .
PREȘEDINTE GREFIER
G. B. R. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 424/2014. Tribunalul MARAMUREŞ | Accesiune. Decizia nr. 617/2014. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
