Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-09-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 15283/225/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 951/R
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător L. B.
Judecător F. M.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta-intimată D.G.F.P. M. - A.F.P. Tr. S. împotriva sentinței civile nr.3181 din 04.07.2013, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în dosarul nr._/225/2012*, în contradictoriu cu intimatul-contestator B. N. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea din data de 16 septembrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin în data de 16.10.2012 sub nr._, petentul B. N. I., în contradictoriu cu intimata D.G.F.P. M. - A.F.P. TR. S., a formulat contestație la executare împotriva somației nr. 25/_ /_ și titlului executoriu nr._, ambele emise de D.G.F.P. M. - A.F.P. TR. S..
În motivarea cererii, petentul a susținut că sumele înscrise în actele contestate nu au bază reală, sunt stabilite în contradicție cu realitatea fiscală, creanța nu există, iar sumele sunt rezultatul unui mod deficitar de lucru.
În dovedirea cererii petentul a depus la dosar somația nr.25/_ /_ și titlul executoriu nr._.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
A susținut că dosarul execuțional s-a deschis în anul 2006 și cuprinde pe lângă cele două acte de executare și alte titluri și somații, având la baza impozitul pe cedarea folosinței bunurilor la care se adaugă regularizări și accesorii, în continuare emițându-se titluri executorii și somații la accesoriile la debitele neachitate până la 31.12.2005. A mai susținut că expertizele efectuate în cadrul contestațiilor analizează doar accesoriile, nu și debitul inițial care nu a fost contestat, ci anulat.
Intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: decizie din 28.03.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii, decizie similară din 14.04.2010, decizie din 30.06.2010, sentința civilă nr.5512 din 04.12.2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, raport de expertiză contabilă judiciară întocmit în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă 8177/26.11.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._ a fost admisă contestația la executare, anulate formele de executare, respectiv somația nr.25/_ /_ și titlul executoriu_.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că petentului i-au fost calculate succesiv obligații de plată accesorii la venitul din cedarea folosinței bunurilor în mod repetat, emițându-se somație și titlu executoriu, împotriva acestora petentul a formulat contestații la executare, iar instanța fiind investită cu contestație împotriva somației și titlului executoriu, în baza probelor administrate a admis contestația și a dispus anularea somației și titlului, astfel că de fiecare dată nu s-au făcut trimiteri la creanța de bază și în felul acesta s-a perpetuat practica în sensul calculării creanțelor accesorii, într-o astfel de situație aflându-se și în cauza de față.
Totuși, prin sentința civilă nr. 2712 din 16.05.2011, soluționând contestația la executare împotriva titlului executoriu și somației din 18.12.2009, în baza unei expertize contabile întocmită de expert D. N., s-a reținut în considerentele hotărârii și se reia în mod expres în dispozitiv că accesoriile au fost calculate la o sumă prescrisă, menționând-se în mod clar în dispozitiv „constată prescrisă creanța de bază”.
Față de cele reținute, s-a apreciat că de la data de 16.05.2011 când a fost pronunțată sentința civilă nr.2712 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, dată la care s-a constatat prescrisă creanța de bază, respectiv suma reținută cu titlul de venituri din cedarea folosinței bunurilor, toate deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii emise sunt lovite de nulitate, întrucât baza de calcul a fost desființată prin constatarea acesteia ca prescrisă.
De altfel, și intimata prin întâmpinare a recunoscut că titlurile executorii emise ulterior datei de 31.12.2005 reprezintă obligații accesorii, dar s-a apreciat că debitul principal nu a fost contestat și nici anulat, ci doar debitele accesorii, stare de fapt contrazisă de sentința civilă nr.2712 din 16.05.2011 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs intimata D.G.F.P. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin Decizia nr. 318/R din 11.03.2013, Tribunalul M., a admis recursul formulat de către intimată, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, dispunând completarea probatoriului cu expertiza contabilă
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 22.03.2013 sub nr._ .
În temeiul art. 167 alin. 1 rap. la art. 315 alin. 1 c.p.civ., instanța a administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar și proba cu expertiza contabilă, raportul fiind întocmit de expert A. V. (f.28-32).
Prin sentința civilă nr. 3181 din 04.07.2013, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată de contestator, a admis contestația la executare, a constatat prescrisă executarea silită a creanței de bază și pe cale de consecință, a anulat somația nr.25/_ /_ și titlul executoriu nr._, a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și a obligat intimatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert.
A reținut că pe rolul instanțelor au fost mai multe litigii având ca obiect contestație la executare, însă împotriva unor titluri executori distincte de cel contestat în prezenta cauză, nefiind îndeplinite cerințele art. 1201 c.civ. întrucât deși debitorul contestator și intimata se regăsesc în această calitate și în cauzele respective, celelalte elemente ale autorității de lucru judecat (obiectul și cauza), nu sunt îndeplinite.
Pe fond, s-a apreciat că suma de 594 lei reprezintă accesorii calculate de intimată pentru impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, situație de fapt necontestată de părți însă sub aspect formal au fost respectate cerințele art. 43 din OG nr. 92/2003, astfel că susținerile contestatorului în sensul că actele fiscale emise sunt nelegale întrucât lipsește semnătura persoanei împuternicită de organul fiscal, nu sunt fondate, fiind lipsit de relevanță și aspectul privind necomunicarea deciziilor de calcul, învederat de contestator, în condițiile în care instanța a fost investită cu analizarea somației și a titlului executoriu din anul 2012, comunicate acestuia.
S-a apreciat că intimata a procedat la calcularea sumei de 594 lei, pentru veniturile rezultate ca urmare a încheierii contractelor de închiriere pe perioada 2002-2003, ulterior reziliate din decizia civilă nr. 909/2011 pronunțată de Tribunalul M. rezultând că s-a apreciat cu putere de lucru judecat că locațiunile respective, pentru care s-au calculat și perceput sume reprezentând impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor, au încetat fie prin acordul părților, fie unilateral, fiind informată administrația fiscală despre această situație, tribunalul constatând că debitorul a făcut dovada că a achitat în termenele prevăzute de lege sumele respective.
S-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 5512/2009 s-a constatat că intimata nu are nici o creanță față de contestator, prin decizia nr. 296/2010, instanța de control judiciar arătând în considerentele hotărârii că acest fapt rezultă din expertiza contabilă administrată în cauză, greșita emitere a somației și a titlului executoriu ce fac obiectul contestației datorându-se organului fiscal care nu a pus în acord deciziile de impunere pentru plăți anticipate cu deciziile de impunere emise pentru veniturile efectiv realizate, în speță, mai mici decât cele declarate inițial de contribuabilul contestator, că intimata a procedat la emiterea somațiilor pentru accesorii, fără a urmări creanța principală, cursul prescripției executării creanței de bază, nefiind așadar întrerupt.
Intimata a declarat în termen legal recurs, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond a depășit obiectul dedus judecății, prin contestația formulată s-a contestat titlul executoriu și somația pentru obligații accesorii, nu creanța de bază la care s-au calculat aceste accesorii, că nu a fost contestat debitul comunicat anterior prin acte administrative (decizie de impunere, titlu de creanță), nici procedura prealabilă la organul emitent, titlul de creanță transformându-se în titlu executoriu, în subsidiar sentința fiind nelegală și netemeinică întrucât din actele depuse la dosarul cauzei nu s-a demonstrat că sumele ce rezultă din titlul executoriu reprezintă accesorii, calculate la o sumă prescrisă.
A mai susținut că executarea debitorului a început în anul 2006 și s-a emis somație și titlu executoriu pentru debite rezultate din impozitul pe cedarea folosinței bunurilor și din regularizări și accesoriile calculate până la 31.12.2005, la aceste debite, că prin diferite hotărâri judecătorești au fost anulate mai multe somații care conțineau numai accesorii și au rămas în continuare debitele care generează accesorii, că nu se poate invoca prescripția extinctivă, termenul fiind întrerupt prin efectuarea de plăți de către contestator (la 24.07.2007, acesta recunoaște debitul prin plata parțială a acestuia, în sumă de 240 lei).
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 318/R/2013 a Tribunalului M., sentința civilă nr. 8177/2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost casată cu trimitere spre rejudecare, dispunându-se completarea probatoriului cu o expertiză contabilă care să stabilească, în raport de înscrisurile depuse la dosar și evidențele intimatei (documentația care a stat la baza titlului executoriu contestat), ce reprezintă suma de 594 lei pentru care s-a emis somația și titlul executoriu contestate, dacă debitul respectiv este datorat sau nu de contestator, având în vedere că s-a apreciat, printr-o examinare sumară a probatoriului administrat în cauză, că accesoriile au fost calculate la o sumă prescrisă, în baza sentinței civile nr. 2712/2011, hotărâre casată cu trimitere spre rejudecare.
Deși în rejudecare, instanța de fond a dispus, în conf. cu disp. art. 315 c.p.civ. administrarea probei cu expertiză contabilă, fiind desemnat în acest sens expertul A. V., din raportul de expertiză întocmit de acesta la 04.06.2012 (fila 28 dosar fond) nu rezultă care este creanța de bază, la care s-a calculat cu titlu de accesorii, suma de 594 lei, dacă această sumă a fost achitată sau nu, soluționându-se cauza pe constatările sumare ale expertului contabil.
Ca atare, criticile recurentei vizând lipsa unor probe certe din care să rezulte că este prescrisă executarea silită a creanței de bază, sunt întemeiate, urmând ca în conf. cu disp. art. 312 alin 6 c.p.civ., să fie admis recursul, casată sentința, cu reținere pentru rejudecare, impunându-se efectuarea unei noi expertize contabile pentru lămurirea aspectelor mai sus menționate, respectiv:
- să se stabilească, pe baza documentației ce a stat la baza emiterii somației și titlul executoriu de către intimată, la 30.09.2012, creanța de bază la care au fost calculate accesoriile în cuantum de 594 lei, dacă această creanță este datorată sau nu de către contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta-intimată D.G.F.P. M. - A.F.P. Tr. S. împotriva sentinței civile nr. 3181 din 04.07.2013, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în dosarul nr._/225/2012*, în contradictoriu cu intimatul-contestator B. N. I..
Casează sentința și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen la data de 7.10.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Președinte, C. Z. | Judecător, L. B. | Judecător, F. M. |
Grefier, D. D. |
Red MF/BM
Ex.2/03.10. 2013
Jud. fond O. C.
Cod operator 2626
← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 260/2013. Tribunalul... | Acţiune în constatare. Hotărâre din 28-01-2013, Tribunalul... → |
---|