Contestaţie la executare. Sentința nr. 325/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 325/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 346/274/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 174/2013
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător L. B.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta apelant A.F.P.ORȘOVA împotriva sentinței civile nr.325/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosar nr._, intimat S. M. A., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa părților.
Nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova sub nr._ la data de 18.03.2013, contestatorul S. M. A. a formulat contestație la executare împotriva înștiințării de plată nr. 3461/25.02.2013 emisă de Serviciul Public Finanțe Locale din cadrul Consiliului Local Orșova.
În motivare, a arătat că în anul 2005-2006 ca persoana fizică și prin mijloace proprii a deschis o societate având ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul”, activitate la care ulterior a renunțat. A arătat că nu a beneficiat de serviciile CAS M., că aceasta a stabilit în mod nelegal și netemeinic obligația de plată a sumei de 201 lei reprezentând contribuțiile de asigurare de sănătate, dobânzi și penalități de întârziere aferente perioadei 2005-2009. A arătat că nu avea obligația de a fi asigurată prin sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Nu s-a indicat nici perioada de timp în cadrul căruia s-au calculat contribuția, majorările de întârziere și penalitățile. Consideră că nu datorează nici majorări de întârziere calculate retroactiv deoarece acestea se calculează după expirarea termenului legal de plată de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. Consideră că nu datorează nici debitul principal întrucât nu are calitatea de asigurat în calitate de persoană fizică autorizată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 405 și urm. C.pr.civ, Legea nr. 95/2006, Ordinul nr. 617/2007, art. 23 lit.c din Legea 146/1997.
La dosar a depus: somația nr. 25/_ /_, înștiințare de poprire.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru conform art.2 din Legea 146/1997 republicată, privind taxele de timbru, și timbru judiciar conform art.1 alin.(2) din OG 32/1995.
Intimata Consiliul Local al Municipiului Orșova, la 01.04.2013, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă.
În drept a invocat dispozițiile art. 205-206 C.pr.civ
Petenta a depus răspuns la întâmpinare arătând că în cererea introductivă s-a strecurat o eroare în sensul că intimata este Administrația Finanțelor Publice Orșova în loc de Consiliul Local al Municipiului Orșova.
La data de 02.04.2013 s-a înregistrat sub nr._ contestația formulată de petenta S. M. A. împotriva înștiințării de plată nr. 25/_ /_ emisă de Administrația Finanțelor Publice Orșova.
În motivare, a arătat că în anul 2005-2006 a deschis în Piața 1800 din Orșova, ca persoană fizică autorizată, o masă având ca obiect de activitate comerț cu amânuntul la care a renunțat deoarece nu avea profit. În ceea ce privește pretențiile CAS M. arată că nu a beneficiat de nici un serviciu iar penalitățile în sumă de 422 lei precum și debitul principal de 201 lei reprezintă un abuz.
În dovedire a depus înștiințare de poprire, somația nr. 25/_ /_, opis, somația nr. 273/28.03.2011, confirmare de primire, titlul executoriu nr. 273 din_, înființare poprire din 25.02.2013, adresă de înființare a popririi, titlul executoriu nr. 273.
Constatând că pe rolul instanței se află două dosare identice, a fost trimis dosarul_ la dosarul_ pentru judecarea împreună a acestora.
La termenul de judecată din 20.05.2013 instanța a invocat excepția tardivității contestației privind suma stabilită prin titlul executoriu, discutarea acesteia fiind prorogată la termenul următor, întrucât contestatoarea a arătat că poate face dovada faptului că a luat la cunoștință de titlul executoriu privind penalitățile la 05.03.2013.
La termenul din 03.06.2013 instanța a respins excepția tardivității, petenta făcând dovada că a formulat contestația în termenul legal de 15 zile.
În urma analizării și interpretării întregului material probator al cauzei, Judecătoria Orșova a pronunțat s.c.nr.325/03.06.2013 prin care a respins excepția de tardivitate a contestației la executare ca neîntemeiată; a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea S. M. A.; a anulat somația nr. 25/_ /_ și titlul executoriu nr._ pentru suma de 422 lei, menținând poprirea nr. 3461/25.02.2013 pentru titlul executoriu nr. 273/28.03.2011 privind suma de 201 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În anul 2005/2006, între contestatoare și Casa de Asigurări de Sănătate M. a fost încheiată o convenție prin care prima, în calitate de persoană fizică autorizată să desfășoare activități de comerț cu amănuntul, se obliga să plătească secundei contribuția la fondul național unic al asigurărilor de sănătate în vederea asigurării sale la sistemul de asigurări de sănătate.
Întrucât contestatoare nu a achitat contribuția decât în anul respectiv, în anii următori neachitându-și respectiva contribuție, CAS M. a emis titlul executoriu nr. 273/28.03.2011 pentru suma de 201 lei, la care a adăugat majorări și penalități de întârziere până la concurența sumei de 569, 54 lei, toate reprezentând contribuție pentru anii 2005-2009.
De asemenea, a emis somația de plată la aceeași dată pentru suma de 569,54 lei.
La 25.02.2013 în calitate de executor al statului, intimata a emis somația de executare nr.25/_ /_/27.02.2013 pentru suma de 422 lei și o înștiințare de poprire pentru suma de 201 lei, aceasta reprezentând contribuția efectiv datorată de contestatoare fără majorări și întârzieri. (f.3,4).
Potrivit art. 711 Cod pr. civilă „Împotriva executării silite [….] precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
Textul se coroborează cu art. 173 alin.(1) lit.a) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, potrivit căruia „Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când: contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod”.
Instanța a constatat că, luarea la cunoștință de către contestatoare a actelor de executare - înștiințarea privind înființarea popririi - s-a realizat la 05.03.2013, așa cum rezultă din plicul atașat la dosar, iar acțiunea a fost depusă la instanță în 18.03.2013, deci în termenul de 15 zile prevăzut de art.714 alin.(1) pct.2 Cod procedură civilă coroborat cu art.173 alin.(1) din OG nr.92/2003 - Codul de procedură fiscală (f.20), astfel încât instanța constatând că a fost sesizată în 18.03.2013, a apreciat ca formulată în termen contestația, și a respins excepția de tardivitate ca neîntemeiată.
Privind contestația pe fond, instanța a apreciat-o întemeiată în parte și a admis-o în privința actelor de executare reprezentate de somația nr. 25/_ /_/25.02.2013 și titlul executoriu nr._ privind suma de 422 lei majorări și penalități, pe care le-a anulat ca nelegale și neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 256 alin.(1) lit.a) din Legea nr.95/2006 Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se formează din: contribuții ale persoanelor fizice și juridice.
Textul se coroborează cu art.257 conform căruia „Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art.213 alin. (1). Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: lit.b) [….] veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar; În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) - d), alin. (2^1) și (2^2) și la art.213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri”.
Prin urmare, susținerea contestatoarei, că nu datorează contribuția în calitate de persoană fizică asigurată, întrucât era coasigurată din partea soțului S. I., care era salariat în perioada anilor 2005-2009 și a plătit această contribuție ca salariat, nu poate fi primită de instanță, legea prevăzând imperativ prin dispozițiile anterior evocate că aceste contribuții se calculează asupra veniturilor proprii stabilite ca fiind realizate de persoana fizică autorizată în vederea impunerii anuale.
Pe de altă parte, nici susținerea că această contribuție ca persoană fizică asigurată ce realizează venituri din activități independente nu era datorată, întrucât activitatea realizată efectiv nu acoperea nici cheltuielile aferente achiziționării mărfurilor pe care le desfăcea, nu poate fi reținută de instanță deoarece art.257 alin.(1) lit.b) vorbește de veniturile impozabile – cele declarate de contribuabil - realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit, fără a distinge dacă acestea au fost ori nu realizate concret.
Întrucât legea nu distinge, nici judecătorul nu poate să distingă, astfel că intimata a calculat contribuția datorată pe anii 2005-2009 în mod legal și întemeiat în acord cu declarația privind veniturile impozabile declarate de persoana fizică independentă S. M. A..
Este reală susținerea contestatoarei, anume că art.3 alin.(1) din Legea nr.507/2002 prevede că persoana fizică autorizată are dreptul, iar nu obligația de a plăti contribuția la fondul de sănătate, însă de îndată ce contestatoarea s-a adresat casei de asigurări de sănătate pentru a fi luată în evidență, a devenit obligatorie plata contribuției, până la notificarea casei de renunțare la activitatea economică prestată, stare de fapt pe care contestatoarea nu a probat ca realizat-o.
Deoarece contestatoarea nu a plătit la termenul stabilit de lege aceste contribuții, intimatele au calculat penalității de întârziere în acord cu Legea nr.571, potrivit art.261 din Legea nr.95/2006, conform căreia „Angajatorii și asigurații care au obligația plății contribuției în condițiile prezentei legi și care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condițiile codului de procedură fiscală. CNAS aprobă norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF. În cazul neachitării în termen a contribuțiilor datorate fondului, aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate și a majorărilor de întârziere se realizează potrivit procedurilor instituite de Legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, și OG nr.92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și normelor aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație”.
Intimata însă, în virtutea bunei credințe în executarea relațiilor contractuale, trebuia să aducă la cunoștință contestatoarei de îndată suma datorată drept contribuție la fondul de asigurări de sănătate, anume 201 lei, iar nu în anul 2011 după ce a lăsat să curgă 5 ani timp pentru curgerea penalităților și majorărilor de întârziere, fapt pentru care instanța apreciază că aceasta nu a cunoscut faptul că datorează contribuțiile anuale la fondul de sănătate, iar majorările calculate sunt netemeinice și nedatorate.
Dacă contestatoarea era înștiințată în anul imediat următor celui în care nu a plătit contribuția de obligația plății acesteia, ar fi putut achita respectiva contribuție, iar majorările și penalitățile nu ar fi curs.
Pentru aceste motive, contestatoare nu poate fi obligată la plata majorărilor și penalităților de întârziere stabilite prin somația nr. 25/_ /_/ 25.02.2013 și titlul executoriu nr._, care au fost anulate, dar rămâne obligată la plata sumei de 201 lei stabilită prin titlul executoriu nr.273/28.03.2011 și pentru care s-a procedat la poprirea nr.3461/25.02.2013.
Împotriva soluției pronunțată de Judecătoria Orșova, în termen legal a declarat apel, intimata AFP Orșova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac exercitată, apelanta a arătat că prin adresa nr._/2.12.2010 a CASS M. a comunicat petentei decizia de impunere nr. ACC 408/30.11.2010 prin care i s-a stabilit contribuția la FNUASS pentru perioada 2005-2009 în sumă de 201 lei precum și dobânzile și penalitățile la întârziere în cuantum de 362 lei și pentru că nu a achitat aceste obligații CASS M. a început procedura de executare silită prin emiterea titlului executoriu și a somației nr.273/28.03.2013 pentru suma totală de 569,54 lei reprezentând 201 lei fond CAS, 338,39 lei majorări și 30,15 lei penalități, acte comunicate contestatoarei la data de 12.04.2011 fără a fi contestate.
Apelanta a susținut că după preluarea creanțelor reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice și neachitate până la 30.06.2012, de către organele fiscale din cadrul AFP Orșova, s-a trecut la recuperarea debitelor principale înființându-se poprirea asupra veniturilor cu adresa nr.3461/25.02.2013 doar pentru suma de 201 lei reprezentând debit principal.
Dobânzile și penalitățile au fost recalculate prin deciziile cu nr:_/01.07.2012 și_/31.12.2012 și comunicată apelantei la data de 16.01.2013.
Intimata S. M. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel invocate și a actelor normative cu incidență se constată că apelul este fondat.
Obligațiile de plată constând în debit principal, dobânzi și penalități de întârziere au fost stabilite de CASS M. până la data de 30.06.2012, dată la care toate debitele și accesoriile acestora au fost preluate de organele fiscale din subordinea ANAF.
La momentul transmiterii debitelor și accesoriilor acestora către AFP Orșova, intimata reclamantă avea calculat de către CASS M. un debit de 201 lei, dobânzi și penalități de întârziere de 362 lei pentru perioada 2005-2009.
Continuând procedura recuperării debitelor și accesoriilor neachitate până la data de 30.06.2012, apelanta AFP Orșova a înființat poprirea asupra veniturilor intimatei cu adresa nr.3461/25.02.2013 pentru suma de 201 lei reprezentând debit principal.
Pentru obligațiile de plată accesorii (dobânzi și penalități de întârziere aferente debitului principal) a fost întocmit dosarul de executare nr.273/28.03.2011, titlurile executorii purtând asupra dobânzilor și penalităților debitului principal de 201 lei până la data de 31.12.2012.
În conformitate cu disp. art.119 al.1 c.pr. fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere, iar potrivit art.120 al.1 din același act normativ, dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Față de aceste dispoziții legale și situația concretă în speța dedusă judecății se constată că nu există nici un motiv legal care să conducă la anularea parțială sau totală a actelor de executare întocmite de apelanta pârâtă în dosarul de executare având ca obiect debit principal și accesoriile datorate de contestatoarea intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite apelul civil declarat de apelanta apelant A.F.P.ORȘOVA împotriva sentinței civile nr.325/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosar nr._, intimat S. M. A., având ca obiect contestație la executare.
Schimbă sentința.
Respinge contestația la executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, L. B. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. MCM
Dact. CNB
Ex.4/04.12.2013
Cod operator 2626
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... | Pretenţii. Decizia nr. 84/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
