Contestaţie la executare. Sentința nr. 3400/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3400/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 2599/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1208/R
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător V. R.
Judecător C. P.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta-intimată L. M. împotriva sentinței civile nr.3400/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-contestatori Președintele C. Județean M. și C. Județean M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se ia act că, din oficiu, a fost repusă cauza pe rol pentru ca în conformitate cu dispozițiile art.248 și 252 cod procedură civilă să se constate intervenită perimarea.
Constatând că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 1 an de la data suspendării, instanța invocă excepția perimării și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, data de 28.02.2012, sub nr._, contestatorii Președintele C. Județean M. și C. Județean M. au formulat contestație la executare solicitând anularea tuturor formelor de executare silită întocmite de B. C. G. în dosarul de executare nr. 256/E/2011.
În fapt a arătat că prin sentința nr. 143/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ Președintele C. Județean M. a fost obligat să plătească funcționarilor publici din aparatul de specialitate suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, corespunzător datei numirii fiecărui funcționar public în cadrul C. Județean M. raportat la timpul efectiv lucrat, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Prin Decizia nr. 2740/28.05.2009 pronunțată de către Curtea de Apel C., ca urmare a recursului formulat de președintele C. Județean M., sentința s-a modificat în parte, în sensul că pentru perioada 01.01._05 s-a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților.
După investirea hotărârii judecătorești, toți funcționarii publici din aparatul de specialitate al C. Județean M. au primit sumele restante actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, conform hotărârii pronunțate de instanța judecătorească.
În urma calculului efectuat, a rezultat că intimatei L. M. i se cuvenea pentru perioada 04.12._08 suma netă de 27.358 lei actualizată cu indicele de inflație, sumă ce i-a fost achitată în două tranșe, respectiv: în data de 06.03.2009 a fost achitată suma de 12.969 lei iar în data de 05.06.2009 i s-a achitat suma de 17.868 lei din care 14.389 lei reprezentând diferențele salariale și 3.479 lei salariul din luna mai, astfel că debitul a fost stins prin executare de bună voie.
Cu privire la debitul stabilit prin raportul de expertiză contabilă, reprezentanta contestatorului arată că acesta provine din erori ale expertizei întrucât expertul nu a luat în calcul și nu a recunoscut suma de_ lei, reprezentând diferențele salariale privind suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare achitată în data de 06.03.2009, deși în raportul de expertiză pag. 2 se menționează că suma achitată în luna mai 2009 reprezintă o regularizare a sumei din luna martie, și, de asemenea, expertul a actualizat sumele cuvenite creditorului cu indicele prețului de consum deși obiectivul expertizei contabile era actualizarea sumei cu coeficientul ratei de inflație așa cum a fost stabilit și de către instanța de judecată, prin sentința nr.143/2009 a Tribunalului M..
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 400 și art. 401 alin.1 lit.a C., art. 242 C..
În apărare, intimata a formulat întâmpinare (f. 28-29), prin care a solicitat respingerea contestației formulată de contestatori, ca nefondată.
A arătat că prin sentința civilă nr. 143/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ Președintele C. Județean a fost obligat să plătească funcționarilor publici din aparatul de specialitate suplimentul postului de procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. Acestă sentință fiind executorie, Direcția Economică–serviciul contabilitate, din cadrul C. Județean M. a calculat drepturile fiecărui funcționar public, virându-se în contul de salariu al fiecăruia la data de 05.03.2009 o parte din suma cuvenită, pentru perioada 01.01._05.
Împotriva acestei sentințe, Președintele C. Județean M. a declarat recurs, iar prin Decizia nr. 2740/28.05.2009 a Curții de Apel C. s-a admis recursul, modificându-se în parte sentința civilă nr. 143/2009, a Tribunalului M., în sensul acordării sumelor începând cu data de 04.12.2005, pentru intervalul 01.01._05, dreptul fiind prescris.
Contestatorul cu rea credință face vorbire, fără a face dovada prin documente contabile întemeiate, adică actul prin care s-a efectuat regularizarea sumelor acordate la data de 05.03.2009 și la data de 05.06.2009, acesta limitându-se numai la calculele contabile fără valoare, încercând să inducă în eroare instanța.
Mai mult,din fișa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii pentru anul 2009, rezultă faptul că în luna martie 2009 acesta a încasat numai drepturile salariale lunar cuvenite, drepturi care au fost impozitate potrivit normelor legale în vigoare la acea dată, iar în luna mai, intimatei i-au fost achitate și alte drepturi salariale.
Reprezentantul intimatei mai arată că expertiza contabilă efectuată în cadrul dosarului de executare este legală, din acesta rezultă faptul că a fost achitată numai o parte din suma cuvenită, reprezentând drepturi salariale cuvenite fiecărui funcționar în parte, iar din conținutul expertizei reiese că la data de 05.06.2009 s-au regularizat sumele acordate pe data de 05.03.2009, diferența fiind achitată (conform extrasului de cont din data de 05.06.2009) urmând ca în urma actualizării acestei sume cu indicii corespunzători să-i fie achitat și drepturile reale cuvenite.
În concluzie, a solicitat respingerea contestației ca nefondată și menținerea ca legale și temeinice a formelor de executare contestate.
În drept, întâmpinarea a fost motivată pe disp. art. 115 C.p.c.
În temeiul art. 167 alin.1 C.p.c., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 25.04.2012 instanța a dispus emiterea unei adrese către B. C. G. pentru a înainta, în copie, dosarul de executare nr.256/E/2011, dosar înaintat instanței la data de 07.05.2012 (f. 49-73).
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința civilă nr.3400/16.05.2012 a admis contestația la executare formulată de contestatorii Președintele C. Județean M. și C. Județean M. în contradictoriu cu intimata L. M. împotriva actelor de executare întocmite în dosarul nr. 245/E/2011, pe care le-a anulat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în fapt, prin cererea de executare silită (fila 50) din data de 03.11.2011, intimata L. M. a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc C. G. punerea în executare a titlurilor executorii reprezentate de sentința nr. 143/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Comercială și de contencios administrativ în dosarul nr._ și decizia nr. 2740/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. –Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ (filele 52-59), fiind constituit în acest sens dosarul de executare nr. 256/E/2011(filele 66-69), în care a fost încuviințată executarea silită prin încheierea din data de 18.11.2011 în dosarul nr._/225/2011 (filele 61-63) de Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
În cadrul dosarului de executare nr. 256/E/2011, a fost întocmit raportul de expertiză contabilă (filele 66-69) pentru a se determina întinderea obligației de plată a debitorului, respectiv contestatorul Președintele C. Județean M., procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 08.02.2012 (fila 72), precum și somația din data de 10.02.2012 (fila 70-71) adresată debitorului de a plăti suma de_ de lei calculată potrivit raportului de expertiză contabilă și procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cadrul dosarului de executare nr. 256/E/2011, instanța a reținut că expertul a calculat, având în vedere Decizia nr. 2740/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. –Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, o diferență de drepturi salariale datorată de contestatoare în cuantum de 26.207.
S-a reținut totodată că, prin sentința nr. 143/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul M. –Secția Comercială și de contencios administrativ în dosarul nr._, contestatorul Președintele C. Județean M. a fost obligat să plătească funcționarilor publici din aparatul de specialitate, inclusiv intimatei L. M., suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, corespunzător datei numirii fiecărui funcționar public în cadrul C. Județean M. raportat la timpul efectiv lucrat, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Având în vedere caracterul executoriu al sentinței, la data de 06.03.2009 contestatorul a virat în contul intimatei la 06.03.2009 suma de 12.969 de lei, așa cum rezultă din fișa de cont, filele 16 și statul atașat, filele 39-40 .
Ulterior, prin Decizia nr. 2740/28.05.2009 pronunțată de către Curtea de Apel C., ca urmare a recursului formulat de președintele C. Județean M., sentința s-a modificat, irevocabil, în parte, în sensul că pentru perioada 01.01._05 s-a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților, inclusiv al intimatei L. M., astfel că este evident că pentru perioada 01.01._05, contestatoarea nu mai datora drepturile salariale așa cum fuseseră ele stabilite prin sentința Tribunalului M., dar pentru care fusese efectuată o plată la data de 06.03.2009, după cum rezultă din înscrisurile fișa de cont, filele 16 și statul atașat, filele 39-40 .
La data de 05.06.2009, pe lângă salariul aferent lunii martie, contestatoarea i-a virat intimatei și suma de_ de lei, așa cum rezultă din extrasul de cont pentru luna iunie al contului de salariu al intimatei, filele 17-18 și din statul de salariu, filele 41 .
S-a reținut astfel că, au fost achitate intimatei de către contestatoare suma totală de 27.358 de lei cu titlu de drepturi salariale reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 03.12.2005, în condițiile în care prin raportul de expertiză întocmit în cadrul dosarului de executare nr. 256/E/2011 expertul a calculat, având în vedere Decizia nr. 2740/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. –Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, o diferență de drepturi salariale datorată de contestatoare în cuantum de 26.207 .
Având în vedere că prin plata efectuată anterior pronunțării deciziei de către Curtea de Apel C., contestatoarea nu a urmărit decât să preîntâmpine o eventuală executare silită a sentinței Tribunalului M., grație caracterului executoriu al acestei sentințe, nu se poate reține că aceasta a efectuat o plată benevolă, în condițiile prevederilor art. 20 din Decretul 167/1958 .
Deoarece contestatoarea a efectuat plata obligațiilor stabilite prin titlul executoriu în sarcina sa, conf. art. 371¹ alin. 1 din C.proc. civ., este evident că aceasta nu mai putea fi executată silit iar constituirea dosarului de executare nr. 245/E/2011 nu a respectat prevederile legale .
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța a admis contestația la executare formulată de contestatorii Președintele C. Județean M. și C. Județean M., în contradictoriu cu intimata L. M., împotriva actelor de executare întocmite în dosarul nr. 245/E/2011, pe care le-a va anulat.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata L. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, sentința recurată este lovită de nulitatea absolută prevăzută de dispozițiile art.7 și ale art.9 din cod procedură civilă deoarece aceasta cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Mai arată că expertiza contabilă efectuată în cadrul dosarului de executare, este legală, din aceasta rezultă faptul că a fost achitată numai o parte din suma cuvenită, reprezentând drepturi salariale cuvenite pentru fiecare funcționar în parte.
Concluzionând solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației la executare.
Intimatul contestator Președintele C. Județean M. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
La termenul de judecată din 20.09.2012, s-a dispus suspendarea judecății în baza art.242 alin.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
La 28.11.2013 prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării subzistenței motivului suspendării cauzei având în vedere că de la data suspendării, 20.09.2012 și până în prezent a trecut mai mult de un an, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.
Potrivit art. 248 din Codul de procedura civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în te-meiul art. 252 C.pr.civ., perimarea constatându-se din oficiu sau la cererea părții interesate..
În cauză, instanța constată că la termenul din 20.09.2012 părțile au lipsit la judecarea cauzei ,potrivit dispozițiilor art.242 pct.2 c.pr.civ.fiind dispusă suspendarea judecății pentru lipsa părților. Cum art.248 cod procedură civilă, sancționează lipsa de atitudine a recurentului care, deși suspendată cauza, nu a făcut niciun demers în vederea continuării judecății, instanța observând că în dosarul de față termenul de 1 an s-a împlinit (la 20.09.2013), în temeiul art. 252 raportat la art. 248 cod procedură civilă, se va constata perimat recursul formulat împotriva sentinței civile nr.3400/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul civil formulat de recurenta-intimată L. M. împotriva sentinței civile nr.3400/16.05.2012 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-contestatori Președintele C. Județean M. și C. Județean M., având ca obiect contestație la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, V. R. | Judecător, C. P. |
Grefier, M. B. |
Redactat P.C.– 16.12.2013
tehnoredactat M.B., Ex.2/4 pag.
jud.fond A. F.G./Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Sentința nr. 415/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2013. Tribunalul... → |
|---|
