Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2013. Tribunalul MEHEDINŢI

Decizia nr. 3/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 07-01-2013 în dosarul nr. 1867/225/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3/R

Ședința publică de la 07 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE F. M.

Judecător M. V.

Judecător C. P.

Grefier D. D.

Pe rol judecarea acțiunii civile, după casare, formulată de contestatorul Președintele C. Județean M. în contradictoriu cu intimații C. Județean M. și G. R. L., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu a răspuns părțile.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 cod procedură civilă, după care, instanța potrivit dispozițiilor art.150 cod procedură civilă, a constatat încheiate dezbaterile și a reținut-o pentru soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile, după casare:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 13.02.2012, sub nr._, contestatorul P. C. J. Mehedinti a formulat contestație la executare, pornită la cererea creditoarei G. R. L., solicitând anularea tuturor formelor de executare silită în temeiul art. 400 și art. 401 alin. 1 lit. „a” C.p.c.

În fapt a motivat că prin sentința nr. 143/26.01.2009, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, președintele C. Județean M. a fost obligat să plătească funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază pentru fiecare, începând cu data de 01.01.2004, până la încetarea raporturilor de serviciu, iar funcționarii publici angajați după această dată, începând cu data numirii fiecăruia pe o funcție publică din cadrul aparatului de specialitate al C. Județean M., raportat la timpul efectiv lucrat, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

Împotriva sentinței nr. 143/2009, a fost declarat recurs iar Curtea de Apel C. a pronunțat Decizia nr. 2740/28.05.2009, prin care a admis recursul declarat de către președintele C. Județean M. și a modificat în parte sentința, în sensul că pentru perioada 01.01._05 a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților.

După investirea hotărârii judecătorești, toți funcționarii publici din aparatul de specialitate al C. Județean M. au primit sumele restante actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, conform hotărârii pronunțate de instanța judecătorească.

În urma calculului efectuat, a rezultat că intimatei i se cuvenea pentru perioada 04.12._08, suma netă totală cuvenită și actualizată cu indicele de inflație de 13.068 lei care i-a fost achitată în două tranșe: în luna martie 2009 i s-a virat pe card suma de 6.000 de lei iar în luna iunie 2009 i s-a virat suma de 8.613 de lei din care 7.068 lei reprezintă diferențe salariale și suma de 1.545 de lei reprezentând salariul din luna mai, astfel că debitul a fost stins prin executare de bună voie.

În ceea ce privește debitul stabilit prin raportul de expertiză contabilă, a arătat că acesta provine din erori ale expertizei și anume: expertul contabil nu a luat în calcul și nu a recunoscut suma de 6.000 de lei, prima tranșă achitată intimatei în luna martie 2009; expertul a actualizat sumele cuvenite creditorului cu indicele prețului de consum, deși obiectivul expertizei contabile era actualizarea sumei cu coeficientul ratei de inflație, așa cum a fost stabilit și de către instanța de judecată.

La primirea dosarului, instanța, în baza rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 alineat 5 Cod procedură civilă a emis adresă către Biroul Executorului Judecătoresc C. G. în vederea comunicării, în copie certificată, a dosarului de executare nr. 182/E/2011.

Intimata nu a formulat întâmpinare în apărare.

În temeiul art. 167 alin.1 C.p.c., contestatorii au solicitat încuviințat înscrisuri.

În cadrul probei cu înscrisuri au fost administrate următoarele înscrisuri: dosarul de executare nr. 182/E/2011, (filele 10-30 dosar), listă cu calcularea sumelor cuvenite și actualizate cu indicele de inflație pentru perioada 04.12._08(fila 35); borderou de plată salarii(filele 36 și 37), adresa nr. 1114/20.02.2012 emisă de Banca Transilvania (fila 41), somația din dosarul de executare nr. 182/E/2011 (filele 52), stat de plată pe anii 2004 și 2005(filele 55-56), stat de plată pe luna iunie 2009(fila 57).

Prin sentința civilă nr. 2398/03.04.2012, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului C. Județean M., a respins contestația la executare formulată de către contestatorul C. Județean M., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă și a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de către contestatorul Președintele C. Județean M..

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în dosarul de executare nr. 182/E/2011 părți sunt creditoarea G. R. L. și debitorul Președintele C. Județean M., acestea fiind și părțile din titlurile executorii, respectiv sentința civilă nr. 143/2009 și decizia civilă nr. 2740/2009, nefiind parte C. Județean M., pentru a justifica interes în promovarea contestației la executare.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că în cadrul executării silite s-a efectuat o expertiză contabilă prin care s-a determinat debitul datorat, pentru suma de 6000 lei nu a operat compensația, fiind necesar ca ambele părți să aibă calități reciproce de debitor și creditor, conform art. 1143 c.civ., în raportul de expertiză s-a reținut în mod corect că acesta mai datorează suma de 6071 lei, reprezentând reactualizarea pe perioada iunie 2009-decembrie 2011, sumă trecută în somația de la fila 52.

În termen legal, contestatorul Președintele C. Județean M. a declarat recurs, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

A susținut că suma de 6000 lei reprezentând diferențe salariale pentru anii 2004-2005 s-a plătit în temeiul unui titlu executoriu, respectiv sentința nr. 143/2009, prin executare de bunăvoie, însă prin decizia 2740/2009 Curtea de Apel C. a modificat în parte titlul, în sensul că a constatat prescrisă perioada 01.01._05, suma de 6000 lei plătită intimatei la 06.03.2009 reprezentând o plată nedatorată, ce trebuie restituită, intimata mai avea de primit suma de 7068 lei pentru perioada 04.12._08, astfel că sunt îndeplinite cerințele art. 1143-1145 c. civ. pentru a opera compensația legală.

Prin decizia nr. 951/R/10.09.2012 Tribunalul M. a admis recursul civil formulat de recurentul-contestator Președintele C. Județean M., împotriva sentinței civile nr.2398 din 03.04.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimatul-contestator C. Județean M. și intimata G. R. L., a casat sentința, a reținut cauza pentru rejudecare și a fixat termen la 01 octombrie 2012, cu citarea părților, reținând că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

La cererea creditoarei - intimate G. R. L., s-a declanșat executarea silită, întocmindu-se dosar nr. 182/E/2011 de către B. Clemen G., în baza sentinței nr.143 din 26.01.2009 a Tribunalului M. și a deciziei nr.2940/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel C., sentințe prin care funcționarilor publici din aparatul de specialitate al C. Județean li s-a recunoscut suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 4.12.2005, constatându-se că pentru intervalul 1.01.2004 – 3.12.2005 dreptul este prescris.

În cadrul executării silite s-a efectuat o expertiză contabilă de către expertul P. I., ce a avut ca obiectiv calcularea diferenței de drepturi salariale aferente suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu 4.12.2005, sumă ce va fi actualizată cu coeficientul ratei de inflație.

După cum se observă din cuprinsul acestei expertize, rezultă că debitorul C. Județean M. a achitat la data de 5.06.2009 creditoarei G. R. L. suma de 7608 lei, cu titlul de diferențe salariale brute privind suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, debitorul mai datorând creditoarei la 5.06.2009 suma de 5369 lei, actualizată pentru perioada iunie 2009-decembrie 2011 cu indicii prețului de consum, rezultând suma de 6071 lei.

Deși expertul face referire la modalitatea de calcul susținând că pe data de 5.06.2009 s-au regularizat sumele acordate la data de 5.03.2009, tabelul întocmit în cadrul expertizei nu evidențiază acest aspect, astfel încât se apreciază că expertiza nu a lămurit care este suma achitată efectiv și ceea ce mai datorează, dacă plata efectuată în prima tranșă a vizat și perioada constatată ca prescrisă prin decizia Curții de Apel C., în caz afirmativ cât este cuantumul aferent acestei perioade.

De asemenea, s-a observat că nu s-a lămurit modalitatea de actualizare a sumei potrivit coeficientului ratei de inflație așa cum se prevede în considerentele titlului executoriu, expertul susținând că drepturile salariale au fost actualizate cu indicii preturilor de consum lunar.

Față de aceste aspecte care au constituit motive pentru promovarea contestației la executare și pe care instanța de fond nu le-a lămurit, deși avea obligația în virtutea principiului rolului activ al judecătorului, conform art. 129 al.5 C.pr.civ., tribunalul a apreciat că pentru soluționarea cauzei este necesară suplimentarea probatoriului prin efectuarea unei noi expertize, proba care s-a pus în discuția părților și care a avut ca obiective lămurirea aspectelor mai sus arătate. În cauză a fost desemnat expert B. M., raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 08.11.2012 (filele 45-54).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

Prin sentința nr.143 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de mai mulți reclamanți, printre care G. R. L. în contradictoriu cu pârâtul Președintele C. Județean M. dispunându-se obligarea pârâtului la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.04.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, corespunzător datei numirii fiecărui reclamant ca funcționar public în cadrul C. Județean M. și timpului efectiv lucrat. Această sentință a fost modificată prin decizia nr.2740 din 28 mai 2009 a Curții de Apel C., în sensul că pentru perioada 01.04._05 s-a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților.

Considerând că pârâtul nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile din titlul executoriu, reclamanta G. R. s-a adresat, la data de 13.10.2011, executorului judecătoresc în vederea punerii în executare silită a sentinței civile nr.143 din 26 ianuarie 2009, fiind astfel constituit dosarul de executare nr.182/E/2011 al B. C. G..

În vederea stabilirii în concret a sumelor ce se cuveneau reclamantei executorul judecătoresc a dispus efectuarea unei expertize contabile, expertiză care a fost întocmită de expert P. I. și prin care s-a concluzionat că drepturile bănești nete actualizate cu indicii prețurilor de consum pe perioada decembrie 2005-decembrie 2011 ce se mai cuvin creditoarei G. R. sunt în sumă de 6071 lei.

Debitorul Președintele C. Județean M. a contestat actele de executare, susținând în principal că titlul executoriu constituit de sentința civilă nr.143/2009 a fost pus în executare de bunăvoie.

În acest sens, pe parcursul soluționării recursului împotriva sentinței civile nr.2398/2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin prin care a fost respinsă contestația la executare formulată de Președintele C. Județean M., s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, în cauză fiind desemnat expert B. M.. Prin raportul de expertiză întocmit s-a concluzionat că numitei G. R. i s-a achitat suma totală de_ lei, după cum urmează: în luna martie 2009 i s-a virat în card suma de 6000 lei; în luna iunie 2009 i s-a virat în card suma de 7068 lei, astfel că unitatea contestatoare nu mai datorează nici o sumă acesteia. Cu privire la prima plată expertul a menționat că a vizat perioada prescrisă, adică ianuarie 2004-decembrie 2005.

Se constată astfel că G. R. a primit integral suma ce i se cuvenea conform titlului executoriu, în luna iunie 2009, așa încât nu se mai justifica formularea unei cereri de executare silită în privința acelorași sume. Principiul în materia executării silite este reprezentat de executarea de bunăvoie a obligației stabilită prin titlul executoriu de către debitor și numai în măsura în care acesta nu-și îndeplinește obligația, se va putea proceda la executarea silită, amintind în acest sens dispozițiile art.371 indice 1 cod procedură civilă conform cărora „Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită..”.

Acest principiu a fost avut în vedere și de către debitorul din cauza de față, procedând la executarea de bunăvoie a obligației stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu, astfel că la data formulării cererii de executare silită achitase integral sumele ce se cuveneau creditoarei. Nu se poate reține că suma de 6000 lei achitată creditoarei în luna martie 2009 ar reprezenta o obligație naturală care nu este supusă restituirii, având în vedere că plata respectivă a fost efectuată în temeiul unei hotărâri definitive, care era așadar susceptibilă de executare silită.

Față de considerentele de mai sus, instanța constată că în mod nelegal a fost demarată procedura executării silite împotriva debitorului Președintele C. Județean M., contestația la executare fiind întemeiată, astfel că se va dispune admiterea, după casare, a contestației și anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.182/E/2011 al B. C. G..

În temeiul art.274 cod procedură civilă va obliga intimata la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestator, reprezentând onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite, după casare, contestația, formulată de contestatorul Președintele C. Județean M. în contradictoriu cu intimații C. Județean M. și G. R. L..

Anulează actele de executare întocmite în dosar nr. 182/E/2011 întocmit de executor judecătoresc C. G..

Obligă intimata la 500 lei, cheltuieli judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 07 Ianuarie 2013.

Președinte,

F. M.

Judecător,

M. V.

Judecător,

C. P.

Grefier,

D. D.

Red. VM/BM

EX.2/08 Ianuarie 2013

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2013. Tribunalul MEHEDINŢI