Pretenţii. Sentința nr. 404/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 404/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 185/181/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 324/R
Ședința publică de la 11 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător F. M.
Judecător L. B.
Grefier D. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de pârâtul D. N. împotriva sentinței civile nr. 404 din 02. 10. 2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimați fiind reclamantul G. I. și pârâta D. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-pârât D. N. intimatul-reclamant G. I. asistat de avocat C. A. și intimata-pârâtă D. E.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că prin serviciul registratură, s-au depus al dosar note scrise de către recurentul-pârât și intimata-pârâtă, după care:
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții ridicate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.150 și următoarele cod procedură civilă, a constatat încheiate dezbaterile și a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul-pârât solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Avocat C. A. pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța nr.20/10.02.2013, reprezentând onorariu avocat.
Intimata-pârâtă D. E., solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față,constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Baia de A. la 12.03.2012, sub nr._, reclamantul G. I., în contradictoriu cu pârâții D. N., D. E., a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-i plătească suma de 5.000 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale, cheltuieli de transport și daune morale. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, pârâtul D. N. împreună cu sora sa D. E. l-au bătut în data de 03.10.2011, necesitând în urma loviturilor circa 1-2 zile de îngrijire medicală, cheltuind bani. A menționat că a formulat plângere penală împotriva acestora, dar prin rezoluția din data de 03.02.2012, P. de pe lângă Judecătoria Baia de A. a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâți, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.
În dovedire a depus la dosar rezoluția nr.516/P/2011 din 03.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A., un număr de 12 bonuri fiscale, chitanța nr._/04.10.2011, certificatul medico-legal nr.677/04.10.2011, un borderou în care arată că 2.500 lei reprezintă daune morale, iar 2.500 lei cheltuieli de transport, îngrijiri medicale și zile pierdute, trei foi cu bonuri de transport în copie și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu C. Z. I., T. D., probă încuviințată de instanță
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În apărare au depus la dosar rezoluția nr.516/P/2011 din 03.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. și a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu P. G.. N., B. D., probă încuviințată de instanță.
Pârâtul D. N. a precizat că înțelege să formuleze cerere reconvențională având ca obiect pretenții, în cuantum de 4.000 RON, reprezentând daune morale.
Au fost ascultați martorii T. D., P. G.. N., B. C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
La termenul din data de 29.05.2012, reclamantul a precizat că renunță la audierea martorului C. Z. I..
La data de 19.06.2012 pârâtul D. N. a precizat că solicită reducerea sumei reprezentând daune morale de la 4.000 lei la 2.000 lei.
S-a luat interogatoriul reclamantului.
Prin sentința civilă 404/02.10.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea reclamantului G. I., în contradictoriu cu pârâții D. N., D. E.; s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul D. N. și obligat acesta să plătească reclamantului suma de 549 lei, din care 49 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 500 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul G. I., în contradictoriu cu pârâții D. N., D. E., a solicitat obligarea pârâților să-i plătească suma de 5.000 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale, cheltuieli de transport și daune morale.
Art. 1349 C.civ. prevede la alin. (1) că „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.”, iar la alin. (2) că „ Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”
De asemenea potrivit alin. 1 și 2 din art. 1357 C.civ. „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”
Reclamantul a susținut că pârâtul D. N. împreună cu sora sa D. E. l-au bătut în data de 03.10.2011, necesitând în urma loviturilor circa 1-2 zile de îngrijire medicală, cheltuind bani.
Din actele dosarului a rezultat că a formulat plângere penală împotriva acestora, dar prin rezoluția din data de 03.02.2012, P. de pe lângă Judecătoria Baia de A. a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâți.
Din declarația martorului T. D. a rezultat că a fost un conflict între părți la începutul lunii octombrie 2011 ocazie cu care pârâtul D. N. l-a luat de gât pe reclamantul G. I. și i-a dat cu pumnii în cap, l-a aplecat în șanțul de apă și l-a lovit cu piciorul.
Din certificatul medico-legal de la fila 16 a rezultat că reclamantul acuza dureri de cap și prezenta leziuni traumatice de violență produse prin violență cu sau de corp dur, certificat medico-legal care se coroborează cu declarația martorei T. D..
Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Având în vedere declarația martorei T. D. și certificatul medică legal instanța a apreciat că reclamantul a făcut dovada că pârâtul D. N. a săvârșit o faptă de natură a produce un prejudiciu reclamantului.
Din declarațiile martorilor nu a rezultat că pârâta D. E. ar fi săvârșit vreo faptă de natură a aduce vreun prejudiciu de natura celor invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului instanța a reținut că din art.1381 C.civ. rezultă că orice prejudiciu suferit de o persoană dă naștere unui drept de reparație, dreptul la reparație născându-se în ziua cauzării prejudiciului.
De asemenea art. 1385 C.civ. care reglementează întinderea prejudiciului prevede că „ (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.”
De asemenea potrivit art. 1386 C. civ. repararea prejudiciului se face în natură, iar dacă aceasta nu este cu putință, repararea prejudiciului se face prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească iar din art 1387 C.civ rezultă că în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, și echivalentul câștigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit, care la cererea victimei, va putea fi acordată, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale, urmând să acopere și cheltuielile de îngrijire medicală și, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte prejudicii materiale
Reclamantul a solicit obligarea pârâților la plata sumei totale de 5000 lei din care 2500 lei daune morale și 2500 lei cheltuieli de transport, îngrijiri medicale și zilele pierdute.
Potrivit art.1382 C. civ. „Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.”, iar potrivit art. 1383 C.civ. „ Între cei care răspund solidar, sarcina reparației se împarte proporțional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenția sau cu gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită. În cazul în care nici astfel nu se poate împărți sarcina reparației, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului.”
Reclamantul a solicit obligarea pârâților la plata sumei totale de 5000 lei, însă din probele administrate a rezultat că în cauză sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului D. N. fiind vorba despre existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența vinovăției care a cauzat prejudiciul și a unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, cel care a săvârșit o faptă cauzatoare de prejudicii fiind doar pârâtul D. N. nu și D. E. astfel că instanța l-a obligat doar pe pârâtul D. N. la repararea prejudiciului suferit de reclamant.
În ceea ce privește cuantumul daunele materiale instanța reține că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a suferit un prejudiciu constând în cheltuielile pentru eliberare certificatului medico-legal iar din întreg probatoriu administrat nu rezultă că reclamantul ar fi suferit vreun prejudiciu constând în cheltuieli privind îngrijirile medicale și nici faptul că reclamantul ar fi fost în imposibilitate de a desfășura vreo activitate și astfel ar fi fost nevoit să piardă zile de muncă, zile pentru care ar fi fost nevoit să plătească alte persoane, astfel că va admite în parte acțiunea reclamantului G. I., și va oblig pârâtul D. N., să plătească reclamantului suma de 49 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
În ceea ce privește cuantumul daunele morale instanța a reținut că potrivit art. 1391 C.civ. „ În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.”
Având în vedere că reclamantul a suferit o vătămare fizică care este binecunoscut că produce și o suferință fizică a cărei reparație se poate face prin plata unei sume de bani instanța în raport de numărul de îngrijiri medicale respectiv 1-2 zile, de împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta de către pârât, l-a obligat pe pârâtul D. N., să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul D. N. având în vedere dispozițiile invocate mai sus instanța a apreciat că în cauză în nu sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale în persoana numitului G. I. nefăcându-se dovada existența unui prejudiciu suferit de pârâtul D. N., existența unei fapte ilicite săvârșite de G. I. astfel că ,cererea reconvențională este nefondată și s-a dispus respingerea cererii reconvențională formulată de pârâtul D. N..
Potrivit art. 274 din codul de procedură civilă „ partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Având în vedere că s-a admis în parte acțiunea reclamantului G. I., și s-a dispus obligarea pârâtul D. N., să plătească reclamantului suma de 549 lei, din care 49 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 500 lei cu titlu de daune morale și a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul D. N. instanța a obligat pârâtul D. N. să plătească reclamantului G. I. suma de 397 lei cheltuieli de judecată constând în cheltuieli de transport și taxă de timbru proporțional cu admiterea în parte a acțiunii și a fost respinsă cererea de cheltuieli de judecată formulată de pârâtul D. N..
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs recurentul D. N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că în cauză a fost audiată martora T. D. cu, care nu vorbește de 7 ani care a depus mărturie mincinoasă, ce a făcut obiectul dosarului 516/P/2011 al Parchetului Baia de A.. A solicitat rejudecarea cauzei.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu potrivit disp. art.3041 C.pr. civ., se apreciază că recursul nu este întemeiat.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul G. I. a solicitat obligarea pârâților D. N. și D. E. la plata sumei de 5000 lei, reprezentând c/val. îngrijirilor medicale, cheltuieli de transport și daune morale, susținând că în data de 03.10.2011 pârâții l-au bătut, necesitând în urma loviturilor cca. 1-2 zile îngrijiri medicale.
Reconvențional pârâții au solicitat daune morale în cuantum de 4000 lei.
Prima instanță a administrat probele cu înscrisuri și martori și apreciind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, a admis în parte acțiunea obligând pârâții să plătească reclamantului 549 lei despăgubiri materiale și daune morale.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt și o corectă interpretare a probelor în cauza dedusă judecății.
Potrivit certificatului medico-legal aflat la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul prezenta leziuni de violență produse prin lovire cu sau de corp dur, acuza dureri de cap și avea excoriații pe genunchi, ce necesitau 1-2 zile îngrijiri medicale.
Martora audiată în cauză, T. D. care a perceput direct fapta, a declarat că urmare a scandalului dintre părți din octombrie 2011, scandal în care pârâtul D. N. l-a luat de gât pe reclamantul G. I., i-a dat cu pumnii în cap, l-a aplecat în șanțul cu apă și l-a lovit cu piciorul, reclamantul G. I. nu s-a mai putut ridica de jos din șanț.
Coroborând probele, instanța a apreciat în mod corect că reclamantul a făcut dovada că pârâtul D. N. a săvârșit o faptă de natură a produce un prejudiciu reclamantului și a admis în parte acțiunea.
În ceea ce privește cuantumul daunelor materiale a reținut că reclamantul a suferit un prejudiciu, constând în cheltuieli pentru eliberarea certificatului medico-legal în cuantum de 49 lei, iar în privința daunelor morale, având în vedere că reclamantul a suferit o vătămare fizică, instanța în raport cu împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta a acordat 500 lei daune morale.
Motivele invocate în recurs nu pot fi reținute.
Instanța de judecată a coroborat declarația martorei T. D. care a perceput direct fapta cu certificatul medico-legal care atesta că pentru loviturile primite de la pârâtul D. N., reclamantul a avut nevoie de 1-2 zile îngrijiri medicale, înlăturând celelalte depoziții de martori,aceștia nefiind prezenți la locul incidentului.
Susținerea că, martora ar fi depus mărturie mincinoasă, și i s-a întocmit dosarul 516/P/2011 al Parchetului Baia de A., nu va fi reținută, prin rezoluția Parchetului Baia de A. din 20.12.2012 dispunându-se urmare cercetărilor efectuate neînceperea urmăririi penale în cauza privind pe numita T. D., cercetată sub aspectul săvârșiri infracțiunii prev. de art. 260 al.1 Cod penal, mărturie mincinoasă..
Pentru considerentele expuse și apreciind că motivele de recurs nu pot fi reținute și că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul D. N., împotriva sentinței civile nr. 404 din 02. 10. 2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., intimați fiind reclamantul G. I. și pârâta D. E., având ca obiect pretenții.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimatul G. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2013
Președinte, M. V. | Judecător, F. M. | Judecător, L. B. |
Grefier, D. D. |
Redactat. B.L./15.03.2013
Tehnoredactat D.D. /ex.2/ pag.5
Jud. fond B. C.
Cod operator 2626
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 830/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 777/2013. Tribunalul... → |
|---|
