Contestaţie la executare. Sentința nr. 3219/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3219/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 11415/225/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 6/R
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. C.
Judecător A. M.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol recursului civil formulat de recurentul contestator P. C., împotriva sentinței civile nr. 3219/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimata D. C. prin AJFP M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, față de faptul că părțile nu sunt prezente, având în vedere dispozițiile art.104 alin.12 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, instanța va dispus reapelarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
La al doilea apel nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a constatat că recurentul contestator P. C. a depus prin serviciul registratură cerere de amânare în vederea pregătirii apărării și pentru a plăti taxa de timbru, precizând că a fost victima unui accident și nu a putut realiza obligația și nici nu se poate deplasa.
Instanța, față de cererea de amânare formulată de recurentul contestator o respinge întrucât nu este însoțită de dovezile invocate în susținerea cererii.
Din oficiu se invocă excepția netimbrării cererii de recurs în cuantum de 28,85 lei, și rămâne în pronunțate asupra excepției.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., contestatorul P. C. a chemat în judecată pe intimatul Ministerul Finanțelor Publice M. - ANAF –Direcția Generala a Finanțelor publice Dr. Tr. S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la restituirea sumei de 670 lei, actualizați la rata inflației existente la data achitării acestei sume.
În motivarea acțiunii contestatorul a arătat ca este plătitor de impozit calculate si pretinse de parata la data de 19.03.2010, prin fisa nr. 250, a fost înștiințat ca a plătit in plus, cu titlu de impozit, suma de 800 RON. In data de 14.06.2011 prin cererea nr._ a solicitat paratei sa-i plătească suma de 800 RON. Se arata ca parata a operat niște compensații de sume reprezentând unele datorii fata de bugetul statului. În drept nu și-a întemeiat cererea.
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei: adresa nr._/03.08.2011, decizie de impunere anuala.
La data de 29.09.2011 s-a depus de către contestator precizare prin care se arata ca obiectul acțiunii îl constituie contestație la executare formulata in temeiul art. 399 raportat la art. 401 alin.1 lit. a c.pr.civila iar restituirea sumei pretinse este formulata in baza art. 404 ind. 1 alin.1 c.pr.civila.
La data de 17.10.2011 s-a depus de către reclamant modificare acțiune prin care solicita sa se ia act acesta contesta executarea in temeiul art. 399 cpr.civilă si in subsidiar sa se dispună anularea executării si întoarcerea acesteia in temeiul art. 401 alin. 1 c.pr.civila.
La data de 05.03.2012 s-a depus întimpinare, de către Direcția Generala a Finanțelor Publice M., prin care se arata ca reclamantul a fost înștiințat de plata mai multor sume prin numeroase somații si titluri executării, plați de care avea cunoștință. Se arata ca reclamantul are de plătit sume restante, sume din care s-a decontat si suma contestata. 348 lei reprezentând cheltuieli judiciare suma despre care a fost somat cu somația nr._/07.02.2008, suma de 200 lei reprezentând amenda judiciara somația nr._/22.03.2010,150 lei cheltuieli judiciare –conform sentinței penale nr. 159/31.10.2006 pronunțata in dosar nr. 1352/P/2006 de către Curtea de Apel C. așa cum rezulta din titlul executoriu emis de către Curtea de Apel C., 150 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 447/24.01.2006 așa cum rezultă din titlu executoriu emis de Curtea de Apel C., și 28 lei dobânzi calculate conform codului de procedura fiscala, dobânzi calculate ca penalități întârziere pana in septembrie 2006, 200 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 2954/11.10.2006 pronunțată în dosar nr._ de către Tribunalul M. așa cum rezulta din adresa emisa de către Tribunalul M., 100 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 178/15.01.2007 pronunțată in dosar nr. 1352/P/2006 de către Curtea de Apel C., așa cum rezulta din titlu executoriu emis de către Curtea de Apel C., 100 lei amenda judiciara conform sentinței civile nr. 2088/12.04.2011 pronunțată în dosar nr._ de către Judecătoria Dr. Tr. S. așa cum rezulta din titlu executoriu emis de către Judecătoria Dr. Tr. S., 200 lei amenda judiciara conform sentinței comerciale nr.673/05.05.2011 pronunțată in dosar nr._ de către Judecătoria Dr. Tr. S. așa cum rezulta din titlul executoriu emis de Judecătoria Dr. Tr. S..
Prin sentința civilă nr. 8631/17.12.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosar nr._ a fost respinsă contestația la executare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că potrivit adresei nr._/03.08.2011 datoriile contestatorului față de DGFP M. –constând în cheltuieli judiciare în cuantum de 150 lei conform sentinței penale nr. 72/06.09.2005 a Curții de Apel C., 150 lei conform sentinței penale nr. 159/31.10.2006, 100 lei conform deciziei penale nr. 54/R/26.01.2007, 200 lei conform hotărârii din 27.11.2009 a Judecătoriei Drobeta T. S., au fost compensate de organul fiscal cu sumele de restituit contestatorului reprezentând regularizare impozit conform art.116 alin 4 din O.G. nr. 92/2003, conform notelor de compensare nr. 2167/27.03.2008 și 3215/28.07.2010.
Conform somației nr._/ 22.03.2010 comunicată contestatorului cu recipisă de confirmare primire(fila 32), acesta a fost somat la plata sumei de 545 lei cu titlu de sumă datorată conform titlului executoriu nr._/22.03.2010, reprezentând impozit venituri activități independente, regularizare impozit și cheltuieli judiciare., prin somația nr._/07.02.2008, comunicată contestatorului cu recipisă de confirmare primire(fila 33) a fost somat la plata sumei de 381 lei cu titlu de sume datorate conform titlurilor executorii nr._/08.02.2008 și nr_/08.02.2008 reprezentând impozit venituri profesii liberale și amenzi judiciare, iar prin somația nr._/19.09.2011 comunicată cu recipisă de confirmare primire (fila 34)a fost somat contestatorul la plata sumei de 200 lei amenzi judiciare conform titlului executoriu_/19.09.2011.
Contestatorul nu a făcut dovada plății benevole a acestor sume de bani, iar susținerea că nu a cunoscut existența titlurilor executorii și a somațiilor este eronată atâta timp cât intimatul a făcut dovada comunicării acestora către contestator prin recipisă cu confirmare de primire.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că în mod legal sumele datorate de contestator conform documentației existente la dosar la filele 24-47, au făcut obiectul compensării conform notelor de compensare nr. 2167/27.03.2008 și 3215/28.07.2010.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că nu s-a analizat obiectul dedus judecății, cauza a fost soluționată în lipsa deciziei de compensare, a dovezii de comunicare a acesteia, fiind încălcate dispozițiile imperative ale art. 1193 alin. 2c. civ.
Tribunalul a considerat cererea de chemare în judecată a intimatei pentru plata sumei de 670 lei, precizată ulterior( fila 6 și 9 ds. fond), în sensul că s-a solicitat anularea actelor de executare, în condițiile art. 399 c. pr. civ. și întoarcerea executării în temeiul art. 401 alin. 1 c. pr. civ., ca fiind contestație la executare și întoarcerea executării silite, iar prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, menționând că i s-au comunicat debitorului somațiile și titlurile executorii, respectiv sentințele penale prin care acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare, sentința civilă nr. 2088/2011 și sentința comercială nr. 673/2011 ,prin care a fost obligat la amenzi judiciare.
Tribunalul M. a mai reținut că prin adresa nr._/2011, i s-a comunicat debitorului stingerea integrală a debitului rezultat din cheltuieli judiciare și parțial din amenzi judiciare, ca urmare a compensării cu sumele pe care acesta trebuia să le primească, din diferențe de impozit anual de regularizat,cu notele de compensare nr. 2167/2008 și 3215/2010.
Tribunalul a apreciat că instanța de fond a soluționat cauza exclusiv pe apărările intimatei, fără a analiza susținerile contestatorului,respectiv dacă i s-au comunicat actele de executare( somațiile și titlurile executorii), în lipsa documentației care a stat la baza emiterii acestora, a notelor de compensare, în considerentele hotărârii menționându-se hotărârile judecătorești depuse la dosar de către intimată și sumele la care a fost obligat contestatorul.
Prin decizia 323/R/11.03.2013 Tribunalul a admis recursul, a casat sentința și a trimis dosarul instanței de fond pentru rejudecare, cu îndrumarea de a se solicita intimatei să depună la dosar dovada comunicării actelor de executare, notele de compensare a debitelor și de a se pune în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile ,pentru a stabili concret ,în baza înscrisurilor respective, debitul datorat, suma compensată și dacă pititul privind întoarcerea executării este întemeiat.
Cauza a fost înregistrată pentru rejudecare la Judecătoria Drobeta T. S. data de 22.03.2013 sub nr. de dosar_ .
În acest stadiu procesual, contestatorul a precizat acțiunea arătând că nu contestă executarea în condițiile art. 399 C.p.c. și a solicitat numai verificarea titlurilor pus în executare și executarea de terțul poprit a îndeplinirii condițiilor cerute de lege cu privire la actualitatea și exigibilitatea debitului. De asemeni, la termenul de judecată din 17 iunie 2014, contestatorul a invocat excepția dreptului de a cere executare.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat referitor la compensarea efectuată în anul 2010, nr._/28.06.2010 că prin cererea înregistrată sub nr._/15.06.2010, contestatorul solicita restituirea sumei de 800 lei, iar în urma analizării acestei cereri, s-a constatat că petentul avea debite restante la AFP Dr.Tr.S., prin urmare s-a procedat la scăderea diferenței până la suma de 800 lei pentru aceste debite restante reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat așa cum rezultă din situația analitică debite plăți solduri- an fiscal 2010 editat în 28.06.2010. În ceea ce rpivește4 compensarea efectuată în anul 2008, a arătat că aceasta s-a efectuat în temeiul art. 116 C.p.fisc., din oficiu, suma de 27 lei reprezentând regularizări, contribuabilul având cunoștință despre suma de regularizat. A mai arătat că actele de executare contestate au fost legal emise și comunicate contestatoarei, cu confirmări de primire. În susținerea întâmpinării a depus nota de compensare pe anul 2010, nota de compensare pe anul 2008, somații și titluri executorii, nota privind compensația obligațiilor fiscale din 28.06.2010, și din 26.03.2008.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de ambele părți, și în virtutea rolului activ a solicitat intimatei să comunice documentația care a stat la baza emiterii titlurilor executorii și a somațiilor, precum și dovezile că titlurile executorii(hotărârile) care au stat la baza titlurilor executorii au fost comunicate în condiții de opozabilitate.
Prin sentința civilă nr. 3219/2014 Judecătoria Drobeta T. S., a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestator P. C., în contradictoriu cu intimat D. C. PRIN AJFP M.. A respins cererea de întoarcere a executării silite. A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul P. C. a chemat în judecată pe intimatul Ministerul Finanțelor Publice M. - ANAF –Direcția Generala a Finanțelor publice Dr. Tr. S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la restituirea sumei de 670 lei, actualizați la rata inflației existente la data achitării acestei sume, susținând inițial că este plătitor de impozit calculate si pretinse de parata la data de 19.03.2010, prin fisa nr. 250, ca a plătit in plus, cu titlu de impozit, suma de 800 RON iar, ulterior, așa cum s-a reținut în Încheierea din data de 30 septembrie 2014 (fila 87), precizând că nu contestă sumele așa cum au fost calculate de intimată, nu dorește efectuarea unei expertize contabile puse în discuție de instanță, ci faptul că titlurile puse în executare nu i-au fost comunicate în condiții de opozabilitate.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, a rezultat faptul că datoriile contestatorului față de DGFP M. în sumă de 348 lei reprezentând cheltuieli judiciare, suma cu care a fost somat cu somația nr._/07.02.2008, suma de 200 lei reprezentând amenda judiciara cuprinsă în somația nr._/22.03.2010,150 lei cheltuieli judiciare, conform sentinței penale nr. 159/31.10.2006 pronunțata in dosar nr. 1352/P/2006 de către Curtea de Apel C., așa cum rezulta din titlul executoriu emis de către Curtea de Apel C., 150 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 447/24.01.2006 așa cum rezultă din titlu executoriu emis de Curtea de Apel C. și 28 lei dobânzi calculate conform codului de procedura fiscala, dobânzi calculate ca penalități întârziere pana in septembrie 2006, suma de 200 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 2954/11.10.2006 pronunțată în dosar nr._ de către Tribunalul M., așa cum rezulta din adresa emisa de către Tribunalul M., suma de 100 lei cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr. 178/15.01.2007 pronunțată in dosar nr. 1352/P/2006 de către Curtea de Apel C., așa cum rezulta din titlu executoriu emis de către Curtea de Apel C., suma de 100 lei amenda judiciara conform sentinței civile nr. 2088/12.04.2011 pronunțată în dosar nr._ de către Judecătoria Dr. Tr. S., așa cum rezulta din titlu executoriu emis de către Judecătoria Dr. Tr. S., suma de 200 lei amenda judiciara conform sentinței comerciale nr.673/05.05.2011 pronunțată in dosar nr._ de către Judecătoria Dr. Tr. S., așa cum rezulta din titlul executoriu emis de Judecătoria Dr. Tr. S., au fost compensate de organul fiscal cu sumele de restituit contestatorului reprezentând regularizare impozit, conform art.116 alin 4 din O.G. nr. 92/2003, conform notelor de compensare nr. 2167/27.03.2008 și 3215/28.07.2010, rezultând de 670 lei datorată de contestator.
Contestatorul nu a făcut dovada plății benevole a acestor sume de bani, iar susținerea că nu a cunoscut existența titlurilor executorii, respectiv a respectivelor hotărâri judecătorești, este contrazisă de însuși faptul că contestatorul a fost parte în cauzele respective, generând prin faptele sale debitele puse în executare și nefiind de natură să înlăture obligația contestatorului de a le plăti, în mod legal intimata a declanșat executarea silită a titlurilor executorii respective.
În cadrul executării silite a unui titlu emis de o instanță judecătorească, cum este și cazul de față, nu se pot face apărări de fond împotriva acestora, nici măcar cu privire la comunicarea lor și cum sumele datorate de contestator conform documentației existente la dosar (filele 24-47 din primul dosar) au făcut obiectul compensării conform notelor de compensare nr. 2167/27.03.2008 și 3215/28.07.2010, nefiind contestate ca întindere, instanța, în baza art. 116 din O.G. 92/2003, a respins contestația ca neîntemeiată.
Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.4011 C.p.c. în sensul că nu s-au desființat titlurile executorii, instanța a respins cererea de întoarcere a executării silite.
Totodată, constatând culpa procesuală a contestatorului, instanța a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul P. C., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A solicitat să se reconsidere calea de atac stabilita în sentința si în raport cu obiectul contestației, așa cum a fost precizat de mai multe ori( dar neînțeles tot de atâtea ori), sa constatați ca ne aflam in fata unui apel. Să se dispună restituirea taxei de timbru stabilita si plătită nelegal. Sa se admiterea în condițiile art.296, teza 2 C.p.c.
A motivat cu privire la categoria contestațiilor la executare evaluabile in bani si supuse recursului, practica este constanta.La motivarea in drept instanța de fond a invocat art.401, ind.l C.p.c, în expunere instanța da semne de ambiguitate atunci când retine, pe de-o parte, ca a solicitat restituirea sumei de 670 lei, iar pe de alta parte ca, in principal, am invocat art.399 C.p.c.( executarea insasi) si, in subsidiar, întoarcerea executariî( ca efect al anularii executării).
Orice alte explicații de natura a lamuri obiectul contestației si greșita încadrare juridica făcuta de instanța este de prisos. Chiar prin sentința se recunoaște ca nu a contestat sumele sau împărțirea acestora.
În alt contextul in care Secțiunea a VI-a, Titlul IV, Cap.l si II, art.282- 298 nu conțin motive de apel, iar art.721 C.p.c. permite si chiar obliga, astfel a invocat textele art.304, pct.7, 8 si 9 C.p.c; OG 2/2001( art.l4(l)) si art.1837, teza 2 C.civ.
In ordine aleatorie, starea de fapt se prezintă admițând ca cererea introductiva poate produce confuzii cu privire la obiect, nu același lucru se poate spune despre multiplele precizări cu raportare la motivele de casare, iar instanța le ignoră.
Obligația de comunicare a titlurilor se realizează de intimata in faza de rejudecare. Aici solicit sa tină seama de următoarele precizări, documentațiile transmise anterior au constat, in exclusivitate, in somații și titluri in care erau înscrise numai actele ce au stat la baza întocmirii acestora.
Astfel, nici unul din seturile de documente( somații si titluri) nu poarta menții " Comunicam alăturat...". întrebare: pe ce baza dl. magistrat ajunge la concluzia ca titlurile anexate ultimelor somații au fost comunicate anterior si la ce data).
Cu privire la obiectul cererii ,vis a vis de necontestarea sumelor sau repartiția acestora, a solicitat să se i act de faptul ca nu am solicitat niciodată dovada comunicării titlului de către terțul poprit ( in speța, intimata).
Deși prin sentința se recunoaște ca se afla in fata unei anulari a executări, insasi motivata pe prescripția extinctiva si art. l4(l) din OG 2/2001, nu a dorit, deși i s-a solicitat, sa verifice daca debitorului i s-a comunicat, in condiții de opozabilitate si in termen, titlu cărei punere in executare a solicitat-o.
Astfel, daca amenzilor judecătorești, prin natura lor, le sunt aplicabile dispozițiile art.l4(l) din OG 2/2001, iar cheltuielile de judecata intra sub incidența art.l8 teza 2 C.civ, pentru motivarea in drept observați penultimul alineat al sentinței ( partea rezervata reținerilor).
Un alt motiv este legat de aplicabilitatea Codului Fiscal, in următorul context, izvorul obligațiilor puse in executare silita prin compensare, obligațiile fiscale izvorâte din activități liberale exercitate de o persoana fizica și obligațiile izvorâte din alte obligații ale persoanelor fizice.
Tribunalul constată că prin rezoluția din 22.12.2014 s-a dispus citarea părților, iar recurentul contestator cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 28,85 lei, iar la termenul de astăzi s-a constatat că nu s-a achitat această taxă de timbru.
Examinând recursul în raport de excepția netimbrării, conform disp.art.137 c.p.civ., se constată următoarele:
Potrivit art.11 alin.1 din leghea nr.146/1997 cu modificările și completările ulterioare, Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% . din taxa datorată la suma contestată pentru cererea sau acțiunea evaluabilă în bani, soluționată de prima instanță.
De asemenea art. 20, alin.2 din Legea nr.146/1997 dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată iar potrivit alin.(3) neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În speță, se constată că, recurentul contestator P. C. a fost citat cu mențiunea să achite taxa de timbru în cuantum de 28,50 lei, însă cum acesta nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a taxei de timbru, instanța va admite excepția netimbrării și va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul, ca netimbrat, formulat de recurentul contestator P. C., împotriva sentinței civile nr. 3219/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimata D. C. prin AJFP M., având ca obiect contestație la executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. E. C. | Judecător, A. M. | Judecător, V. N. |
Grefier, D. A. D. |
Red. CCE/DDA
2ex/19.01.2015
Jud fond P. I
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1246/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Decizia nr. 9/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
