Contestaţie la executare. Sentința nr. 1675/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1675/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 601/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 601/A
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător L. B.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de către apelanta intimată A. M. împotriva sentinței civile nr. 1675/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimata contestatoare N. L. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata contestatoare asistată de avocat P. L., lipsă fiind apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Avocat P. L. pentru intimata contestatoare depune la dosar împuternicirea avocațială, dovada achitării onorariului de avocat, decizia nr.477/A și s.c. 1287/2015, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, ori excepții invocate de soluționat, instanța constatând deschise dezbaterile, conform disp. art. 392 c.p.civ., acordă cuvântul asupra apelului:
Avocat P. L. pentru intimata contestatoare depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea apelului ca nefondat conform motivelor invocate, cu cheltuieli de judecată .
În baza art. 394 Cod procedură civilă închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 28.01.2015 sub nr._, contestatoarea N. Loredata M. în contradictoriu cu intimata A. M. a formulat contestație la executare împotriva Titlului executoriu nr._/29.12.2014 și împotriva executării silite începute în baza Somației nr._/29.12.2014 de către A. M., cu sediul în Dr.Tr.S., ., nr, 1. jud. M. și a solicitat și anularea actelor de executare din dosarul execuțional nr._/25/_ /_, respectiv anularea Somației și Titlului executoriu contestate.
A mai solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul art.223 C.. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În motivare a arătat că în data de 14.01.2015 am primit Somația nr._/29.12.2014 și Titlul executoriu nr._/29.12.2014, prin care a fost somată să plătească suma de 276 lei cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente, precizându-se că a expirat termenul de plată menționat în Doc.nr._/24.02.2014 prin care s-ar fi individualizat suma de plată scadentă la data de 22.12.2014.
A precizat că intimata a fost în eroare atunci când a menționat că potrivit Doc.nr._/24.02.2014 contestatoarea ar fi trebuit să plătească suma de 276 lei cu titlu de CASSS înscrisă în titlul executoriu contestat, întrucât prin Decizia de impunere pentru plăți anticipate pentru anul 2014 nr._(55/24.02.2014 s-au stabilit sumele datorate cu titlu de CASS aferente celor patru trimestre anuale, stabilindu-i-se o plată anticipată de 549 lei pentru fiecare trimestru.
Potrivit Deciziei de impunere nr._/24.02.2014, sumele datorate stabilite pentru anul fiscal 2014 au fost împărțite in 4 transe egale, aferente celor 4 trimestre anuale, respectiv 576 lei/trimestru, având ca termene scadente: 25.03.2014, 25.06.2014, 25.09.2014 și 19.12.2014.
Contribuția de sănătate în sumă de 549 lei aferentă trim. IV 2014 a fost achitată la data de 23.12.2014. așa cum rezultă din chitanța TS 10 nr._/23.12.2014.
D. fiind faptul că eu și-a îndeplinit de bună voie obligația înaintea primirii si chiar înaintea emiterii actelor executorii contestate, este cert ca organul de executare, a emis în mod abuziv și cu rea-credință somația și titlul executoriu contestate la data de 29.12.2014.
Potrivit art. 148 pct. 4 lit.. a) Cpf, coroborat cu dispozițiile art. 172 pct.l alin. Cpf, executarea silită încetează dacă s-au stins integral obligațiile fiscale prevăzute în titlul executoriu., ori, in cazul contestatoarei, este cert ca nu exista temei pentru începerea executării.
Întrucât a achitat suma de 549 lei înscrisă în titlul de creanță legal comunicat în data de 24.02.2014, iar titlul executoriu nu face referire la alte sume pe care le-ar datora cu titlul de cheltuieli de executare sau cu alt titlu, este evident că executarea începută, potrivit art. 145 CPF, în baza Somației contestate, este nelegală.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate prevederile art. 194 C.. art. 44-45 CPF, art. 172 și urm. CPF, art.31 Constituția României, art.6 CEDO.
La cererea de chemare în judecată, contestatoarea a anexat în copie următoarele înscrisuri: Somația nr._/29.12.2014, Titlul executoriu nr._/29.12.2014, decizia de impunere_/24.02.2014 și chitanța TS 10 nr._/23.12.2014.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâtului un exemplar al acțiunii, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 30.03.2015 prin Serviciul Registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că în mod eronat contestatoarea a susținut că a achitat la termen contribuția de asigurări de sănătate aferentă anului 2014, ignorând restanțele anterioare.
În anul 2012 CAS a transmis dosarul contestatoarei cu dobânzi și penalități în sumă de 1601 lei calculate anterior transmiterii dosarului așa cum rezultă din Situația analitică debite plăți solduri aferentă anului 2012. Debitul aferent ultimelor două trimestre din 2012 în sumă de câte 138 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate a fost transmis către Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. ca debit restant în anul 2014 iar prin plățile efectuate de contestatoare s-au stins cu prioritate obligațiile fiscale restante conform art. 115 alin.1 din OG nr. 92/2003, modificată, diferența de plată stingând parțial obligațiile fiscale aferente Deciziei de impunere nr._/24.02.2014. Astfel existând un debit mai vechi, stingerea prin plată nu se face conform dorinței contribuabilului ci conform prevederilor art. 115 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003, modificată, adică toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii.
La întâmpinare a fost atașată situația analitică pentru anul fiscal 2012 și Situația analitică pentru anul fiscal 2014.
Prin sentința civilă nr. 1675/29.04.2015 Judecătoria Drobeta T. S., a admis contestația la executare, a anulat titlul executoriu nr._/29.12.2014 și somația nr._/29.12.2014 întocmite în dosarul de executare nr._/25/_ /_.
Obligă intimata să achite contestatoarei suma de 522,08 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin somația nr._/29.12.2014 emisă în dosarul de executare nr._/25/_ /_, contestatoarea a fost somată să achite suma de 276 lei stabilită prin titlul executoriu nr._/29.12.2014, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Potrivit art. 172 din OG nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Din mențiunile titlului executoriu nr._/29.12.2014 emis în dosarul de executare nr._/25/_ /_, se constată că suma de 276 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente rezultă din documentul nr._/24.02.2014 cu termen de plată scadent la data de 22.12.2014.
Potrivit Deciziei de impunere pe anul 2014 înregistrată sub nr._/24.02.2014 s-a stabilit ca sumele datorate de N. L. M. cu titlu de contribuții de sănătate au fost repartizate în 4 transe egale, aferente celor 4 trimestre anuale, respectiv 549 lei/trimestru, având termen scadent la data de 25.03.2014, 25.06.2014, 25.09.2014 și 19.12.2014 (f.5).
Intimata invocă faptul că, în anul 2012 CAS a transmis dosarul contestatoarei cu dobânzi și penalități în sumă de 1601 lei calculate anterior transmiterii dosarului așa cum rezultă din Situația analitică debite plăți solduri aferentă anului 2012, ori suma de 1601 lei nu este menționată în titlul executoriu nr._/29.12.2014, ci suma urmărită silit este în cuantum de 276 lei, menționată în documentul nr._/24.02.2014.
Conform deciziei de impunere nr._/24.02.2014 contestatoarei i s-au stabilit obligații trimestriale de plată în cuantum de 549 lei, pe care aceasta, anterior emiterii titlului executoriu nr._/29.12.2014, le-a achitat, ultima plată rezultă din chitanța TS 10 nr._/23.12.2014 (f.6).
Prin urmare, instanța a apreciat că suma datorată pe trimestrul al IV –lea potrivit Deciziei de impunere pe anul 2014 înregistrată sub nr._/24.02.2014 în cuantum de 549 lei a fost achitată anterior emiterii titlului executoriu nr._/29.12.2014, astfel că nu este datorată de către contestatoare suma pentru care s-a emis titlul executoriu contestat.
În ceea ce privește invocarea disp. art. 115 din OG nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală, cu privire la ordinea stingerii datoriilor, dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând creanțe fiscale, stingerea se efectuează de drept, în următoarea ordine: toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii, prin chitanța TS 10 nr._/23.12.2014 achitându-se obligația trimestrială de plată în cuantum de 549 lei aferentă trimestrului IV 2014 derivând din decizia de impunere nr._/24.02.2014, ori suma de 1601 lei invocată de intimată constă în dobânzi și penalități.
În consecință, având în vedere cele expuse mai sus, raportat la dispozițiile art.711 alin.1 C., instanța a admis contestația la executare și a anulat titlul executoriu nr._/29.12.2014 și somația nr._/29.12.2014 întocmite în dosarul de executare nr._/25/_ /_
În baza art. 451 și art. 453 C., a obligat intimata să achite contestatoarei suma de 522,08 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 500 lei reprezintă onorariu avocat potrivit chitanței nr. 52/08.04.2015 și 22,08 lei reprezintă taxă judiciară de timbru.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a formulat apel în termen legal apelanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat în esență că instanța de fond, anulând actele de executare silită contestate în cauză nu face referire la legalitatea acestor forme de executare silită rezumându-se la a susține că nu s-a ținut cont de plățile efectuate la contestatoare, criticându-se modul de stingere al obligației fiscale.
A susținut că instanța de fond deși a reținut și acceptat ca fiind reală obligația de plată a cuantumului de 1601 lei - anterioară emiterii titlului executoriu contestat consideră că aceasta nefiind cuprinsă în titlul executoriu nu trebuie plătiră, ori această susținere nu are legătură cu obiectul cauzei.
Contestatoarea a urmărit stingerea obligațiilor curente, dar, OG nr. 92/2003 – codul de procedură fiscală prevede o altă ordine de stingere, începând cu obligațiile fiscale mai vechi și accesoriile acestora.
În aceste condiții existând un debit mai vechi, stingerea prin plata nu se face conform dorinței contribuabilului ci conform prevederilor codului de procedură fiscală art. 115 alin. 1 lit. b adică ” toate obligațiile fiscale principale în ordinea vechimii și apoi obligațiile fiscale accesorii în ordinea vechimii ”.
Apelanta susține că în anul 2012 a preluat obligațiile fiscale de la CAS M. constând în suma de 1601 lei așa cum rezultă și din situația analitică debite plăți pentru anul 2012.
La 30.08.2012 și 12.12.2012 contestatoarea face plata sumei de 138 lei cu intenția de a plăti trimestrul III și IV aferent anului 2012 dar aceste sume au stins în fapt dobânzile și penalitățile preluate de la CAS M. rămânând de plată suma de 1325 lei.
La 27.02.2013 contestatoarea plătește suma de 140 lei sumă care stinge o parte din accesoriile transmise de CAS M. în anul 2012 rămânând de plată suma de 1185 lei.
Această ordine de stingere a obligațiilor fiscale se datorează faptului că suma plătiră de contestatoare a fost efectuată înainte de scadența debitului din data de 25.03.2013 (primul trimestru din 2013) situație în care suma plătiră a stins accesoriile restante, debitul pentru primul trimestru 2013 nefiind ajuns la scadență.
La 04.06.2013 în urma compensării din regularizări au rezultat 24 lei care sting o parte din debitul aferent primului trimestru al anului 2013 deoarece această sumă a rezultat după termenul de scadență al primului trimestru respectiv după data de 25.03.2013.
La 28.06.2013 contestatoarea plătește 668 lei și stinge restanța debitului din data de 25.03.2013 trimestrul II integral (cu scadența în 25.06.2013) și 50 lei din penalitățile preluate de la CAS M. în anul 2012.
La 25.09.2013 și 23.12.2013 contestatoarea plătește câte 504 lei ce stinge debitele trimestrului III și IV aferente anului 2013 deoarece au fost plătite la scadență.
În luna februarie 2014 contestatoarei i se introduc debitele aferente trimestrelor III și IV ale anului 2012, în sumă de 138 lei.
Având în vedere aceste aspecte plata efectuată pentru debitul aferent trimestrului IV al anului 2014 a stins doar parțial debitul scadent, rămânând un rest de plată de 276 lei. Aceiași situație va continua până când reclamanta își va achita și obligațiile anterioare emiterii Deciziei de impunere privind plăți anticipate nr._/24.02.2014.
Apelanta aduce critici onorariului de avocat, având în vedere că acesta este exagerat în raport cu cuantumul sumei a cărei executare solită se contestă. De altfel contestatoarea este ea însă-și avocat și ar fi putut să se reprezinte în cauză.
Precizează apelanta intimată că, în temeiul art. 229 c. p. fiscală și art. 30 din OUG 80/2013 este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În procedura prealabilă intimata contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 1675/26.05.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosar nr._ .
A solicitat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 453 n.c.p.civ.
A susținut că instanța de fond a analizat corect contestația la executare și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică analizând actele de executare.
Instanța de fond a reținut corect că suma de 1601 lei nu este cuprinsă în titlul executoriu întrucât actul contestat cuprinde suma de 276 lei, iar apelanta nu poate modifica în cursul judecării contestației cuprinsul titlului executoriu.
Pe de altă parte documentul prin care este individualizată suma de plată cuprinsă în titlul executoriu este decizia de impunere din data de 24.02.2014 emisă de către apelantă în care sunt cuprinse obligațiile trimestriale în sumă de 549 lei iar nu suma de 1601 lei.
Mai mult, suma de 1601 lei reprezintă accesorii potrivit susținerilor apelantei iar suma de 276 lei reprezintă debit principal care a fost integral achitat la 23.12.2014.
Apelanta nu neagă faptul plății sumei de 549 lei cu titlu de CASS aferentă trimestrului IV al anului 2014, iar diminuarea debitului principal achitat de intimată conduce la plata de accesorii aferente sumei care cu bună credință a achitat-o cu titlu de obligație principală a CASS.
Având în vedere că suma de 1601 lei reprezintă dobânzi și penalități, în mod greșit A. M. a acoperit aceste obligații accesorii din sumele achitate cu titlu de debit principal, nesocotind cu rea credință dispozițiile codului de procedură fiscală privitoare la ordinea stingerii datoriilor susținând chiar că va continua să încalce Aceste prevederi legale.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor invocate cu referire și la disp. art. 497 al.1 teza II c.p.civ. se apreciază apelul nefundat.
În motivele de apel a fost criticată sentința, cu motivarea că intimata contestatoare avea un debit restant de 1601 lei anterior emiterii titlului executoriu contestat, că plata efectuată pentru debitul aferent trimestrului IV al anului 2014 a stins doar parțial debitul scadent rămânând un rest de plată de 276 lei.
Sub acest aspect urmează să se constate că potrivit art. 115 alin. 1 lit. b c.p.fiscală invocat chiar de apelantă în motivele de apel, stingerea prin plată se face asupra obligațiilor fiscale principale în ordinea vechimii.
Ori, potrivit documentației depuse la dosar, chitanța TS10, nr._/23.12.2014, situația analitică, debite plăți, solduri, rezultă că suma de 1601 lei preluată de la ANAF de la CNAS este un debit accesoriu format din dobânzi și penalități.
În aceste condiții accesoriile nu pot fi acoperite înaintea debitului principal deoarece ar contraveni disp. art. 115 alin. 1 lit. b c.p. fiscală privitoare la ordinea stingerii obligației.
Pe cale de consecință intimata contestatoare achitând debitul principal de 549 lei stabilit prin decizia_/24.02.2014, în mod nelegal intimata a emis actele executorii contestate, sub acest aspect sentința instanței de fond de admitere a contestației și anulării actelor de executare fiind temeinică și legală.
Cât privește onorariul de avocat, potrivit disp. art. 451 alin. 2 c.p.c. instanța poate chiar și din oficiu să reducă onorariul avocaților, însă numai dacă acesta este vădit disproporționat în raport de valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat.
Ori în cauza dedusă judecății onorariul de 500 lei nu poate fi considerat disproporționat în raport cu prestația avocatului fiind lipsit de relevanță aspectul că, contestatoarea are ea însăși studii juridice.
Pentru considerentele expuse, văzând și disp. art. 480 c.p.civ. se constată că sentința atacată este temeinică și legală, apelul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de către apelanta intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în Drobeta T. S., ., nr. 1, județul M., împotriva sentinței civile nr. 1675/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimata contestatoare N. L. M., CNP_ cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ., având ca obiect contestație la executare.
Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Președinte, C. M. | Judecător, L. B. | |
Grefier, M. B. |
Red .>
4 ex./ 13.10.2015.2015
Cod operator 2626
Jud fond S. AM
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2339/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2718/2015.... → |
|---|
