Contestaţie la executare. Sentința nr. 3316/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3316/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 6258/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 125/A
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. C.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul contestator S. C., împotriva sentinței civile nr. 3316/04.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimații U. E. și P. G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. C. pentru apelantul contestator S. C., lipsă fiind toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care;
Avocat C. C. pentru apelantul contestator a depus la dosar spețe similare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța potrivit dispozițiilor art.244 alin.3 din Noul Cod de Procedură Civilă declară cercetarea procesului încheiată și cu acordul părților în temeiul dispozițiilor art.392 din Noul Cod de Procedură Civilă constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra fondului.
Avocat C. C. pentru apelantul contestator a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar într-o altă variantă a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii.
A motivat că, instanța de fond a reținut argumente contradictorii, arătând că cheltuielile sunt nedovedite, iar TVA-ul se suportă de executor.
În baza art.394 din Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată închise dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 13.05.2014, sub nr._, contestatorul STANICA C. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimații U. E., P. G., împotriva Somației nr. 23/E/2014/28.04.2014, înștiințării popririi nr. 23/E/2014/28.04.2014, încheierii privind cheltuielile de executare nr. 23/E/2014/28.04.2014 emise de către B. R. I. cu sediul în mun. Dr. Tr. S., bld. C. I nr. 85, ., ., C._ și comunicate în data de 06.05.2014, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 23/E/2014 efectuate de către B. R. I. cu sediul în mun. Dr. Tr. S., bld. C. I nr. 85, ., ., C._, în speță a încheierii privind cheltuielile de executare nr. 23/E/2014/28.04.2014; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cerere de chemare în judecată.
În fapt, a arătat că în data de 06.05.2014 i s-a comunicat Somația nr. 23/E/2014/28.04.2014, înștiințarea de înființare a popririi nr. 23/E/2014/28.04.2014, precum și încheierea privind cheltuielile de executare nr. 23/E/2014/28.04.2014 emise de catre B. R. I., Sentința civila nr. 2954/12.12.2012, Decizia nr. 96/25.06.2013, Decizia nr. 1/07.01.2014, Decizia nr. 8519/30.09.2013 pronunțate în dosar nr._, prin care i s-a adus la cunoștința că s-a dispus poprire în cotă de 1/3 din venitul lunar până la încasarea sumei de 2742 lei.
Astfel, totalul sumei pentru care este executat silit se ridică la nivelul de 2742 lei, din care 2000 lei rezultă din titlurile executorii anexate somației comunicate și 742 lei reprezintă cheltuieli de executare.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, precizează că executorul judecătoresc a perceput un onorariu orientat spre maximul prevăzut de Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C din 14.11.2006, respectiv 200 lei.
In ceea ce privește onorariul privind consultanta in legătura cu actele execuționale, pct. 14 din. Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C din 14.11.2006 prevede de asemenea un onorariu minimal, respectiv, unul maximal de la 20 lei la nivelul de 200 lei, iar executorul judecătoresc operează onorariul maxim prevăzut de actul normativ, deși nu i-a fost comunicat nici un act din care să rezulte în ce constă această consultanță în legătura cu constituirea actelor execuționale, sau măcar dacă această consultanță a fost efectiv prestată.
Apreciază că sunt excesive cheltuielile ocazionate cu executarea silită calculate de către executor și în plus, prin somație i se pune în vedere faptul ca în termen de 1 zi liberă de la primirea acesteia este obligat la plata sumei de 2742 lei și totodată dispune înființarea popririi către Casa Județeană de Pensii M. i, respectiv data de 06.05.2014, deși în mod legal acestea se dispun succesiv .
Prin urmare solicită instanței de judecată să dispună reducerea onorariului executorului judecătoresc la cuantumul normal raportat la cadrul legal, munca depusă în mod efectiv și posibilitățile de plată ale debitorului.
În drept a invocat dispozițiile art. 711 si urm. C..
În dovedirea celor arătate, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică.
Au arătat că s-au adresat B. R. I. pentru recuperarea sumei de 2000 lei de la debitorul S. C., sumă ce reprezintă cheltuieli ocazionate cu dosarul nr._, sume ce au devenit executorii prin investirea cu formulă executorie a sentinței.
Consideră că actele de executare au fost întocmite corect, tarifele corect calculate și nu sunt de acord cu anularea actelor de executare silită și nici cu plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul dosar.
La data de 29.10.2014, prin serviciul registratură, din cadrul acestei instanțe, B. R. I. a depus la dosar, în copie certificată dosarul de executare nr. 23/E/2014.
În scop probator, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 3316/04.11.2014 Judecătoria Drobeta T. S., a respins contestația la executare formulată de contestatorul STANICA C., în contradictoriu cu intimații U. E. și P. G. .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 23.04.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, s-a încuviințat executarea silită a sentinței civile nr.2954/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosarul nr._, a Deciziei nr. 96/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, a Deciziei nr. 1/07.01.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ și a Deciziei nr. 8519/30.09.2013 pronunțată de Curtea De Apel C. în același dosar, ca urmare a cererii de executare silită formulată de creditorii U. E. și P. G., împotriva debitorului STANICA C., cu privire la suma de 2000 lei reprezentând c/v cheltuieli de judecată, precum și recuperarea cheltuielilor de executare silită, în toate modalitățile de executare.
Prin încheierea din data de 28.04.2014 (f.10) privind cheltuielile de executare, s-au stabilit de către B. R. I. cheltuieli de executare silită în cuantum total de 742 lei, din 132 lei TVA de 24% reprezentând: 200 lei onorariu executor, 200 lei consultant în legătură cu constituirea actelor execuționale și 150 lei cheltuieli ocazionate cu executarea silită.
B. R. I. a emis somația din 28.04.2014 în dosarul nr. 23/E/2014 și adresa de înființare a popririi la Casa Județeană de Pensii M. asupra pensiei deținute de debitorul S. C., înștințându-l și pe debitor despre măsura luată.
Potrivit art.780 alin1 c.p.civ., „sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.”
Poprirea se înființează, potrivit dispozițiilor art.782 c.p.civ., fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă, în care se precizează și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa, în copie certificată, încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Din analiza actelor dosarului de executare, instanța a constatat, contrar susținerilor contestatorului, că executarea silită s-a efectuat cu respectarea dispozițiile legale enunțate.
Cât privește critica privind cuantumul cheltuielilor de executare, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 39 alin.1 din Legea nr.188/2000 rep., executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt: a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
În speță, raportat la valoarea creanței, onorariul a fost corect stabilit de executorul judecătoresc, în limita prevăzută de lege.
De altfel și art.55 din Ordinul nr.210/2001 prind aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii nr.188/2000, prevede că „executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condițiile legii. (2) Ministrul justiției stabilește, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, onorariile minimale și maximale pentru activitatea executorilor judecătorești. (3) La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea și valoarea actului, precum și răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.”
În speță, instanța a apreciat că, raportat la actele de executare întocmite în dosarul de executare nr.23/E/2014 se justifică onorariul în limitele maxime prevăzute de lege.
Mai mult, instanța constată că debitul nu a fost încă recuperat, iar până la recuperarea totală a debitului este posibil ca executorul judecătoresc să îndeplinească și alte acte de executare sau să recurgă la alte forme de executare silită, astfel încât instanța consideră că respectiva critică a contestatorului cu privire la onorariul exagerat al executorului este neîntemeiată.
Cât privește celelelalte cheltuieli de executare, instanța a apreciat că acestea sunt justificate și se încadrează în limitele prevăzute de HG nr.19/2010 privind aprobarea Statultului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc.
În concluzie, raportat la cele expuse, instanța a respins contestația la executare formulată de către contestatorul STANICA C. în contradictoriu cu intimații U. E., P. G., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul contestator S. C., prin care a solicitat într-o primă variantă, admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar într-o altă variantă a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
A motivat că, instanța de fond a reținut in cuprinsul sentinței apelate argumente contradictorii, astfel, instanța a că prin încheierea din data de 28.04.2014 (f.10) privind cheltuielile de executare, s-au stabilii de către B. R. I. cheltuieli de executare silita in cuantum total de 742 lei. din care 132 lei TVA de 24%, 200 lei onorariu executor, 200 lei consultant in legătura cu constituirea actelor executionale si 150 lei cheltuieli ocazionate cu executarea silita. Adică o suma de 682 lei si nu una de 742 lei.
A mai reținut instanța că la fila 3 alin. 5 din sentința apelata că art. 55 din ordinul nr. 210/2001 privind aprobarea Regulamentul ui de punere in aplicare a Legii nr. 188/2000, prevede ca executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestata, stabilii in condițiile legii.
La stabilirea onorariilor vor fi avute in vedere tarife care sa reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea si valoarea actului, precum si răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit;
Așadar, in viziunea instanței de fond titlurile executorii ce urmau sa fie puse in executare (ce reprezentau de fapt niște cheltuieli de judecata in cuantum de 2000 lei) erau niște chestiuni extraordinare care justificau pe deplin onorariul executorului judecătoresc, deși, așa cum a arătat mai sus, titlul executoriu era reprezentat in prezenta speța de cheltuielile de judecata nerecuperată, deci nu prezenta în nici un fel o complexitate extraordinara, un efort intelectual, o valoare foarte mare precum nici o răspundere copleșitoare a executorului judecătoresc.
Instanța de fond a reținut faptul ca datorita complexității vădite a cauzei raportat la prevederile art. 55 din ordinul nr. 210/2001 privind aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii nr. 188/2000 alin. (3) comentat mai sus, onorariul executorului judecătoresc a fost așa de ridicat, ținând sa comenteze faptul ca acesta nu este de ajuns si cel mai probabil se va majora pentru ca debitul nu a fost încă recuperat.
Instanța de fond nu face nici o apreciere cu privire la onorariul privind consultanta in legătura cu actele execuționale, pct. 14 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C din 14.11.2006 prevăzând de asemenea un onorariu minimal, respectiv unul maximal de la 20 lei la nivelul de 200 lei, de observat ea iarăși executoriu judecătoresc operează onorariul maxim prevăzut de actul normativ, deși nu a fost comunicat nici un act din care sa rezulte in ce consta aceasta consultanta in legătura cu constituirea actelor execuționale, sau măcar daca aceasta consultanta a fost efectiv prestata.
Nici faptul ca acele cheltuielile ocazionate cu executarea silita calculate de către executor la nivelul de 150 lei sunt in mod clar excesive din moment ce singurele cheltuieli au fost cele ocazionate de transmiterea corespondentei si care in mod clar nu se ridicau la nivelul de 150 lei dar nici faptul ca ordinul sus menționat nu poate fi interpretat în sensul ea este permis a se adaugă si TVA-ul aferent onorariului în sarcina debitorului, obligațiile fiscale aferente acestui onorariu trebuind sa fie suportate de executor si nu de beneficiarul normei de protecție.
Astfel, acest ordin constituind o norma legala prin care debitorul este protejat împotriva unor cheltuieli excesive si, prin urmare se impunea admiterea cererii de chemare in judecata si reducerea onorariului executorului judecătoresc la cuantumul normal raportat la cadrul legal, munca depusa in mod efectiv si posibilitățile de plata ale debitorului.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor invocate în conformitate cu dis part. 479 alin 1 teza I C pr civilă, instanța constată apelul nefondat.
Astfel, instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dis part. 780-782 C pr civilă, privind executarea silită prin poprire, condițiile înființări popriri, apreciind că executarea silită în cazul de speță a titlului executoriu în dosar 23/E/2014 s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale enunțate.
Motivele de apel referitoare la cuantumul cheltuitelor de executare, la onorariul de consultanță și la aplicarea TVA, aferent onorariului în sarcina debitorului și care ar fi trebuit să fie suportat de executor sunt și ele nefondate.
Sub acest aspect, onorariul executoriului judecătoresc a fost stabilit în condițiile art. 39 alin 1 din Legea 188/2000 potrivit cărora executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat la onorarii minimale și maximale stabilite de Ministrul Justiției, cu consultarea Consiliului UNEJ, iar în cazul de speță, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite, fiind vorba de creanțe de până la 50.000 lei inclusiv.
Este adevărat că, instanța de judecată poate proceda la diminuarea onorariului executorului judecătoresc prin aplicabilitatea și în acest caz a dispozițiilor art. 451 alin2 C pr civilă, însă numai atunci când onorariul este plătit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea executării, ori cu activitatea desfășurată de executor.
Este însă o măsură excepțională pe care instanța o poate lua doar atunci când onorariul executoriului judecătoresc este vădit disproporționat în raport de obiectul cauzei și de munca prestată de executorul judecătoresc.
Ori, sub acest aspect în mod corect instanța de fond a constatat, dincolo de valoarea executată că debitul nu a fost încă recuperat, iar executarea lui implică și alte acte de executare, neputând fi primită susținerea apelantului în sensul că acesta ar implica alte costuri, atât timp cât acestea se referă la aceași executare prin poprire .
Nu pot fi reținut nici motivele de apel referitoarea la includerea onorariului de consultanță, onorariu care este apreciat de executorul judecătoresc și la care instanța a făcut referire în considerente, neputându-se susține că instanța nu s-a pronunțat asupra lui.
Totodată, se apreciază că fiind vorba de un serviciu prestat de executorul judecătoresc, aplicarea TVA la onorariul stabilit este în sarcina debitorului, nefiind inclus în onorariul fixat în condițiile art. 55 din Ordinul 110/2001 – onorarii care se rezumă doar la cheltuiala executorului judecătoresc, eforul intelectual, complexitatea și valoarea actului, precum și răspunderea acestuia pentru actul execuțional întocmit.
Pentru toate aceste considerente se apreciază sentința atacată temeinică și legală, apelul urmând a fi respins ca nefundat în condițiile art. 480 C pr civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat, formulat de apelantul contestator S. C., având CNP_, domiciliat în ., și cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. N.-C. din municipiul Drobeta T. S., ., județul M., împotriva sentinței civile nr. 3316/04.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimații U. E. domiciliată în ., și P. G., domiciliat în ., județul M., având ca obiect contestație la executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2015, la sediul tribunalului M..
Președinte, C. E. C. | Judecător, V. N. | |
Grefier, D. A. D. |
Red. NV/DDA
2ex/16.03.2015
Jud fond T. T
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3360/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 22/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
