Contestaţie la executare. Sentința nr. 565/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Tribunalul MEHEDINŢI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 565/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 2095/225/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 352/A

Ședința publică de la 19 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M.

Judecător L. B.

Grefier M. B.

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții-contestatori B. L. și T. E. I. împotriva sentinței civile nr. 565/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți B. C. ROMÂNĂ SA și B. C. C., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, deși apelanții-contestatori au fost citați cu mențiunea să depună la dosar dovadă achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 500 lei aferentă cererii de apel, aceștia nu au îndeplinit această prevedere legală.

Față de dispozițiile art. 248 C.pr.civ, instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării apelului și reține cauza pentru soluționarea acestei excepții.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 19.02.2014, sub numărul_, contestatorii B. L., T. E. I. în contradictoriu cu intimații B. C. ROMÂNĂ SA, B. C. C. au formulat contestație la executare împotriva formelor de executare silită din dosarul de executare nr.647/E/2013 al B. C. C., inclusiv a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din 4 feb.2014, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea acestora ca fiind nelegale. Au solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații.

În fapt, au arătat că B. C. Română SA în calitate de creditor a solicitat prin B. C. C. încuviințarea executării silite a unor bilete la ordin, care nu reprezintă titluri executorii, iar prin încheierea din camera de consiliu din 27 ian. 2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. a fost admisă cererea.

Împotriva acestor titluri executorii se pot formula toate apărări de fond, cu atât mai mult cu cât respectivele bilete la ordin conțin mai multe inadvertențe.

În primul rând, aceste bilete la ordin nu au fost completate de către semnatari, fiind semnate în alb și lăsate în custodia creditorului. Completarea lor s-a realizat de către un funcționar al BCR cu mult după încheierea contractelor de credit, deci nu la momentul constituirii garanției.

Biletele la ordin . nr._ și . nr._ nu sunt conforme cu noile norme ale BNR care prevăd că odată cu emiterea de către bancă a BO, pe lângă . număr, trebuie să fie pretipărit la rubrica Emitent următoarele date: codul fiscal, codul IBAN și denumirea emitent.

Mai mult, sumele inserate în biletele la ordin de către funcționarii băncii nu coincid cu cele din contractele menționate, respectiv contractul nr. 210/08.04.2003 în valoare de 1.820.000 lei, scadent la 05.08.2009 și contractul nr.94/2650/27.08.2009 în valoare de 250.000 lei, scadent la 21.08.2010, fiind completate după bunul plac.

Practic, pentru a evita prescripția, biletele la ordin poartă date ulterioare încheierii contractelor și nu consideră normal să se oprească garanții bilete la ordin după scadența contractului de credit.

Debitorul . a intrat în procedura falimentului în luna martie 2011, atunci când valorile bunurilor puse garanție acopereau 200% creditele acordate de bancă (valori evaluate de către BCR). Dacă banca ar fi stăruit în recuperarea creditelor executând la timp bunurile ipotecate, ar fi avut alte valori (respectiv cele evaluate de banca), astfel încât creditul ar fi fost îndestulat integral, nemaifiind nevoie să se execute silit alte bunuri.

Cele două bilete la ordin au fost semnate și lăsate garanție la momentul încheierii contractelor de credit, sumele înscrise în biletele la ordin nu sunt certe, lichide și exigibile, deoarece în contractele de credit sunt trecute alte sume, iar din aceste sume au fost recuperate o parte din credite prin vânzarea bunurilor de către lichidatorul judiciar numit in procedura falimentului .

În ceea ce-1 privește pe contestatorul T. E. I., invocă nulitatea absolută a formelor de executare silită deoarece acestea au fost încuviințate împotriva unui debitor cu numele „TILIVEAN", încălcându-se prevederile art.656 lit.d și art.666 C.pr.civ.

În plus, cuantumul cheltuielilor de executare silită este exagerat de mare, fiind stabilit un onorariu al executorului judecătoresc în sumă de 31.418 lei, cu depășirea plafonului maximal prevăzut de OMJ nr.2550/2006.

Până la soluționarea definitivă a prezentei contestații la executare solicită suspendarea executării silite, motivat de vătămarea gravă ce li se aduce executându-se două bilete la ordin nelegale, cu sume exagerat de mari și în raport de viciile existente în procedura execuțională.

În drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.711 și urm. C.pr.civ.

Au solicitat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei și o expertiză contabilă.

Au atașat în copie: CI intimați, somație de executare nr. 647/E/2013/04.02.2014, Încheierea de încuviințare executare silită din 27.01.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Dr. Tr. S., bilet la ordin RNCB3AC nr._/19.10.2010 și nr._/19.10.2010, act adițional nr. Gorj SJ-CC210/N/06.03.2009 la contractul de credit nr. 210/08.04.2003, contact de credit nr. GORJ SJ-CC94/2650/27.08.2009 încheiate cu BCRS SA precum și chitanța nr._-49-0024/18.02.2014 în cuantum de 1000 lei taxă judiciară de timbru (f.5 și 56).

Potrivit rezoluției de la fila 47 li s-a pus în vedere contestatorilor să facă dovada achitării taxei judiciare de 50 lei.

La data de 07.03.2014, cu chitanța nr._/06.03.2014 (f.55) contestatorii au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 50 lei aferentă cererii de suspendare a executării silite.

La data de 02.04.2014, prin serviciul registratură al instanței, intimata BCR SA a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 68-70).

Au invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, având în vedere ca titlurile executorii împotriva cărora s-a formulat prezenta acțiune sunt două bilete la ordin, iar în cauză sunt incidente dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr.58/1934 a cambiei și biletului la ordin, respectiv art.62, care prevede că termenul de depunere este de 5 zile de la comunicarea somației.

Astfel, consideră că acțiunea este introdusă tardiv, termenul legal de 5 zile fiind depășit.

Invocă și excepția inadmisibilității contestației la executare.

Astfel, precizează că materia specială a executării silite in temeiul unor titluri executorii constând în efecte de comerț/ titluri de credit - in speța, bilete la ordin, este o executare cambială, iar acțiunea prin care se contestă titlurile executorii are o natură diferită de o contestație la executare. Așadar, în opinia sa, contestația la executare este inadmisibilă.

Art.62 din legea specială, respectiv Legea nr.58/1934 a cambiei și biletului la ordin, precum și art.320 lit.k) Titlul 611 din Normele Cadru nr.6/1994 ale BNR modificate si completate, arată că acțiunea este o opoziție la executare și nu contestație la executare.

În situația în care se va respinge această excepție, solicită a se avea în vedere ca potrivit art. 711 alin. 2 din NCPC, împotriva executării silite, prin contestație, pot fi invocate numai apărări care să ducă la lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării acestuia și nu la nulitatea titlurilor.

În același sens s-a pronunțat și ICCJ in Decizia nr. 3663 din 12 septembrie 2013.

Pe fond, arată că între BCR SA și . s-a încheiat contractul de credit nr.210/08.04.2003 modificat prin actele adiționale care fac parte integrantă din contract, prin care s-a acordat o linie de credit (overdraft) garantată printre alte garanții și cu un bilet la ordin în alb, emis de împrumutat, avalizat de administratorii și asociații societății - contestatorii din cauză.

Biletul la ordin în alb . 3AC nr._ a fost completat de posesor și prezentat la plata, dar refuzat pentru insolventa plătitorului.

De asemenea, intre părțile amintite s-a mai încheiat și Contractul de credit nr.94/2650/27.08.2009 prin care s-a acordat un credit de lucru în valoare de 250.000 lei.

Conform Cap.VIII. Garantarea Creditului, respectiv pct.8.1 lit.c, s-a stabilit ca garanție a creditului și un bilet la ordin în alb fără protest, emis de societatea împrumutată și avalizat de contestatori. Biletul la ordin cu . nr._ a fost completat de posesor și prezentat la plată, dar refuzat pentru insolvența plătitorului.

Conform contractelor, garanții (în speță - avaliștii) s-au obligat în solidar cu împrumutatul să restituie băncii creditul, dobânzile aferente și comisioanele datorate.

Mai mult, Legea, art.35 din Legea nr.58/1934 prevede:

„Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat."

Totodată Norma nr.6/1994 modificată și completată, emisă de BNR, la TITLUL 351 la pct. 203, prevede: Avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca si cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei."

Art.52 din Legea nr.58/1934 prevede (aceste prevederi aplicându-se și biletelor la ordin): „Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidari față de posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.

Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați, nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi."

Față de susținerile contestatorilor că mențiunile biletelor la ordin nu au fost completate de semnatari, arată că această critică nu este fondată, respectiv nu este pertinentă.

Legea nu prevede aceasta condiție, din contră, arătând expres ca mențiunile lipsă se vor completa de posesor - TITLUL 13 ind. 1 din Norma nr.6/1994 a BNR dispune cu privire la titlul dat în alb: „70.Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.

71.Mențiunile care lipsesc vor trebui să fie completate atunci când posesorul prezintă titlul la plata, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plații. 71.Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituții de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plații."

Totodată TITLUL 331 prevede la pct. 193: avalul va putea fi dat și pentru o cambie în alb, cu condiția completării titlului mai înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el." Iar TITLUL 62 ind.1 dispune la pct.323:

„Pentru ca o cambie să fie valabilă nu este necesar ca ea să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci în momentul prezentării titlului la plată. Completarea titlului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenita între trăgător și primitor."

De asemenea, Normele-cadru de punere in aplicare a Legii nr.58/1934 modificată și completată, arată că singura condiție de formă absolut obligatorie la cambia în alb este semnătura emitentului-trăgător, iar toate celelalte condiții de formă prevăzute de lege, trebuie completate de beneficiarul originar al cambiei sau de ceilalți posesori în toată perioada de circulație a cambiei, cel mai târziu până la punerea ei în valoare.

Efectul completării cambiei în alb, este că aceasta produce efectele unui titlu complet, iar trăgătorul este obligat cambial odată cu semnarea sa, iar cei care semnează ulterior devin debitori in momentul în care își asuma obligația prin semnătura - avaliștii, în speță.

Toate prevederile legale citate referitoare la cambie sunt valabile si biletului la ordin, cf. legii

Urmărind instrucțiunile legale de completare ale biletelor la ordin supuse analizei, este evident că biletele la ordin cuprind elementele obligatorii și a fost completat de subscrisa în mod corect.

În ceea ce privește critica adusă de contestatori că pe biletele la ordin apar sume diferite decât valoarea creditelor acordate, ceea ce ar fi incorect, arată că critica este nefondată.

Astfel, art.35 din Legea nr.58/1934 prevede următoarele:

Avalistul este ținut în aceiași mod ca acela pentru care a garantat", iar împrumutatul s-a obligat să restituie băncii, creditul și costul creditului - comisioane și dobânzi.

Referitor la faptul că biletele nu sunt conforme cu noile norme ale BNR, a se constata netemeinicia susținerii.

În primul rând, nu se precizează concret la ce noi norme se face referire, iar de principiu, legea nu retroactivează, așadar o lege nouă nu se poate aplica biletelor la ordin care au fost date ca garanție în anul 2008.

Pe de altă parte, cum se poate observa, emitentul a fost corect individualizat, toate elementele fiind corecte.

Referitor la susținerea că biletele la ordin poarta date ulterioare încheierii contractelor și chiar scadentei, arată:

În primul rând, data emiterii nu este ulterioară datei scadenței creditelor.

În al doilea rând, având în vedere că biletele la ordin au fost date în alb - aspect prevăzut de lege, este normal ca data emiterii să fie completată de posesor ulterior încheierii contractelor, la momentul când creditorul a constatat ca este nevoit sa valorifice garanția.

Referitor la aspectul ca biletele la ordin poarta date ulterioare scadentei creditelor, arătam ca conform legii, scadenta titlurilor de valoare - bilete la ordin este de trei ani, iar titlurile de valoare au o existența autonomă față de raportul juridic comercial intervenit inițial între părți, adică obligația prevăzută în biletele la ordin are autonomie față de contractele de credit.

Referitor la critica contestatorilor că subscrisa ar fi completat după bunul plac sumele garantate, arată că în conformitate cu starea financiară anexată, la data de 23.09.2013, creanțele înregistrate la cele doua credite erau în valoare de:

• Contract de credit nr._ - creanța totală 301.293,44 lei, cu următoarea componență:

-193.897,78 lei credit restant, 17.988,85 lei dobânzi restante, 89.406,81 lei dobânzi majorate restante.

•Contract de credit nr.210/2003 - creanța totală 2.310.569,51 lei, cu următoarea componență:

-1.619.894,45 lei credit restant, 160.660,61 lei dobânzi restante, 530.014,45 lei dobânzi majorate restante.

Referitor la invocarea art.696 C.pr.civ. de către contestatori, învederează că nu are aplicabilitate în cauza, executarea silită nu este perimată, nu s-a motivat cum ar fi putut interveni perimarea executării biletelor la ordin și nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens.

Referitor la evitarea prescripției arată că dreptul său de a executa silit nu este prescris, deoarece, conform art.705 al.2 NCPC termenul de prescripție începe să curgă de la data nașterii dreptului de a obține executarea silită. Dreptul băncii de a executa silit biletele la ordin s-a născut la data când biletele la ordin au fost refuzate la plată, respectiv la 25.09.2013.

Față de susținerea că sumele înscrise în biletele la ordin nu ar fi certe, lichide și exigibile, arată că este nefondată.

Contestatorii motivează excepția de aspectul că în contractele de credit sunt trecute alte sume, iar din aceste sume au fost recuperate o parte prin vânzarea bunurilor de către lichidatorul judiciar numit în procedura falimentului ..

Cum a mai arătat, garanțiile sunt date pentru acoperirea nu numai a creditelor, ci și a costurilor creditului, așa cum prevăd contractele încheiate între părți, dar și legea.

Referitor la sumele încasate în procedura falimentului, arată că suma totală încasată de bancă a fost de 700.000 lei, astfel:

-170.000 lei in 16.02.2012;

-500.000 lei in 31.05.2012;

-30.000 lei in 27.12.2012.

Așadar la completarea sumelor pe biletele la ordin, s-a ținut cont de aceste încasări, căci, așa cum a mai arătat, completarea sumelor a fost efectuată la data de 23.10.2013, conform fișei Starea financiară anexata prezentei, care reflectă valoarea creanței la data generării.

Cu privire la caracterul cert al creanței

Conform dispozițiilor art. 662 alin.2 Cod proc.civilă, așa cum a fost aprobat prin Legea nr, 134/2010 republicata in temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.

În condițiile neîndeplinirii obligațiilor asumate de bună voie, recurgerea la forța coercitivă în recuperarea creanței și considerentele expuse anterior, evidențiază caracterul cert al creanței, dat fiind faptul ca neplata la scadență a sumei de bani prevăzută în biletul la ordin deschide posesorului dreptul la acțiunile directe sau de regres, ca și la executarea nemijlocită a biletului la ordin ( art. 47-55; art.57-65 din lege).

Cu privire la caracterul lichid al creanței

Aceleași dispoziții procedurale ale art. 662 alin.2 Cod proc.civilă menționează faptul că o creanță este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul conține suficiente elemente care permită stabilirea lui.

Și această condiție este îndeplinită, sens in care urmează să se observe că în cuprinsul contractelor de credit se arată în mod clar din ce este formată creanța băncii (pct. 1 din contract), iar în cuprinsul contractului de credit sunt precizate în mod clar (pct. V si VI si art. 10.4 din contract, pct. 2, 3 și supct. 7.1. din condițiile generale de creditare) procentele/cuantumul dobânzii si comisioanelor percepute de banca pentru creditul acordat împrumutatului și garantat de contestatori, respectiv modul de calcul și de percepere a acestora.

Pe cale de consecință, creanța băncii este determinată prin contractele de credit, care sunt și ele titlurile executorii.

Dispozițiile finale contractuale, poartă mențiunea faptului că contractele de credit încetează, și implicit obligațiile debitorilor solidari, în momentul realizării dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitării dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare.

Referitor la caracterul exigibil al creanței

Garanții au fost notificați prin Notificările cu nr. 503/11.05.2012 să achite de buna voie creanțele înregistrate de societatea împrumutată, iar în caz contrar se vor declara exigibile creditele.

Prin urmare, în temeiul contractelor de credit, BCR S.A. a notificat debitorii obligați contractual asupra cazului de culpa și fără a fi necesare alte formalități, ori notificări suplimentare.

În caz ca debitorii nu vor achita sumele datorate, s-a arătat că urmează a fi declanșate proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor, sens în care s-a format și dosarul execuțional nr. 647 E/2013 al B. C. C-tin.

A se constata că nu au susținut contestatorii că împrumutata societate sau garanții și-au îndeplinit obligațiile asumate privind restituirea creditului și a costurilor creditului, la scadentele stabilite contractual.

Totodată, arată că Judecătoria Dr. Tr. S. a încuviințat executarea silită, reținând că sunt îndeplinite condițiile legale privind încuviințarea executării silite.

Cu privire la numele avalistului - contestator T. E. I., învederează că este doar o eroare materială, subscrisa s-a adresat executorului judecătoresc să solicite instanței de executare îndreptarea erorii materiale.

Cu privire la cheltuielile de executare

Consideră că onorariul executorului judecătoresc este perceput într-un cuantum ce nu contravine dispozițiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și cele ale Ordinului ministrului justiției nr.2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale ori maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.

O.M.J nr.2550/2006 prevede pentru activitatea prestata se percepe un onorariu între marje minimale si maximale. Între aceste marje, legiuitorul a conferit liberate deplină organului de executare în determinarea sa.

Potrivit art. 669 alin. (1)NCPC, creditorul are obligația de a avansa cheltuielile de executare. Se încadrează în aceasta categorie cheltuielile de executare prevăzute de Anexa 1 la Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Nr. 19/2010 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, modificat prin Hotărârea nr.1/2011 a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. La acestea se adaugă onorariul de avocat pe care creditorul îl poate angaja pentru faza de executare silită (daca e cazul), precum și taxele judiciare de timbru prevăzute de OUG nr. 80/2013 cu privire la cererile și actele de executare silită.

În concluzie, față de considerentele anterioare, solicită respingerea contestației la executare:

În principal, prin admiterea excepțiilor anterior invocate, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată; în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

În probațiune, față de prevederile art. 201 alin.1 raportat la art.205 și urm. NCPC solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate prezentei și cu orice înscris a cărui utilitate rezultă din dezbateri.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 205-208 NCPC.

A atașat în copie certificată cu originalul: starea financiară de la data de 23.09.2013, notificări cu nr.503/11.05.2012, încheierea de îndreptare eroare materială referitor la T. E..

La data de 16.04.2014, prin serviciul registratură al instanței, contestatorii au depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (f. 107) prin care solicită să fie înlăturate apărările pârâtei BCR SA și să fie respinse excepțiile tardivității și inadmisibilității invocate de intimata BCR SA ca neîntemeiate.

Arată că își mențin în totalitate susținerile din contestația la executare din dosarul de executare 647/E/2013 al B. C. C. și învederează instanței că aceasta a fost depusă în termen și nici nu este inadmisibilăinstanța fiind cea care califică cererea lor ca fiind contestație sau opoziție.

Ca probe își mențin solicitările din contestație și în drept și-u întemeiat cererea pe dispozițiile art. 201 alin 2 C.Pr.Civ

Au depus în copie certificate cu originalul plicul cu data de primire a actelor de executare pentru T. E. I., procesul verbal de predare primire din data de 18.02.2014 a documentelor executării din dosar 647/E/2013, AWB_ din data de 18.02.2014.

Sub aspectul materialului probatoriu instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

La solicitarea instanței, B. Cerbulecu C-tin a înaintat instanței dosarul de executare nr. 647/E

Prin încheierea de ședință din data de 27.05.2015, instanța, potrivit disp.art. 248 C. conform căruia se va pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de intimata B. C. Română SA prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei filele 68-70.

La termenul de judecată din 13.01.2015, instanța a respins cererea de suspendare silită formulată de contestatori întrucât nu a fost achitată cauțiunea în cuantumul stabilit de instanță.

Analizând prezenta contestație la executare, prin raportare la întreg materialul probator administrat în cauză și văzând dispozițiile legale incidente, instanța a reținut următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 27.01.2007, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită a biletului la ordin fără protest . nr._/19.10.2010, cu scadența la 23.09.2013, emis de . avalizat de B. L. și Tivilean E. I. pentru suma de_,44 lei și a biletului la ordin . 3AC nr._ /19.10.2010 cu scadența la 23.09.2013, emis de . avalizat de B. L. și Tivilean E. I. pentru suma de_,51 lei, ce constituie titluri executorii pentru debitul de_,95 lei.

Prin încheierea privind cheltuielile de executare încheiat la data de 04.02.2014 (f.189- verso), s-au stabilit de către B. C. C. cheltuieli de executare silită în cuantum total de_ lei, din care_ lei, reprezentând onorariu executare.

B. C. C. a emis la data de 04.02.2014 somația de executare adresată debitorilor B. L. și Tivilean E. I. (f.189) prin care aceștea au fost somați să achite suma de_,95 lei și_ lei reprezentând cheltuieli de executare silită.

Prin încheierea de ședință din data de 07.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Jud.Dr.Tr.S. a fost îndreptată eroarea materială strecurată în cuprinsul și dispozitivul încheierii din camera de consiliu din data de 27.01.2017, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, în sensul înscrierii numelui corect al debitorului, respectiv, T. E. I., în loc de TIVILEAN E. I., fiind rectificate și actele de executare emise de executorul judecătoresc, respectiv, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și somația de executare comunicată debitorilor (f.199 verso - 201).

Prin sentința civilă nr. 565/10.02.2015, Judecătoria Drobeta T. S. a respins acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Între BCR SA și . s-a încheiat contractul de credit nr.210/08.04.2003 modificat prin mai multe acte adiționale(f.144-188) prin care s-a acordat o linie de credit (overdraft) garantată printre alte garanții și cu un bilet la ordin în alb, respectiv, biletul la ordin în alb . 3AC nr._ emis de împrumutat, avalizat de administratorii și asociații societății - contestatorii din cauză și contractul de credit nr.94/2650/27.08.2009 prin care s-a acordat un credit de lucru în valoare de 250.000 lei(f.137-143).

Conform Cap.VIII. „Garantarea Creditului”, respectiv pct.8.1 lit.c, s-a stabilit ca garanție a creditului și un bilet la ordin în alb fără protest, emis de societatea împrumutată și avalizat de contestatori. Potrivit clauzelor contractuale, garanții (în speță – avaliștii, contestatori) s-au obligat în solidar cu împrumutatul să restituie băncii creditul, dobânzile aferente și comisioanele datorate.

Potrivit art.969 c.civ. în vigoare la data încheierii contractelor de credit, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante Mai mult, potrivit art.35 din Legea nr.58/1934 „Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.", iar potrivit Normei nr.6/1994 modificată și completată, emisă de BNR, TITLUL 351 la pct. 203, „Avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca si cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei."

Conform dispozițiilor art.52 din Legea nr.58/1934 „Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidari față de posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat.

Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați, nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.

Cu privire la susținerile contestatorilor că mențiunile biletelor la ordin nu au fost completate de către ei, s-a reținut că cele două bilete la ordin au fost lăsate în alb drept garanție a creditelor acordate și pentru neîndeplinirea obligației asumate, respectiv, aceea de restituire a creditului la termenele prevăzute în contract au fost completate de posesor (creditorul BCR ), prezentate la plată, dar refuzate pentru insolvența plătitorului. Fiind date în alb, ele au fost completate de posesor ulterior încheierii contractelor, la momentul când creditorul a constatat ca este nevoit sa valorifice garanția.

TITLUL 13 ind. 1 din Norma nr.6/1994 a BNR dispune cu privire la titlul dat în alb: „70.Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.

Efectul completării cambiei în alb, este că aceasta produce efectele unui titlu complet, trăgătorul este obligat cambial odată cu semnarea sa, iar cei care semnează ulterior devin debitori in momentul în care își asuma obligația prin semnătura - avaliștii, în speță.

Potrivit Legii nr.58/1934 (art.106) prevederile legale enunțate referitoare la cambie sunt valabile si biletului la ordin.

Examinând cele două bilete la ordin s-a constatat, contrar susținerilor contestatorilor, că biletele la ordin cuprind elementele obligatorii cerute de lege(art.104 din L 58/1934), data emiterii nu este ulterioară datei scadenței creditelor, iar sumele înscrise reprezintă creanțele înregistrate la cele două credite compuse din credit restant, dobânzi restante, dobânzi majorate restante, potrivit evidenței creditorului.

Mai mult, scadența titlurilor de valoare - bilete la ordin este de trei ani, iar titlurile de valoare au o existența autonomă față de raportul juridic comercial intervenit inițial între părți (art.94 din Legea nr.58/1934).

Referitor la sumele încasate în procedura falimentului, contestatorii nu au făcut dovada că debitul datorat băncii a fost recuperat integral prin această procedură, iar potrivit susținerilor creditorului la completarea sumelor pe biletele la ordin, s-a ținut cont de încasările din procedura falimentului conform fișei Starea financiară

Cu privire la caracterul creanței, conform dispozițiilor art. 662 alin.2 Cod proc.civilă, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul conține suficiente elemente care permită stabilirea lui și exigibilă (scadentă) dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

În prezenta cauză, instanța a reținut că dreptul de creanță este cert, existența sa rezultând din contractele și ordinele de paltă depuse la dosarul cauzei, lichid, cuantumul dreptului de creanță fiind determinat de către actul constatator al creanței și exigibil prin împlinirea termenului suspensiv stabilit în favoarea debitoarei potrivit contractelor, raportat la fiecare rată.

Cu privire la numele avalistului - contestator T. E. I., s-a observat că această eroare materială a fost rezolvată atât de instanță, cât și de executorul judecătoresc ( f.199 verso - 201).

Cu privire la cheltuielile de executare instanța a apreciat că este neîntemeiată critica formulată. Astfel, în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt, potrivit Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/2006 d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus 1% din suma ce depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.

În speță valoarea creanței este de_,95 lei, iar onorariul maximal prevăzut de lege este de_,62 lei. Cum onorariul stabilit de executorul judecătoresc este în cuantum de_ lei, instanța a apreciat că acesta a fost corect stabilit de executor, în limita prevăzută de lege.

Instanța a constatat că debitul nu a fost încă recuperat, iar până la recuperarea totală a debitului este posibil ca executorul judecătoresc să îndeplinească și alte acte de executare sau să recurgă la alte forme de executare silită, astfel încât instanța a considerat că respectiva critică a contestatorilor cu privire la onorariul exagerat al executorului este neîntemeiată.

Cât privește celelalte cheltuieli de executare, instanța a apreciat că acestea sunt justificate și se încadrează în limitele prevăzute de Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/2006.

Raportat la cele expuse, instanța a respins contestația la executare ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de apel au susținut că instanța de fond nu a administrat în totalitate probele cu înscrisurile depuse la dosar. Au invocat faptul că datele reale la care au fost emise biletele la ordin sunt datele la care au fost senate contractele de creditare, nu datele care au fost înscrise în mod eronat de către funcționarii băncii pentru a evita prescrierea.

În drept, apelul a fost formulat pe dispozițiile art. 470 NCPC.

Au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.200 lei și judecarea cauzei în lipsă.

Intimata B. C. ROMÂNĂ SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat, învederând instanței faptul că nu mai are calitatea de creditor al contestatorilor.

Prin rezoluția din 01.04.2015 (fila 1), s-a stabilit în sarcina apelanților-contestatori obligația timbrării cererii de apel cu 500 lei taxă timbru, obligație pe care aceasta nu și-au îndeplinit-o pentru termenul din 19.05.2015.

Prin art. 197 C.pr.civ., legiuitorul a stabilit că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrăgând anularea cererii,această mențiune regăsindu-se, și în situația declarării apelului, și în art.470 alin.2.

De asemenea potrivit art.33 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, alin.2 din același act normativ stabilind că dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Față de acestea, cum apelanții nu au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită prin încheierea de rezoluția din 01.04.2015, în temeiul art. 248, art. 470 alin. 2 și 3 C.pr.civ, tribunalul va anula apelul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează, ca netimbrat, apelul formulat de contestatorii B. L., CNP_, cu domiciliat în municipiul Tg. J., ., ., județul Gorj și T. E. I., CNP_, domiciliat în comun Turcinești, ., împotriva sentinței civile nr.565/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimații B. C. ROMÂNĂ SA cu sediul în București, .. 5, Sector 3, având CUI_ și B. C. C. cu sediul în municipiul Drobeta T. S., ., județul M..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015.

Președinte,

C. M.

Judecător,

L. B.

Grefier,

M. B.

Red. M.C./B.M.

Ex. 6/9 pag./27.05.2015

Cod operator 2626

Jud fond T. T.

← Legea 10/2001. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul MEHEDINŢI		Acţiune în constatare. Sentința nr. 2328/2015. Tribunalul... →

Contestaţie la executare. Sentința nr. 565/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 565/2015. Tribunalul MEHEDINŢI