Fond funciar. Sentința nr. 293/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 293/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 359/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 359/A
Ședința publică de la 21 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-petent T. Ș. împotriva sentinței civile nr.293/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatele C. L. Fond Funciar a Municipiului Orșova, C. Județeană De Fond Funciar M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-petent asistat de avocat T. O., lipsă fiind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat T. O., pentru apelantul-petent, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța de plată a onorariului de avocat.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat T. O., pentru apelantul-petent, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile nr.293/11.02.2015 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. Deși cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată în baza Legii 247/2005, în mod greșit instanța de fond a reținut că această cerere trebuie soluționată de C. de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii 10/2001. Arată apelantul că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului iar hotărârea atacată este o hotărâre a Comisiei Locale Fond Funciar ce nu este opozabilă apelantului iar art.4 din Legea nr.165/213 permite persoanei îndreptățite de a reveni asupra cererii inițiale.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr._ la 03.10.2014, petentul T. Ș. a chemat în judecată intimatele CLFF Orșova și CJFF M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 8666/02.09.2014 dată de CLFF Orșova și obligarea intimatelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 739 mp situat în Orșova, zona Tufări.
În motivarea acțiunii a arătat că a formulat în termen legal cererea de retrocedare și anume cea înregistrată sub nr._/18.10.2005, în baza dispozițiilor Legii nr.247/2005, în care a cerut reconstituirea dreptului de proprietate și restituirea terenului agricol menționat, situat în fostul . Orșova, jud. M., în suprafața de 739 mp, cerere ce a rămas nesoluționată.
Ulterior, la . Legii nr. 165/2013, privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist din România, a revenit cu cererea nr.3881/16.04.2014, ce i-a fost respinsă de C. Locala de Fond Funciar Orșova, prin decizia nr.8666/02.09.2014, pe considerentul depășirii termenelor și susținându-se că Legea nr. 165/2013 nu îl repune drepturi.
Însă, aceasta decizie nr.8666/02.09.2014, comunicată în data de 5 septembrie 2014, este nulă în mod absolut și lipsită de temei legal, întrucât, cererea de restituire inițială, nr._/18.10.2005, a depus-o în termen, iar prin cererea nr.3881/16.04.2014 doar a revenit asupra ei, tocmai pentru faptul că, cea dintâi, rămăsese nesoluționată pe fond. Deci, a greșit C. L. de Fond Funciar când i-a respins petiția, apreciind că termenele de depunere au fost depășite și că Legea nr. 165/2013 nu îl repune în aceste drepturi, atâta timp cât introdusese în termen legal cererea de restituire nr._/18.10.2005, în temeiul Legii nr.247/2005, cerere ce rămăsese nerezolvată.
Precizează și faptul că în cazul cererii nr._/18.10.2005, atât C. L. de Fond Funciar Orșova, prin hotărârea nr.45/23.02.2006, cât și C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar M., prin Anexa la Hotărârea nr.281/18.05.2006, și-au declinat competența soluționării în favoarea Comisiei de Soluționare a Notificărilor în baza Legii nr. 10/2001.
A arătat că acest răspuns, constând în cele 2 hotărâri ale Comisiilor, este complet eronat și îi este inopozabil, fiindcă în discuție se afla teren arabil, respectiv gradina aferentă casei cu ur.68, solicitată la restituire ca urmare a apariției Legii nr.247/2005 și menționată în Decizia civila nr. 1715/28 aprilie 1962, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr.6045/1961, aflată în proprietatea autorilor săi T. Ș. (bunicul său), T. I. (tatăl său) și T. S. (mama sa), toți trei decedați.
A mai arătat că această grădină, în suprafața de 739 mp, în speța de 205 stânjeni, îi fusese atribuită bunicului său, T. Ș., prin Sentința civila nr. 1023/29 august 1958, pronunțată de Tribunalul Popular al raionului Orșova, într-un litigiu având ca obiect ieșirea din indiviziune.
A menționat de asemenea și aspectul că grădina le-a fost confiscată abuziv și fără despăgubiri, petentul, în calitate de moștenitor fiind inclusiv de acord, dacă nu i se poate restitui în natură terenul, să primească și teren la schimb, dar de aceeași valoare și cu un amplasament similar.
Or, pârâtele, în concret, cele 2 comisii de fond funciar nu numai că au refuzat să aplice legea și să-i reconstituie dreptul de proprietate, dar nu au vrut nici să constate că, prin cererea nr.3881/16.04.2014, revenise la cererea inițială, nr._/18.10.2005, respectând dispozițiile art.4 din Legea nr. 165/2013, cu toate că se află în posesia dosarului de retrocedare.
Mai mult decât atât, prin răspunsul criticat, nr.8666/02.09.2014, s-au nesocotit și dispozițiile art.8 din Legea nr. 165/16.04.2014, pentru că, dacă s-ar fi centralizat toate cererile de la nivelul orașului, s-ar fi observat ca are cererea nr._/18.10.2005 pe rolul Comisiei Locale.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 11 din Legea nr. 165/2013.
În dovedire a depus la dosar adresa nr. 8666/02.09.2014 emisă de CLFF Orșova, cererea nr. 3881/16.04.2014, cererea nr._/18.10.2005, hotărârea nr.45/23.02.2006 si Anexa la Hotărârea nr.281/18.05.2006, contestația nr.9294/19.09.2014, testamentul nr.495/17.02.1973 si Decizia civila nr.1715/28 aprilie 1962, pronunțata de Tribunalul M. în dosarul nr.6045/1961, Sentința civilă nr. 1023/29 august 1958, pronunțata de Tribunalul Popular al raionului Orșova, certificatele de deces ale autorilor T. Ș., T. I. și T. S..
Prin serviciul registratură la 31.10.2014 intimata CLFF Orșova a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de petent ca prematur introdusă.
În motivare a arătat că prin acțiunea prezentă se solicită anularea adresei nr. 8666 din data de 02.09.2014, cât și obligarea CLFF la reconstituirea dreptului de proprietate petentului.
A menționat faptul că la nivelul anului 2006 prin hotărârea nr. 45, CLFF a luat în dezbatere solicitarea petentului referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, iar prin soluția dată s-a declinat competența soluționării Comisiei de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, constituită la nivelul municipiului Orșova. În urma contestației formulate de petent, C. județeană a respins această contestație și a menținut hotărârea nr. 46/23.02.2006 emisă de CLFF Orșova. După soluționarea contestației de către CJFF, petentul nu s-a adresat instanțelor judecătorești. Prin urmare, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se află în lucru la C. constituită în baza Legii nr. 10/2001 constituită la nivelul municipiului Orșova, astfel că această cerere trebuie soluționată pe calea administrativă.
A arătat că adresa nr. 8666/02.09.2014 este doar un răspuns la adresa nr. 3881 din data de 16.04.2014 a petentului prin care solicită din nou reconstituirea dreptului de proprietate la CLFF.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 -206 C.pr.civilă.
În dovedire a depus la dosar Hotărârea nr. 45/2006 a CLFF Orșova, proces verbal din 23.02.2006, anexa la HCJFF nr. 281/2006.
Prin serviciul registratură la 10.11.2014 petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției prematurității acțiunii.
Prin încheierea de ședință din 17.12.2014 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri.
Prin serviciul registratură la 09.01.2014 CLFF Orșova a depus la dosar adresa nr. 86/06.01.2015, Hotărârea nr.45/23.02.2006 a CLFF Orșova, anexa la HCJFF nr.281/18.05.2006, iar la 02.02.2015, petentul a depus la dosar precizări, petiția înregistrată sub 949/23.01.2015, adresa nr. 949/23.01.2015 emisă de Primăria mun. Orșova, proces verbal nr. 8575/29.06.2014, proces verbal nr. 9761/30.09.2014.
Prin serviciul registratură la 09.02.2015 petentul a depus la dosar precizare la acțiune prin care a solicitat să se ia act de nulitatea deciziei, și obligarea CLFF să soluționeze cererea nr.3881/16.04.2014, printr-o hotărâre de Comisie, urmând ca în temeiul dispozițiilor Legii nr. 165/2013, să-i reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului situat in fostul . actualului municipiu Orșova, jud. M., în suprafața de 739 mp.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.293/11.02.2015 Judecătoria Orșova, a respins ca neîntemeiată excepția prematurității cererii invocată de intimata C.L.F.F. Orșova și a respins ca neîntemeiată cererea petentului, pentru următoarele considerente:
În fapt, petentul a depus în termen legal, în baza dispozițiilor Legii nr.247/2005, cererea de retrocedare nr._/18.10.2005, prin care a cerut CLFF Orșova reconstituirea dreptului de proprietate și restituirea terenului pe care a fost construită o casă cu grădină în suprafața de 739 mp, și a altor 3 terenuri agricole situate în fostul . Orșova, jud. M., ce au fost în proprietatea autorilor săi T. I. și T. S..(f.5)
Prin Hotărârea nr.45/23.02.2006 a CLFF Orșova s-a declinat cererea către C. de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001, considerându-se că cererea nu face obiectul Legii nr.18/1991a fondului funciar completată prin Legea nr.247/2005 (f.6).
Hotărârea CLFF Orșova a fost menținută prin Hotărârea nr.281/18.02.2006 a CJFF M., împotrivă căreia petentul nu a formulat plângere în instanță potrivit art.53-59 din Legea nr.18/1991 (f.7)
La 16.04.2014, petentul a formulat, în temeiul legii nr.165/2013, o nouă cerere către CLFF Orșova, înregistrată sub nr.3881 la Primăria Orșova, prin care revenea asupra cererii anterioare din 2005, privind restituirea terenul de 739 mp, din fostul . cu adresa nr.8666/02.09.2014, comunicându-i că cererea a fost respinsă în urma analizei comisiei locale de fond funciar, întrucât termenele legale prevăzute de lege pentru depunerea și rezolvarea solicitărilor au fost depășite, iar Legea nr.165/2013 nu îl repune în drepturi.(f.3).
Față de probele administrate, instanța a respins în temeiul art.248 alin.(1) Cod proc. civilă excepția prematurității acțiunii, invocată de intimată, ca neîntemeiată, petentul având dreptul de a introduce oricând cererea de constatare a nulității unui act administrativ, cum este adresa nr.8666/02.09.2014 emisă de CLFF Orșova.
În privința cererii petentului:
Potrivit art.12 din Legea nr.18/1991 coroborat cu art.5 din Regulamentul privind procedura de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, aprobat prin HG nr.890/2005, comisiile locale soluționează cererile de reconstituire prin hotărâre, care poate fi contestată potrivit art.51 la comisia județeană de fond funciar.
Din întâmpinarea depusă de intimată și adresa nr.8666/02.09.2014 emisă de CLFF Orșova, instanța a reținut că cererea nr.3881 din data de 16.04.2014 nu a fost soluționată printr-o hotărâre de comisie locală, așa cum a procedat cu cererea anterioară nr._/18.10.2005 soluționată prin Hotărârea nr.45/23.02.2006, și chiar dacă a existat un proces verbal nr.8575/29.08.2014 încheiat de comisia locală de fond funciar, acesta nu a fost concretizat printr-o hotărâre formală a comisiei, ci s-a emis doar un răspuns, ce nu echivalează cu o hotărâre de comisie care să poată fi atacată cu contestație la comisia județeană.
De altfel, cererea petentului din 2005 urmează să fie soluționată de C. de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001, potrivit Legii nr.165/2013, urmare a Hotărârii definitive nr.281/18.02.2006 a CJFF M..
Totodată, Legea nr.165/2013 - privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România - nu prevede posibilitatea depunerii unor noi cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, ci aceasta a fost emisă, potrivit titlului, în chiar scopul finalizării procesului de restituire, și conform art.4, se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii – pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Prin urmare, petentul are depusă în termen legal o cerere de restituire, care nu a fost încă soluționată, fiind în curs de soluționare, motiv pentru care acțiunea sa este neîntemeiată și a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că hotărârea primei instanțe este greșită în parte, deoarece nu putea fi respinsă ca neîntemeiată acțiunea pe considerentul că decizia contestată, nr.8666/02.09.2014 nu ar reprezenta o hotărâre a CLFF Orșova ci un simplu răspuns sau o adresă ce nu pot fi cenzurate de instanță.
Deși ca hotărâre este eliptică, neavând formatul propriu-zis al unui astfel de act administrativ, în sensul că nu cuprinde toate mențiunile potrivit legii, are valoare de hotărâre a comisiei locale de fond funciar, fapt ce rezultă inclusiv din procesul verbal al comisiei intimate întocmit la data de 29.08.2014.
Cererea nr.3881/16.04.2014 formulată în baza Legii 165/2013 a fost dezbătută la punctul 2 al ordinii de zi din ședința comisiei intimate desfășurată în data de 29.08.2014 și respinsă cu unanimitate de voturi, motiv pentru care reprezintă hotărâre a comisiei și poate fi cenzurată de instanță, solicitând anularea acesteia întrucât, în caz contrar îi este opozabilă.
Precizează de asemenea că, a îndeplinit și cerința de a depune contestație împotriva acestei hotărâri la CJFF M., contestație care nu a fost soluționată.
Nu poate fi reținută varianta instanței de fond, cum că cererea urmează a fi soluționată de C. de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii 10/2001, pentru simplul argument că nu a depus cerere în baza acestei legi, ci în temeiul Legii 247/2005, raportat la natura agricolă a terenului cerut la restituire, ale cărui limite teritoriale sunt incluse în prezent în mun.Orșova.
CLFF Orșova în mod greșit a respins cererea nr.3881/16.04.2014 apreciind că termenele de depunere au fost depășite, iar Legea nr.165/2013 nu îl repune în aceste drepturi, întrucât a formulat în termenul legal cererea de retrocedare și anume cea înregistrată sub nr._/18.10.2005 în temeiul Legii 247/2005, cerere ce a rămas nesoluționată pe fond. În cazul acestei cereri, atât C.L.F.F. Orșova prin Hotărârea nr.45/2006 cât și C.J.F.F. M. prin Anexa la Hotărârea nr.281/18.05.2006 și-au declinat competența soluționării cererii în favoarea Comisiei de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii 10/2001.
Menționează că acest răspuns este eronat fiind vorba de teren arabil, respectiv grădina casei cu nr.68, restituită prin decizia civilă nr.1715/1962 a Tribunalului M., aflată în proprietatea autorilor săi T. Ș. – bunic și T. I. – tată, ambii decedați.
În consecință, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Fără îndoială cererea apelantului înregistrată sub nr.3881/16.04.2014 și formulată în baza Legii 165/2013 a fost dezbătută în ședința Comisiei locale de fond funciar a municipiului Orșova în data de 29.08.2014 și respinsă cu unanimitate de voturi așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal încheiat la această dată fără însă ca în legătură cu această soluție să fie întocmită o hotărâre ca act procedural prin care se soluționează cererile formulate în materia fondului funciar.
Potrivit art.4 din legea nr.165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, dispozițiile acesteia se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Față de acestea, observând și definiția dată de legiuitor prin art.3 pct.1 noțiunii de cereri, tribunalul constată că legea nr.165/2013 nu a avut drept scop crearea unui nou termen pentru formularea unor cereri de reconstituire ci a vizat perfecționarea cadrului legislativ, în sensul finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru care au fost formulate cereri sau notificări în termen.
În cauză chiar dacă prin prima teză enunțată în cuprinsul adresei nr.8666/ 02.09.2014 se respinge cererea formulată ca urmare a depășirii termenelor stabilite pentru rezolvarea solicitărilor având ca obiect reconstituirea imobilelor preluate abuziv tribunalul constată că această adresă nu are forma cerută de Legea nr.18/1991, privind fondul funciar sau Legea nr.10/ 2001privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru soluționarea cererilor sau notificărilor formulate în temeiul acestor acte normative astfel că nici nu poate fi cenzurată pe calea contenciosului civil și având ca temei juridic art.11 din Legea nr.165/ 2013, întrucât această dispoziție își găsește aplicabilitate în cazul neîndeplinirii obligației expres prevăzute de legiuitor la alin.1 al art.11 respectiv de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
În acest context nu poate fi primită susținerea apelantului că dispoziția amintită este neclară întrucât așa cum rezultă din cuprinsul textului enunțat legiuitorul a stabilit în mod neechivoc nu numai titularii obligației dar și conținutul acesteia.
Este adevărat că în cuprinsul plângerii introduse la instanța de judecată petentul arată că a formulat cerere de reconstituire în termen fiind înregistrată sub nr._/18.10.2005, în baza dispozițiilor Legii nr.247/2005, în care a cerut reconstituirea dreptului de proprietate și restituirea terenului agricol menționat, situat în fostul . Orșova, jud. M., în suprafața de 739 mp iar cererea nu este soluționată, însă în cuprinsul cererii înregistrată sub nr. 3881/16.04.2014 petentul nu a arătat că solicită soluționarea cererii formulate la data de 18.10.2005 ci solicită în mod expres reconstituirea pentru același imobil. Prin urmare, tribunalul constată că apelantul a urmărit obținerea reconstituirii dreptului de asupra unui imobil prin intermediul unei proceduri neprevăzută de legiuitor.
Deși apelantul apreciază că cererea sa formulată în anul 2005, urmare soluției cuprinse în adresa nr.8666/02.09.2014, practic este respinsă irevocabil, tribunalul nu poate reține această susținere cât timp prin Hotărârea nr. 281/ 18.02.2006 a C.J.F.F. M., necontestată de apelant, s-a stabilit competența de soluționare a cererii în favoarea comisiei de soluționare a notificărilor formulate în temeiul Legii 10/2001. Așadar, cererea formulată în anul 2005 a fost analizată, prin hotărârile pronunțate comisiile au apreciat asupra naturii acesteia, iar aprecierea apelantului în sensul că această hotărâre este greșită și că cererea din anul 2005 a fost formulată în temeiul legii nr.247/2005 și nu a Legii nr.10/2001, datorită naturii agricole a terenului, nu poate fi primită întrucât Hotărârea nr. 281/ 18.02.2006 a C.J.F.F. M. produce efecte nefiind contestată, anulată sau desființată ca urmare a cererii petentului.
Nici susținerea apelantului în sensul că a fost încălcat art.8 din legea nr.165/2013 nu poate fi primită cât timp în cauza de față nu necentralizarea cererilor formulate anterior adoptării legii nr.165/2013 este obiectul plângerii ci faptul că i-a fost respinsă cererea formulată în anul 2014.
Față de toate acestea, constatând că sentința de fond este legală și temeinică în temei art.480 alin.1 C.pr.civ. apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelantul-petent T. Ș. domiciliat în Orșova, ., nr.64, județul M. împotriva sentinței civile nr.293/11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatele C. L. Fond Funciar a Municipiului Orșova, C. Județeană De Fond Funciar M., având ca obiect fond funciar.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.02.06.2015
tehnoredactat M.B., Ex.5/6 pag.
jud.fond U. I.C.
Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 277/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 122/2015. Tribunalul... → |
|---|
