Obligaţie de a face. Decizia nr. 37/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 37/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 8187/101/2014*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 37/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii civile formulată de reclamanții D. I. și S. G. în contradictoriu cu pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, având ca obiect obligație de a face - emiterea deciziei privind titlul de despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-au depus de către reclamanți concluzii scrise și că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 05.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, după care s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 10.11.2014, sub nr._, reclamanții D. I. și S. G., în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001, ale Legii nr.247/2005, coroborate cu prevederile Legii nr.165/2013, raportat la prevederile art.194 și urm. din codul de procedură civilă au formulat cerere de chemare in judecată împotriva pârâtei C. Națională Pentru Compensarea Imobilelor pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la emiterea deciziei privind titlul de despăgubire, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin.8 și 9 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare și în temeiul art.453 Cod procedură civilă, obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Au arătat că în fapt au formulat și depus notificarea nr. 387/N/2001, în condițiile și termenele instituite de prevederile Legii nr.10/2001 la entitatea administrativ teritorială competentă, respectiv la Primăria Municipiului Drobeta Tr. S., județul M. pentru imobilul (teren si construcții) situat în Drobeta Tr. S., ., imobil ce a fost naționalizat în baza Decretului - Lege nr. 92/1951 și apoi expropriat în temeiul Decretului nr. 67/1985.
Ori potrivit certificatului de urbanism pe care l-au anexat imobilul construcție și teren erau imposibil de restituit în natură, au optat pentru restituirea acestuia sub formă de despăgubiri bănești, în acest sens fiind emisă Dispoziția Primarului municipiului Drobeta Tr. S. nr 3044/29.08.2008 prin care li s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru imobilul compus din teren în suprafață de 450 mp. și construcții în suprafață de 54 mp., în condițiile titlului VII din legea nr. 247/2005, conform cazierului tehnic al imobilului existent în dosarul constituit.
După soluționare, dosarul împreuna cu dispoziția și toate documentele necesare a fost înaintat instituției Prefectului județului M., potrivit dispozițiilor art.16 alin.2^1 actul administrativ emis privind referatul de legalitate necesar. Ori, potrivit art.16 din Titlul VII cuprins în Legea nr.247/2005 - act normativ în vigoare la data emiterii dispoziției mai sus menționate dispozițiile entităților investite cu soluționarea notificărilor sunt supuse controlului de legalitate realizat de prefect (alin.21), apoi se predau Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ceea ce s-a si realizat. Au precizat că dosarul a fost predat acestei comisii la data de 14.06.2011 prin procesul verbal de predare - primire nr.3591. Așadar, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, dosarele de despăgubiri parcurg mai multe etape necesare, respectiv:
-etapa transmiterii și înregistrărilor dosarelor;
-etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Naționale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului notificat;
-etapa evaluării;
-etapa emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubiri și valorificarea acestui titlu în condițiile prevăzute de pct.26 din OUG nr. 81/2007.
Au arătat că de la acea dată și până în prezent, pârâtele nu si-au îndeplinit în totalitate obligațiile ce le reveneau potrivit legii, astfel că numai etapele transmiterii și înregistrării dosarelor precum și cea a analizării sub aspectul verificării legalității restituirii în natură au fost parcurse, astfel că doar din culpa acestora nu ne putem bucura de bunul expropriat, iar nerespectarea termenelor de soluționare a cererilor produc prejudicii în patrimoniul nostru pentru care despăgubirea integrala semnifică doar acordarea unei sume reale echivalente.
Așa cum au arătat, în speță prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, respectarea exigentelor art.1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si in condițiile prevăzute de lege si principiile generale de drept internațional".
Ori, dispoziția nr.3044/2008 prin care au fost propuse masuri reparatorii în echivalent bănesc, a intrat în circuitul civil, a produs efecte juridice, iar ei se aflăm în imposibilitatea obținerii drepturilor ce li se cuvin datorită tergiversării nejustificate din partea pârâtei.
Au învederat faptul că la data de 27.02.2013 pe rolul Tribunalului M. a mai înregistrată o cerere având același obiect, respectiv obligare emitere decizie privind titlul de despăgubiri, însă deoarece în cursul soluționării acțiunii și ulterior expirării perioadei de suspendare a intervenit un nou cadrul legislativ, prin . Legii nr.165/2013, care în cuprinsul art.4 stipulează că „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse în termen legal la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, ..." au lăsat în nelucrare dosarul, astfel că acesta s-a perimat.
Cu toate acestea însă, art.41 din același act normativ, reglementează pe cale de excepție o situație tranzitorie permițând Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită titluri de despăgubiri în procedura veche, specifică Legii nr. 247/2005, cum este și speța de față.
Au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri pentru imobilul situat în Drobeta Tr. S., . (teren si construcție), județul M., conform Dispoziției nr.3044/29.08.2008 a Primarului municipiului Dr. Tr. S..
Au depus la dosar;d dispoziția nr.3044/2008, solicitări ANRP, acte de stare civilă, acte de filiație precum și alte înscrisuri.
Pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată.
A solicitat să se constate de instanță că cererea introductivă formulată de către reclamantă este prematur introdusă, iar în subsidiar neîntemeiată, având în vedere că în data de 10.11.2014, data la care reclamanta a depus cererea de chemare în judecată, pe rolul Tribunalului M., Legea nr.165/2013 era deja în vigoare.
Ca urmare a publicării Legii nr.165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Totodată, a fost înființată C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
În privința termenului în care C. Națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, facem precizarea că art. 34 alin. (1) stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2), persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale.
Din analiza coroborată a celor două texte de lege ante-menționate, a apreciat că legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen prohibitiv și absolut de 60 de luni, care împiedică formularea cererii înainte de împlinirea lui, iar, pe de altă parte, un termen imperativ (peremptoriu) și absolut de 6 luni a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, orice cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni trebuie respinsă ca fiind prematur formulată.
Referitor la situația dosarului de despăgubire aferent Dispoziției nr. 3044/29.08.2008 emisă de Primăria Municipiului Drobeta - T. S. și înregistrat sub nr._/CC, a învederat instanței că acesta va fi soluționat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de
Legea nr.165/2013, a termenului legal mai sus menționat precum și cu respectarea ordinii de
înregistrare a dosarelor de despăgubire stabilită prin decizia nr._ din 14.11.2012 a CCSD, decizie însușită și de entitatea ce a preluat atribuțiile Comisiei Centrale, respectiv C. Națională pentru Compensarea Imobilelor în ședința acesteia din data de 14.11.2013.
Chiar dacă decizia nr._ din 14.11.2012 emisă de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și însușită de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, face referire la procedura de evaluare așa cum a fost stabilită de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dosarul de despăgubire va fi soluționat conform noii proceduri prevăzute de Legea nr. 165/2013 modificată, cu completări prin Legea 368/2013.
În cazul de față dosarul de despăgubire nr._/CC face parte din categoria dosarelor de despăgubire menționate la pct. 2.8 din Decizia nr._/14.11.2012 a CCSD," dosar în așteptare ".
În subsidiar, având în vedere prevederile Legii nr. 165/2013, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată.
Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, întreaga procedură de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia.
Întrucât noua legislație a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de către CCSD a deciziilor conținând titlul de despăgubire, precum și condițiile și termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire.
Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea nr.165/2013: "în situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte".
Potrivit prevederilor art.17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
Potrivit art.21 al. 5 din Legea 165/2013, Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
A învederat instanței faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).
Potrivit prevederilor art.21 alin. (6) din Legea nr.165/2013, "evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."
Așadar, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, este obligată să pună în aplicare dispozițiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 și art. 21 - 26, care prevăd expres: compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de către C. Națională și evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.
Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, a precizat că în speța de față, dosarul de despăgubire înregistrat la nivelul Secretariatului Comisiei Naționale sub nr._/CC nu face parte din categoria dosarelor aprobate cărora li se aplică procedura specifică Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prevăzută la art.41 alin. 3 din Legea 165/2013.
Astfel, plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de . prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.
În concret, cazurile prevăzute de art. 41 sunt:
a. dosare aprobate de CCSD într-una din ședințele acesteia până la data intrării în vigoare Legii nr. 165/2013,
b. dosare care au parcurs toate etapele în procedura judecătorească, finalizată prin
pronunțarea unei hotărâri rămasă irevocabilă, înainte de . legii și în care au fost consemnate sume.
În speță, dosarul nr._/CC nu face parte nici din categoria dosarelor aprobate, nefiind introdus în niciuna din ședințele comisiei centrale în vederea aprobării și nici din categoria dosarelor în care a rămas definitivă și irevocabilă o astfel de hotărâre judecătorească.
Așa cum mai sus a menționat, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
A învederat instanței faptul că, pe site-ul www.anrp.gov.ro sunt publicate grilele notariale aferente anului 2013.
Având în vedere noile modificări legislative aduse de Legea nr. 165/2013, solicitarea de emitere a titlului de despăgubire nu își mai găsește aplicabilitatea, motiv pentru care solicităm respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind ne fondată.
Cu privire la solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea ca neîntemeiate, având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul acestei întâmpinări.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției prematurității formulată de pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, ca nelegală, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâtei la emiterea deciziei de despăgubiri.
Au arătat că în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în cadrul procedurii administrative sunt prevăzute mai multe etape pe care le parcurg dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10/2001.
Din relațiile Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, comisie care a preluat atribuțiile vechii Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, transpuse în înscrisul intitulat „întâmpinare„ rezultă că prima și a doua etapă constând în transmiterea și înregistrarea dosarului, precum și analizarea acestuia au fost parcurse, dosarul lor fiind înregistrat la această autoritate sub nr._/CC.
Referitor la cea de-a doua etapă obligatorie, constând în analizarea dosarelor transmise, pe care de asemenea o consideră parcursă de vechea comisie, a învederat instanței că înainte de . Legii nr.165/2013, act normativ de care se prevalează repetativ pârâta, mai precis din data de 14.06.2011 când dosarul a fost predat Secretariatului Comisiei, acesta a stat în nelucrare și numai în momentul în care au hotărât să se adreseze instanței de judecată (s-au referit la prima acțiune având același obiect, introdusă la data de 27.02.2013, cerere care s-a perimat, ca urmare a nelucrării dosarului tocmai datorită lacunelor Legii nr.165/2013) entitatea mai sus amintită a înțeles să mai solicite câteva înscrisuri, nu lipsită de importanță fiind data la care aceasta înțelege să mai solicite câteva relații (data de 12.03.2013, au depus adresa în acest sens), deci după ce au luat la cunoștință despre primul litigiu, considerând astfel că nu li se poate imputa pasivitatea nejustificată și culpa evidentă în nesoluționarea dosarului constituit în temeiul legii nr.10/2001.
Concluzionând, au arătat faptul că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru a trece la emiterea deciziei privind titlul de plată și de conversie, este obligată să parcurgă mai multe etape prevăzute în procedura administrativă reglementată de titlul VII din Legea nr. 247/2005, astfel că emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri este ultima dintre acestea, care în mod cert în cauză nu a fost realizată, vechea comisie parcurgând până la data promovării prezentei cereri doar primele două etape, respectiv etapa transmiterii și înregistrării dosarului de despăgubiri și etapa analizării acestuia sub aspectul verificării legalității cererii de acordarea a despăgubirilor.
Au apreciat că în prezenta cauză s-a trecut la etapa verificării legalității cererii de restituire în natură, fiind astfel incidente în cauză disp. art. 41 din Legea nr.165/2013, prevedere care permite Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizia privind titlul de despăgubiri în procedura veche specifică Legii nr. 247/2005, în măsura în care este vorba despre un dosar aprobat, în sensul art.41 alin. l din legea nr. 165/2013.
Au arătat că au făcut dovada completării dosarului de despăgubiri cu înscrisurile solicitate încă de la data comunicării adresei, potrivit primei cereri de chemare în judecată, deși o astfel de completare nu era necesară în condițiile stabilirii anterioare că dosarul era complet.
Din probatoriul administrat în dosarul nr._, rezultă fără putință de tăgadă că scoaterea dosarului de despăgubiri de pe rolul ANRP a avut loc numai după promovarea acestei cereri, evident - cu scopul vădit de a nu suporta eventuale cheltuieli de judecată dacă se va stabili culpa acestora în nelucrarea dosarului.
Prin încheierea din 12 februarie 2015 secției a II-a civilă și de contencios administrativ a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției I civilă din cadrul Tribunalului M. reținând următoarele:
Prin acțiunea pendinte reclamanții D. I. și S. G. au solicitat obligarea pârâtei C. Națională Pentru Compensarea Imobilelor la emiterea titlurilor de despăgubire pentru imobilul situat în Drobeta T. S., ., imposibil de restituit în natură conform Dispoziției Primarului mun. Drobeta T. S. nr. 3044/29.08.2004.
Instanța a reținut că la data de 17 mai 2013 a intrat în vigoare Legea 165/2013 ce stabilește procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul legii 10/2001, lege care stipulează în mod expres în conținutul art. 4 că dispozițiile acesteia „… se aplică cererilor formulate și depuse în termen legal la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Tribunalul a reținut că prin Deciziile nr.88/2014, nr.210/2014, nr.269/2014, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.4, teza a doua din Legea 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33-34 nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Prin urmare, față de data introducerii acțiunii 10.11.2014, dată la care era deja în vigoarea Legea 165/2013 instanța reține că litigiul de față este suspus regulilor și termenelor prevăzute de această lege, iar nicidecum de Legea 247/2005 cum eronat precizează reclamanții.
În conformitate cu art. 35 alin.2 din Legea 165/2013 în cazul în care pârâta nu emite decizia prevăzută de art.33-34 din același act normativ, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității.
Prin urmare, constatând necompetența materială a secției a II-a civilă și de contencios administrativ, secție specializată în materia litigiilor cu profesioniști, ceea ce nu este cazul în speță, în temeiul art.131 și următoarele cod de procedură civilă a admis excepția necompetenței materiale a secției a II-a civilă și de contencios administrativ din cadrul Tribunalului M. și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea secției I din cadrul Tribunalului M., cauza fiind înregistrată sub nr._ .
Cauza a fost înregistrată la această instanță – secția civilă ,la data de 13.03._, fiind depuse de către părți, note de ședință.
Examinând, în conf. cu disp. art. 248 c. pr. civ., excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâtă în apărare, instanța constată următoarele:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la emiterea deciziei privind titlul de despăgubire în conformitate cu disp. art. 16 alin. 8 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările ulterioare, susținând că notificarea nr. 387/N/2001 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, a fost soluționată de Primăria Municipiului Drobeta T. S. prin dispoziția nr. 3044/2008, prin care li s-au acordat despăgubiri pentru imobilul expropriat, compus din teren în suprafață de 450 mp și construcții.
La data de 14.06.2011 s-a transmis dosarul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, nesoluționat până în prezent din culpa pârâtei,motiv pentru care au susținut că sunt incidente dispozițiile art. 41 din Legea nr. 165/2013, urmând a se emite titlu de despăgubire în procedura veche ,specifică Legii nr. 247/2005, întrucât au fost parcurse etapele înregistrării dosarului și analizării acestuia, fiind deci, dosar aprobat.
Instanța apreciază că nu pot fi reținute susținerile reclamanților, art. 41 din Legea nr. 165/2013 reglementând o situație tranzitorie, în care ,prin derogare de la dispozițiile acestei legii, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor emite titluri de despăgubiri prin aplicarea procedurii vechi ,specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005,în situația în care a fost parcursă a doua etapă a procedurii administrative vechi, respectiv, analizarea ,sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului preluat abuziv.
În speță,se constată că această etapă nu a fost parcursă, dosarul înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr._/CC, fiind restituit entității Primăria Drobeta T. S., în vederea completării( filele 26-30).
Ca atare, nefiind un dosar – aprobat –în sensul art. 41 din Legea nr. 165/2013, sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. 1 din lege, care stabilesc un termen de 60 de luni pentru soluționarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care curge de la data intrării în vigoare a actului normativ,respectiv 17.05.2013.
În raport de aceste prevederi legale, instanța reține că solicitările reclamanților pentru obligarea Comisiei Naționale la emiterea titlului de despăgubire, sunt premature, dreptul al soluționarea dosarului de despăgubiri fiind afectat de un termen, până la împlinirea căruia ,obligația corelativă acestui drept ,neputându-se executa.
Așa fiind, apreciind că este întemeiată excepția prematurității acțiunii, invocată în apărare, urmează a fi admisă și a respinge acțiunea ca prematură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prematurității acțiunii, invocată de pârât C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Respinge acțiunea civile formulată reclamanții D. I.-CNP_, cu domiciliul în mun. Drobeta T. S., ., ., . și S. G.-CNP_, cu domiciliul în comuna Husnicioara, ., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în mun. București, ..202, sector 1, ca prematur formulată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2015
Președinte, F. M. | ||
Grefier, M. B. |
Red. MF./MB
10.07.2015/5 ex.
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 817/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 509/2015. Tribunalul... → |
|---|
