Partaj judiciar. Decizia nr. 99/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 798/181/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 99/R
Ședința publică de la 26 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. M.
Judecător M. C. O.
Grefier M. B.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor civile formulate de recurenta-reclamantă M. E. și recurentul-pârât M. C. împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr.389/03.11.2014 pronunțate de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimatele-pârâte I. M., V. D. M., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că dezbaterile asupra recursurilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 14.05.2015 și încheierea de amânare ulterioară a pronunțării din 19.05.2015, ce fac parte integrantă din prezenta decizie, după care, instanța reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 30.09.2011 sub nr._, reclamanta M. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții I. M. și M. C., ieșirea din indiviziune asupra bunurilor mobile și imobile rămase la decesul autorului M. V., decedat la data de 24.08.2010, cu ultimul domiciliu în comuna Isverna, ..
În motivare, reclamanta a arătat că bunurile rămase la decesul autorului M. V. sunt următoarele:
- o casă de locuit compusă din 6 camere, 2 holuri, 3 beciuri, construită din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă ;
- o anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere;
- o casă veche, compusă din beci și o cameră de locuit;
- un grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă;
- un grajd cu 2 încăperi și o palancă de jur împrejurul acestuia situat în pct. In Ș., construit din lemn și acoperit cu țiglă;
- o colibă sau conac cu 2 încăperi, construit din piatră și lemn, acoperit cu țiglă, situat în punctul „În C.”;
- o colibă sau conac, cu 2 încăperi, construită din piatră și lemn, acoperită cu țiglă, situată în pct.Polom;
- o căruță cu roți din cauciuc;
- cazan de țuică din cupru cu capacitate de 110 l, cu toate anexele necesare, respectiv, cilindru, punte, capac, putină pentru răcire;
- un plug cu 2 roți;
- o moară cu motor ( pe piatră) pentru măcinat cereale;
- dulapuri de haine ( șifoniere), 3 paturi, 2 noptiere, 1 canapea, 8 scaune, 1 dulap de bucătărie, 6 mese de lemn, 2 fotolii;
- un aragaz, 1 butelie, 1 frigider, 2 sobe de teracotă;
- patru putini cu o capacitate de 600 l, 2 butoaie cu o capacitate de 100 l, 1 butoi de 80 l, 1 butoi de 70 l, 1 butoi de 60 l, 1 damigeană de 50 l, 1 butoi de 200 l, 1 butoi de 300 l;
- treizeci de oi, 6 capre, 3 vaci, o junincă, 1 măgar;
- teren în intravilanul localității în pct.”Plațul casei” în supraf. de 4000 mp, arabil și curți construcții, cu vecinii: N-pârâul Brâgleasca, S- M. D. A., E-pădurea proprietate particulară și teren agricol aparținând lui M. C-tin, V- pârâul Brâgleasca, teren pe care sunt amplasate imobilele de la pct.1,2,3, și 4 din acțiune;
- teren în extravilanul localității, pct. „Plaț casă sau spatele casei” în supraf. de 3000 mp, categoria de folosință livezi, fiind plantat cu pruni;
- teren în extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „Pe coastă sau Spatele casei” în supraf. de 5000 mp, cu vecinii: N- rest proprietate, S-rest proprietate, E-pădurea proprietate particulară, V- M. D. și A.;
- teren extravilan situat în pct. „În Ș.”, categoria de folosință fânețe, în supraf. de 2,5 ha, teren pe care se află amplasat grajdul de la pct.5 din cererea de chemare în judecată, cu vecinii: N- U. G. și S., S-hotarul satului Nadanova, E-drumul, V- G. L. și S.;
- teren extravilan situat în pct. „În Spatele conacului”, categoria de folosință fânețe, în supraf. de 1,5 ha, teren pe care se află amplasat grajdul de la pct.5 din cererea de chemare în judecată, cu vecinii: N- U. G. și S., S-hotarul satului Nadanova, E-drumul, V- G. L. și S.;
- teren extravilan situat în pct. „La Iorgania”, categoria de folosință fânețe, în supraf. de 1 ha;
- teren extravilan situat în pct. „La D.”, categoria de folosință fânețe, în supraf. de 1 ha;
- teren extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „La Polom”, categoria de folosință fânețe, în supraf. de 2,5 ha;
- teren extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „În L.”, în supraf. de 1 ha;
- teren extravilan degradat, situat în pct. „În L.”, în supraf. de 0,8 ha;
- teren extravilan, degradat, situat în pct. „La R.”, în supraf. de 1 ha;
- teren extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „După Dos”, în supraf. de 1 ha;
- teren extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „În C.”, în supraf. de 2,5 ha;
- teren extravilan, categoria de folosință fânețe, situat în pct. „În Poiana Beletinii”, în supraf. de 4 ha;
- teren cu vegetație forestieră, situat în pct. „După Dos”, în supraf. de 0,5 ha;
- teren cu vegetație forestieră, situat în pct. „Acasă”, în supraf. de 1 ha;
- teren cu vegetație forestieră, situat în pct. „Apa Peșterii- Apa Cernii”, în supraf. de 1 ha;
- teren cu vegetație forestieră, situat în pct. „În Poiana Beletinii”, în supraf. de 4 ha;
A menționat reclamanta că toate bunurile rămase de pe urma autorului M. V. se află în posesia pârâtului M. C..
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 673 din c. p. civ
La termenul din data de 25.10.2011, reclamanta a precizat că înțelege să cheme în judecată și pe numita V. D. M. care este fiica autorului, acesta fiind introdusă în cauză în calitate de pârâtă.
Pârâtul M. C. a depus la dosar certificatul de moștenitor nr.755/1978, înscrisul sub semnătură privată denumit "Chitanță", certificatul de moștenitor nr.38/20.08.2010, copie după scrisoare medicală și adeverința nr. 1152/2007 și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorii Ț. V., J. G., F. P. și G. G..
Pârâta I. M. a formulat o cerere prin care a solicitat constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr.117/20.08.2010, iar în subsidiar a solicitat reducțiunea testamentului până la cotitatea disponibilă.
În motivarea cererii,a arătat că autorul comun M. V., nu mai avea discernământ la momentul încheierii testamentului, fiind internat în decursul anului 2010 de mai multe ori la Spitalul Județean Târgu-J., întrucât acesta suferea de cancer. De asemenea, pârâta a precizat faptul că M. V. a fost transportat cu autoturismul, de către pârât, cu trei zile înaintea survenirii decesului, sub pretextul de a-l duce la preot în orașul Baia de A., în realitate deplasarea făcându-se la un cabinet notarial, unde s-a încheiat testamentul cu privire la care solicită constatarea nulității absolute.
Pârâta V. D. M. a depus la dosar cerere prin care a solicitat introducerea la masa succesorală a sumelor primite cu titlul de subvenții de la APIA, încasate în anii 2010 și 2011 de către pârâtul M. C..
Reclamanta a depus note scrise prin care a arătat că este de acord cu cererea pârâtei I. M., în ceea ce privește constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 117/20.08.2010, de Biroul Notarului Public C. D. M., susținând că testamentul a fost întocmit cu rea-credință, întrucât testatorul nu mai avea discernământ la momentul întocmirii actului, fiind grav bolnav.
La cererea părților, s-au încuviințat probele cu înscrisuri și testimonială, fiind audiați martorii G. H., G. I. D., J. G., Ț. C. V., D. H. M., G. D., Ș. I., F. P., G. G..
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, s.a pronunțat încheierea de admitere în principiu din data de 11.12.2012 prin care instanța a admis în parte excepția lipsei coparticipării procesuale pasive cu privire la bunurile imobile terenuri cu excepția terenului pădure, în suprafață de 8000 mp., menționat în titlul de proprietate nr._/2004; a respins excepția lipsei coparticipării procesuale pasive cu privire la bunurile imobile teren pădure, în suprafață de 8000 mp., menționat în titlul de proprietate nr._/2004, casă de locuit construită din cărămidă și piatră și acoperită cu țiglă, anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere, colibă-conac cu 2 încăperi situat în pct. Polom, grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă, grajd cu 2 încăperi în pct. Ș., colibă-conac cu 2 încăperi în pct. C. și la bunurile mobile;
a admis în parte și în principiu acțiunea; a respins ca nefondată cererea de suplimentare a masei partajabile formulată de V. D. M.; a constatat deschisă succesiunea defunctului M. V. la data de 23.08.2010, cu ultimul domiciliu în . și a constatat că moștenitori cu vocație la succesiunea lăsată de defunct au rămas M. E., în calitate de calitate de soție supraviețuitoare, cu cotă de 1/4, I. M., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiică), cu cotă de ¼, V.-D. M., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiică), cu cotă de 1/4 și M. C., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiu), cu cotă de 1/4.
De asemenea, instanța a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului M. V., se compune din următoarele bunuri:
-1/2 din o casă de locuit construită din cărămidă și piatră și acoperită cu țiglă;
- 1/2 din o anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere;
- 1/2 din o colibă-conac cu 2 încăperi situat în pct. Polom;
- 1/2 din un grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă;
- 1/2 din un grajd cu 2 încăperi în pct. Ș.;
- 1/2 din o colibă-conac cu 2 încăperi în pct. C.;
- 1/2 din treizeci de oi, 6 capre, 3 vaci, o junincă, un măgar;
- 1/2 din cazan de țuică de 110 l;
- 1/2 din o moară cu motor;
- 1/2 din: două dulapuri, 3 paturi, 2 noptiere, o canapea, 8 scaune, un dulap de bucătărie, 6 mese de lemn, 2 fotolii;
- un teren, pădure, în suprafață de 8000 mp., menționat în titlul de proprietate nr._/2004.
A respins cererea cu privire la celelalte bunuri solicitate a fi partajate.
Prin încheierea de ședință din data de 22.01.2013, instanța a numit în cauză experți în specialitatea bunuri mobile pe D. O., în specialitatea construcții civile pe S. G.; în specialitatea silvicultură, a fost numit expert, P. B. Ș. M..
Printr-o încheiere ulterioară, s-a dispus înlocuirea expertului S. G. cu expert A. L..
Cu privire la constatările făcute de experți, părțile nu au formulat obiecțiuni.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.389/03.11.2014, Judecătoria Baia de A., a admis în parte excepția lipsei coparticipării procesuale pasive cu privire la bunurile imobile terenuri cu excepția terenului pădure, în suprafață de 8000 mp. menționat în titlul de proprietate nr._/2004; a respins excepția lipsei coparticipării procesuale pasive cu privire la bunurile imobile teren pădure, în suprafață de 8000 mp., menționat în titlul de proprietate nr._/2004, casă de locuit construită din cărămidă și piatră și acoperită cu țiglă, anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere, colibă-conac cu 2 încăperi situat în pct. Polom, grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă, grajd cu 2 încăperi în pct. Ș., colibă-conac cu 2 încăperi în pct. C. și la bunurile mobile; a admis în parte și în fond acțiunea; a respins cererea privind constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr.117/20.08.2010; a admis cererea privind reducțiunea testamentului nr. 117/2010; a dispus reducțiunea acestuia până la cotitatea disponibilă, respectiv până la valoarea disponibilă de 8047,125 lei; a dispus ieșirea părților din indiviziune; a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul P. B. Ș. M. în varianta I de lotizare, respectiv:
Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantei M. E. și este compus din teren forestier în suprafață de 2000 mp, cuprins în TP nr._/2004.
Lotul nr.2 s-a atribuit pârâtei I. M. și este compus din teren forestier în suprafață de 2000 mp, cuprins în TP nr._/2004.
Lotul nr.3 s-a atribuit pârâtei V. D. M. și este compus din teren forestier în suprafață de 2000 mp, cuprins în TP nr._/2004.
Lotrul nr.4 s-a atribuit pârâtului M. C. și este compus din teren forestier în suprafață de 2000 mp, cuprins în TP nr._/2004.
S-a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul D. O. în varianta a II a de lotizare, respectiv:
Lotul nr.1 i se atribuie reclamantei M. E. și cuprinde bunuri mobile în valoare totală de 14.270 lei respectiv: 14 oi, 2 capre,, 2 vaci, o junincă, un cazan țuică 110 litri, o moară cu motor, un șifonier cu două uși, trei paturi, o noptieră, o canapea, șase scaune, cinci mese de lemn și două fotolii.
Lotul nr.2 i s-a atribuit pârâtei I. M. și cuprinde bunuri mobile în valoare de 2.850 lei, respectiv: opt oi, două capre, două scaune și un dulap de bucătărie.
Lotul nr. 3 i s-a atribuit pârâtei V. D. M. și cuprinde bunuri mobile în valoare de 2.850 lei, respectiv: opt oi, două capre, un măgar, o noptieră, și o masă de lemn.
Lotul nr. 4 i s-a atribuit pârâtului M. C. și cuprinde bunuri mobile în valoare de 2.850 lei, respectiv: o vacă și un șifonier cu trei uși.
S-a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul A. L. în varianta a II a de lotizare, respectiv:
Lotul nr. 1 i s-a atribuit pârâtului M. C. și este compus din următoarele construcții: ½ din casa de locuit construită din cărămidă și piatră și acoperită cu țiglă, situată în punctul Plaț Casă Brâgleasca din intravilanul localității Isverna, ½ din o anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere, situată în punctul Plaț Casă Brâgleasca din intravilanul localității Isverna, ½ din grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă, situat în punctul Plaț Casă Brâgleasca din intravilanul localității Isverna. Întrucât dreptul valoric al pârâtului asupra construcțiilor din masa succesorală este de 9.030,37 lei, iar valoarea construcțiilor din lotul atribuit este de 32.272 lei, urmează ca pârâtul să plătească sulta în sumă totală de 23.241,63 lei după cum urmează: lotului nr.2 atribuit reclamantei M. E. suma de 5.180,87 lei, lotului nr.3 atribuit pârâtei I. M. suma de 9.030,37 lei și lotului nr.4 atribuit pârâtei V. D. M. suma de 9.030,37 lei.
Lotul nr.2 i s-a atribuit reclamantei M. E. și este compus din următoarele construcții: ½ din o colibă-conac cu două încăperi situate în pct. Polom din extravilanul comunei Isverna, ½ dintr-un grajd cu două încăperi situat în pct. Ș. din extravilanul comunei Isverna și ½ din colibă-conac cu două încăperi situat în pct. C. din extravilanul comunei Isverna. Întrucât dreptul valoric al reclamantei asupra construcțiilor din masa succesorală este de 9.030,37 lei, iar valoarea construcțiilor din lotul nr.2 este de 3.849,50 lei, resclamanta urmează să primească sultă în cuantum de 5.180,87 lei din partea lotului nr.1 atribuit pârâtului M. C..
Lotul nr.3 i s-a atribuit pârâtei I. M. și constă în sultă în sumă de 9.030,37 lei pe care o va primi din partea lotului nr.1 atribuit pârâtului M. C..
Lotul nr.4 i s-a atribuit pârâtei V. D. M. și constă în sultă în sumă de 9.030,37 lei pe care o va primi din partea lotului nr.1 atribuit pârâtului M. C..”
Pentru echilibrarea loturilor, pârâtul M. C. a fost obligat să plătească reclamantei M. E., pârâtei I. M. și pârâtei V. D. M. sultă în cuantum de câte 594,197 lei pentru fiecare.
În baza art. 455 Cpciv., pârâtul M. C. a fost obligat să plătească reclamantei M. E. cheltuieli de judecată în cuantum de 1114 lei, pârâta V. D. M. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 771 lei, iar pârâta I. M. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1004 lei.
În baza art. 18 din O.U.G nr. 51/2008, pârâtul M. C. a fost obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 832,465 lei, pârâta I. M. să plătească cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 832,465 lei, iar pârâta V. D. M. să plătească cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 217,605 lei.
În baza art. 19 din O.U.G nr. 51/2008, cheltuielile judiciare în cuantum de 1447,325 lei rămân în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 11.12.2012 s-a constatat deschisă succesiunea defunctului M. V. la data de 23.08.2010, cu ultimul domiciliu în ., reținând ca moștenitori cu vocație la succesiunea lăsată de autor au rămas M. E., în calitate de calitate de soție supraviețuitoare, cu cotă de 1/4, I. M., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiică), cu cotă de ¼, V.-D. M., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiică), cu cotă de 1/4 și M. C., în calitate de moștenitor de gradul I, (fiu), cu cotă de 1/4.
De asemenea, instanța a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului M. V., se compune din următoarele bunuri:
-1/2 din o casă de locuit construită din cărămidă și piatră și acoperită cu țiglă;
- 1/2 din o anexă cu destinație celar-magazie alcătuită dintr-o singură încăpere;
- 1/2 din o colibă-conac cu 2 încăperi situat în pct. Polom;
- 1/2 din un grajd cu trei încăperi, din cărămidă acoperit cu țiglă;
- 1/2 din un grajd cu 2 încăperi în pct. Ș.;
- 1/2 din o colibă-conac cu 2 încăperi în pct. C.;
- 1/2 din treizeci de oi, 6 capre, 3 vaci, o junincă, un măgar;
- 1/2 din cazan de țuică de 110 l;
- 1/2 din o moară cu motor;
- 1/2 din: două dulapuri, 3 paturi, 2 noptiere, o canapea, 8 scaune, un dulap de bucătărie, 6 mese de lemn, 2 fotolii;
- un teren, pădure, în suprafață de 8000 mp., menționat în titlul de proprietate nr._/2004.
Prin testamentul autentificat sub nr. 117/20.08.2010 de Biroul Notarului Public C. D. M., autorul M. V. a testat în favoarea fiului său, pârâtul M. C., cota indiviză de 1/3 dintr-un imobil situat în intravilanul satului Isverna, ., în punctul„ Plaț Casă Brîgleasca”, compus din teren, curți construcții, în suprafață de 1.000 mp, precum și din construcțiile situate pe acesta, respectiv o casă de locuit cu trei camere, bucătărie, sală, cu beci situat sub două camere și sală, construită din lemn și cărămidă, acoperită cu țiglă, o anexă, bucătărie, compusă din două încăperi situate pe beci, construită din lemn și cărămidă, acoperit cu tablă, întregul imobil având ca vecini la nord, sud, est și vest terenul „ Plaț Casă” descris în certificatul de moștenitor nr. 687/1995 ( dosar succesoral 919/1995), emis de fostul notariat de Stat al județului M., precum și cota indiviză de 1/3 dintr-un teren în suprafață de 3.800 m.p situat în ., în punctul „ Plaț Casă” descris în certificatul de moștenitor nr. 687/1995 ( dosar succesoral 919/1995), emis de fostul Notariat de Stat al Județului M..
Potrivit disp art. 6 al.2 din noul cod civil „Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.”, iar potrivit alin.5 „ Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situaților juridice născute după ..”
Constatând că autorul M. V. a decedat la data de 23.08.2010, instanța a constatat incidența dispozițiilor Codului civil în vigoare până la data de 01.10.2011.
Potrivit disp. art. 802 Cod civil, testamentul este un act juridic astfel că, pentru a fi valabil, trebuie să întrunească atât cerințele de validitate ale actelor juridice, în general, cât și condițiile generale de formă, dar și condiții speciale, în raport de diferitele feluri de testament reglementate de lege.
Dispozițiile art. 948 din Vechiul Cod Civil reglementează condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, în rândul acestora regăsindu-se și consimțământul valabil al părții ce se obligă.
În literatura de specialitate, consimțământul a fost definit ca acea condiție esențială, de fond și generală a actului juridic civil care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în exterior, acesta trebuind să provină de la o persoană cu discernământ. Această cerință decurge din caracterul conștient al actului juridic civil, în sensul că subiectul de drept civil trebuie să aibă puterea de a aprecia efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință.
Pentru validitatea testamentului este necesar, între altele, ca dispunătorul să aibă discernământ în momentul în care îl întocmește, în sensul de a nu exista incapacități legale și nici naturale, adică lipsa unei voințe conștiente, indiferent dacă aceasta se datorează unei cauze trecătoare sau uneia permanente,discernământul fiind o stare de fapt, dovada lipsei discernământului putându-se face prin orice mijloc de probă.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut existența capacității de a dispune, constatând discernământul valabil al autorului M. V., din adeverința nr. 1420/ 20.08.210 și scrisoarea medicală din data de 01.06.2010, rezultând că dispunătorul era suferind de „ciroză hepatică toxic nutrițională”, nefiind în evidență cu boli neuropsihice și cerebrale iar din declarațiile martorilor D. H. M., F. P. și G. G. rezultând că autorul a fost conștient până în ultima clipă a vieții.
Față de probatoriul administrat, instanța, reținând discernământul valabil al autorului Moșnenanu V., a constatat neîntemeiată cererea privind constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 117/20.08.2010 la BNP C. D. M..
Potrivit disp. art. 841 și art. 842 din Vechiul Cod Civil, calitatea de moștenitori rezervatari o au descendenții defunctului de orice grad, precum și părinții defunctului, legea determinând cuantumul rezervei, sub forma unei fracțiuni din moștenire, în mod indirect, prin stabilirea cotității disponibile.
Conform dispozițiilor art. 841 din Vechiul Cod Civil, cotitatea disponibilă ce poate forma obiectul liberalităților (donații și legate), fără a fi supus reducțiunii, este de ½ din bunurile dispunătorului dacă lasă un copil, de 1/3 dacă lasă doi copii și ¼ dacă lasă trei sau mai mulți copii.
Dispozițiile art. 2 din Legea nr. 319/1994, prevăd că rezerva soțului supraviețuitor (determinată și de această dată indirect, prin stabilirea cotității disponibile) este de ½ din cota succesorală ce i se cuvine în calitate de moștenitor legal, respectiv 1/8 din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului ( clasa I de moștenitori), indiferent de numărul lor sau de gradul lor de rudenie cu defunctul.
Totodată, potrivit disp. art 848 din Vechiul Cod civil "reducțiunea liberalităților va putea fi cerută numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care înfățișează drepturile lor".
Față de valorile bunurilor reținute prin încheierea de admitere în principiu, ca făcând parte din masa succesorală a autorului M. V. și ale celor care au făcut obiectul testamentului autentificat sub nr. 117/20.08.2010, de Biroul Notarului Public C. D. M., în raport de cele menționate, instanța a constatat că prin liberalitatea prin care a fost gratificat pârâtul M. C., s-a depășit cotitatea disponibilă, astfel că, a procedat la reducțiunea testamentului până la valoarea disponibilă de 8047, 125 lei.
În vederea restabilirii drepturilor moștenitorilor rezervatari, respectiv ale reclamantei M. E. și ale pârâților I. M. și V. D. M., instanța a procedat la obligarea pârâtului M. C., beneficiarul liberalității excesive, să plătească celorlalți moștenitori, sultă în cuantum de 494,197 lei pentru fiecare, corespunzătoare rezervelor succesorale pe care legea le stabilește în beneficiul soțului supraviețuitor și descendenților.
Potrivit disp. art. 6739 c.pr.civ. „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.
De asemenea, potrivit disp. 741 c. civ.” La formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de drepturi sau de creanțe de aceiași natură și valoare”.
În raport de disp. art.741 C.civ. și art.9 din Lg. 603/1943 partajul în natură trebuie să constituie regula și aceasta din necesitatea respectării efectului declarativ al partajului.
Față de cele reținute și de dispozițiile legale invocate, instanța a admis în parte și în fond acțiunea, a constatat deschisă succesiunea autorului M. V. la data decesului, 24.08.2010, cu ultim domiciliu în com. Isverna, ., a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul P. B. Ș. M., în varianta I de lotizare, raportul de expertiză întocmit de expertul D. O. în varianta a II a de lotizare, precum și raportul de expertiză întocmit de expertul A. L., în varianta a II a de lotizare dispunând ieșirea părților din indiviziune potrivit variantelor omologate și a reținut că pârâtul M. C., potrivit testamentului autentificat sub nr. 117/20.08.2010 la BNP C. D. M., este proprietarul cotei indivize de 1/3 din imobilul situat în intravilanul satului Isverna, punctul „Plaț casă Briglesca”, compus din teren, curți construcții, o casă de locuit cu trei camere, o anexă bucătărie și un grajd cu trei încăperi, reclamanta M. E., în calitate de soție supraviețuitoare, păstrând cota de ½ din bunurile dobândite de acesta cu autorul M. V., în timpul căsătoriei.
Împotriva încheierii de admitere în principiu din 11.12.2012 și sentinței nr.389/03.11.2014, în termen legal au declarat recurs reclamanta și pârâtul M. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
Criticile aduse de pârât vizează în esență faptul că instanța, în primul rând, nu s-a pronunțat asupra excepției prescrierii dreptului reclamantei și pârâtelor de a accepta succesiunea iar în cel de-al doilea rând, a stabilit greșit componența masei partajabile pe de o parte, incluzând animalele care nu au aparținut defunctului ci recurentului pârât (fapt ce se putea dovedi prin emiterea unei adrese la cabinetul veterinar), iar pe de altă parte, clădirile reținute în succesiune au fost atribuite părților însă, cu privire la terenuri, instanța nu s-a pronunțat, în acest mod lipsind de eficiență hotărârea.
Reclamanta susține că instanța nu a intrat în dezbaterea fondului cauzei și nu a dat dovadă de rol activ în ceea ce privește terenurile aflate în patrimoniul autorului la data decesului conform adeverinței nr.213/06.12.2011 emisă de Primăria comunei Isverna, nu s-a pronunțat asupra nulității absolute a testamentului nr. 117/2010, nu a reținut la masa partajabilă sumele încasata de la APIA M. de către pârât, nu s-a atribuit reclamantei în mod efectiv dreptul în casa pe care a construit-o împreună cu soțul său în timpul căsătoriei .
O altă critică adusă de reclamantă se referă la faptul că instanța, deși a reținut la partaj cota de ½ din construcții, nu a reținut și terenurile pe care sunt situate acestea, astfel că nu s-a efectuat o lotizare corectă.
Judecătorul care a pronunțat încheierea de admitere în principiu nu este același cu judecătorul care a pronunțat sentința.
Încheierea de admitere în principiu, în ceea ce privește terenurile menționate în cererea de chemare în judecată, nu este motivată în fapt și în drept în sensul că în ședința anterioară IAP-ului nu s-a pus în discuție excepția coparticipării procesuale pasive ci doar s-au solicitat acte de proprietate pe terenuri fără a se ține cont de adeverința nr. 213/2011 și de faptul că au solicitat proba cu martori pentru a dovedi posesia asupra terenurilor din acțiune, știut fiind faptul că în zona de munte nu există acte de proprietate, apartenența terenurilor fiind dovedită cu înscrierile de la rolul agricol.
Examinând sentința recurată în raport de criticile aduse, cât și din oficiu conform art.304 ind.1 cod procedură civilă, tribunalul constată și reține următoarele:
La data de 13.11.2012, anterior pronunțării încheierii de admitere în principiu, pârâtul a depus la dosar o cerere intitulată concluzii scrise, prin care a invocat excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii de către reclamantă și pârâte (f.212), excepție pe care instanța nu a pus-o în discuția părților, nu a analizat-o și nu s-a pronunțat asupra ei, din acest punct de vedere, atât încheierea cât și sentința fiind pronunțate cu încălcarea unuia dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil, respectiv, principiul contradictorialității în temeiul căruia, instanța este obligată să dea cuvântul părților asupra oricărei cereri.
Același principiu a fost încălcat și cu ocazia invocării din oficiu, în ședința publică din 27.11.2012, a excepției lipsei coparticipării procesuale pasive, în condițiile în care instanța nu a argumentat problemele puse în dezbatere prin excepția invocată pentru a da posibilitatea părților de a înțelege ceea ce are în vedere, dovadă în acest sens fiind faptul că reclamanta, prin apărător, a solicitat respingerea excepției cu motivarea că reclamanta vine la moștenirea defunctului M. V. împreună cu pârâții care fac parte din clasa I de moștenitori, iar instanța și-a motivat soluția asupra acestei excepții pe faptul că terenurile a căror partajare se solicită sunt înscrise în certificatele de moștenitor nr. 38/2010, nr.755/1978 și nr.687/1995 în care, alături de defunctul M. V. a cărui succesiune se dezbate, mai figurează și alți comoștenitori care nu sunt părți în dosar.
Dacă instanța argumenta părților această problemă pe care și-a întemeiat excepția, le-ar fi dat posibilitatea de a formula apărările necesare cu privire la apartenența terenurilor în patrimoniul autorului la momentul decesului, în raport de posesie, de evidențierea acestora la registrul agricol, de faptul că sunt situate în zonă necooperativizată.
Este întemeiată critica ambilor recurenți privind lipsirea de efect a hotărârii de partaj prin care se partajează doar construcțiile iar terenurile pe care sunt situate acestea nu se rețin la partaj.
Sub acest aspect, se constată că instanța a fost lipsită de rol activ și nu a respectat cerințele art. 129 alin.5 c.pr.civ în sensul de a ordona din oficiu, probe suplimentare care să demonstreze că defunctul deținea la deces terenurile înscrise în evidențele agricole.
Nu în ultimul rând, pentru soluționarea unei astfel de cereri, instanța trebuie să țină seama de efectele diferite ale unei hotărâri de partaj, între părți și față de terți
Întrucât aceste motive de recurs sunt suficiente pentru a constata nelegalitatea încheierii și sentinței, criticile privitoare la componența masei partajabile, la modalitatea de soluționare a cererii de reducțiune a testamentului și la anularea acestuia nu vor mai fi analizate ci se vor avea în vedere de instanța de rejudecate pentru a evita pronunțarea unei hotărâri netemeinice și nelegale, întrucât de modalitatea de soluționare a excepției invocată de pârât și asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, va depinde și soluționarea celorlalte cereri.
Faptul că sentința a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a pronunțat încheierea de admitere în principiu, nu constituie un motiv de nelegalitate în condițiile în care, după pronunțarea încheierii, judecătorul care a pronunțat-o a fost transferat la altă instanță( judecătoria B.), dosarul fiind repartizat conform Regulamentului de Ordine Interioară, altui complet, prin procesul verbal din 04.03.2013( f.254-258 dosar fond).
În considerarea celor expuse, în temeiul art. 312 c.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va admite ambele recursuri, va casa încheierea de admitere în principiu și sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursurile civile formulate de recurenta-reclamantă M. E. și recurentul-pârât M. C. împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr.389/03.11.2014 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimatele-pârâte I. M., V. D. M., având ca obiect partaj judiciar.
Casează încheierea de admitere în principiu și sentința.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2015.
Președinte, C. P. | Judecător, C. M. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, M. B. |
Redactat C.V.P. -
tehnoredactat M.B., Ex.2/ pag.
jud.fond B. C.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 342/2015. Tribunalul... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
