Pensie întreţinere. Sentința nr. 21/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 1712/274/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 90/A/MF
Ședința publică de la 02 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător V. R.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului minori și familie declarat de apelantul-pârât S. A. împotriva sentinței minori și familie nr. 21/28.04.2015 pronunțată de Judecătoria Orșova în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. A. D., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. A., pentru apelantul-pârât, lipsă fiind părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat B. A., pentru apelantul-pârât, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr._/30.06.2015 privind plata taxei de timbru în sumă de 20 lei.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat B. A., pentru apelantul-pârât, solicită admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată. Susține că, în mod greșit instanța de fond a dispus majorarea pensiei de întreținere în funcție de venitul minim pe economie, cu toate că pârâtul a depus la dosar dovezi ce atestă că venitul său lunar este de 814,30 lei, nefiind astfel îndeplinite condițiile de a se dispune majorarea pensiei.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova la data de 30.12.2014, sub numărul_, reclamantul S. A.-D. a chemat în judecată pe pârâtul S. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună majorarea pensiei de întreținere stabilite prin sentința civilă nr. 82/R a Judecătoriei Drobeta-T. S., pronunțată în dosarul nr._, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat că, prin sentința menționată, pârâtul a fost obligat la plata în favoarea sa a unei pensii de întreținere în cuantum de 90 lei.
Reclamantul a mai susținut că nevoile sale și veniturile tatălui său sunt mai mari în prezent.
În drept, petentul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 524 C.civ., art. 525 C.civ., art. 529 C.civ., art. 531 C.civ. și art. 532 C.civ.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: cartea sa identitate (f. 3); certificatul său de naștere (f. 4); decizia civilă nr. 82/R/29.01.2009 a Tribunalului M. - Secția civilă, pronunțată în dosarul nr._ (f. 5-6); adeverința nr. 3451/03.10.2014, emisă de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara (f. 7).
Pârâtul a depus, la data de 18.02.2015, o întâmpinare nesemnată, cu depășirea termenului legal (f. 17), prin care s-a declarat de acord cu admiterea acțiunii, arătând, pe de o parte, că nu realizează venituri, motiv pentru care pensia trebuie raportată la venitul minim pe economie, și, pe de altă parte, că mai are în întreținere un copil minor - S. Gino-A..
În dovedirea susținerilor sale, pârâtul a depus la dosar, în xerocopie, certificatul de naștere privind pe copilul S. Gino-A. (f. 18).
La data de 02.03.2015 (f. 24), reclamantul a depus un înscris prin care a precizat că înțelege să-și însușească cererea, solicitând majorarea pensiei ca urmare a continuării studiilor la facultate.
La termenul de judecată din 03.03.2015 (f. 25), apărătorul petentului a învederat că cererea are ca obiect stabilirea pensiei de întreținere, iar nu majorarea acesteia, reclamantul fiind în continuarea studiilor.
Sub aspect probator, la același termen, s-a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței, Inspectoratul Teritorial de Muncă M. a precizat că, în baza informatică de date a Inspecției Muncii R.E.V.I.S.A.L, pârâtul figurează, din data de 02.04.2011, cu un contract individual de muncă în derulare la Întreprinderea Individuală S. V. A., C.U.I._, însă nu poate să indice salariul brut de încadrare, întrucât aplicația nu permite vizualizarea acestuia (f. 30, 55).
În același timp, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a comunicat că pârâtul este înscris în evidențele fiscale pe anul 2015 cu venituri estimate din activități comerciale în valoare de 1.000 lei net anual și cu venituri estimate din cedarea folosinței în cuantum de 90 lei net anual (f. 32, 48, 53).
La termenul de judecată din 17.03.2015 (f. 35), instanța a dispus emiterea unei adrese către Întreprinderea Individuală S. V. A., pentru a comunica veniturile nete obținute de pârât în ultimele 6 luni, defalcate pe fiecare lună, media lunară a veniturilor, urmând ca reținerile să fie precizate distinct, precum și cu mențiunea de a evidenția sporurile de care beneficiază pârâtul, ce reprezintă acestea și dacă au caracter permanent sau ocazional, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) C.proc.civ.
Întreprinderea nu a furnizat informațiile solicitate.
Totodată, s-a dispus citarea pârâtului cu mențiunea de a semna întâmpinarea cel mai târziu până la următorul termen, sub sancțiunea anulării acesteia, precum și de a certifica pentru conformitate cu originalul copia certificatului de naștere a minorului S. Gino-A., sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris (f. 35).
La termenul de judecată din 31.03.2015 (f. 43), avocatul pârâtului, B. D., a semnat întâmpinarea și a certificat pentru conformitate cu originalul copia certificatului de naștere a minorului S. Gino-A., depunând la dosar un înscris semnat de către pârât (f. 40), precum și adeverințe de venit pe anii 2014 și 2015, emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., în original (f. 41, 42).
La același termen, instanța i-a pus în vedere pârâtului, prin apărătorul său, să depună până la termenul următor contractul individual de muncă încheiat cu Întreprinderea Individuală S. V. A. și să precizeze salariul net obținut în ultimele 6 luni.
La termenul de judecată din 14.04.2015 (f. 46), instanța a procedat la amendarea pârâtului cu suma de 70 lei, conform art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) C.proc.civ., pentru omisiunea nejustificată de a indica salariul net obținut în ultimele 6 luni, contrar dispozițiilor instanței cuprinse în încheierea din 31.03.2015, dispunând citarea pârâtului cu mențiunea de a depune contractul individual de muncă încheiat cu Întreprinderea Individuală S. V. A. și de a comunica salariul net obținut în ultimele 6 luni, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) și g) C.proc.civ.
Pârâtul nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
La ultimul termen de judecată, reclamantul, prin apărătorul său, a solicitat instanței indicarea în cuprinsul hotărârii a obligației pârâtului de a plăti pensia la domiciliul actual al petentului, situat în Mun. Orșova, .. 55, Jud. M., Cod poștal_, în contextul în care, în trecut, pârâtul a refuzat să achite pensia la domiciliul fiului său, plătind la o altă adresă. De asemenea, acesta a precizat că nu solicită cheltuieli de judecată, depunând concluzii scrise (f. 57-58).
Petentul a fost reprezentat convențional prin avocat S. A., astfel cum reiese din împuternicirea avocațială aflată, în original, la fila 14, în vreme ce pârâtul a fost reprezentat convențional prin avocat B. D. (împuternicire avocațială - f. 39).
Prin sentința minori și familie nr. 21/28.04.2015, Judecătoria Orșova a admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a unei pensii de întreținere în cuantum de 135 lei/lună, începând cu data introducerii cererii, 30.12.2014, și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, pensia urmând a se indexa de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 499 alin. (3) C.civ., părinții au obligația de a-l întreține pe copilul devenit major dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială [art. 499 alin. (4) C.civ.].
De asemenea, instanța a amintit că are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din muncă sau din bunurile sale (art. 524 C.civ.), iar contribuția se stabilește ținând seama de nevoia celui care o cere și mijloacele celui care urmează să o plătească [art. 529 alin. (1) C.civ.]. La stabilirea celor din urmă trebuie să se țină seama de veniturile și bunurile sale, precum și de posibilitățile de realizare a acestora [art. 527 alin. (2) C.civ.]. În același timp, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale debitorului, întreținerea neputând depăși, pentru doi copii, o treime din venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) C.civ.].
Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată [art. 532 alin. (1) C.civ.], putându-se stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al debitorului [art. 530 alin. (3) C.civ.]. În cea dintâi ipoteză, pensia se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației [art. 531 alin. (2) C.civ.].
Reclamantul S. A.-D., major, născut la data de 26.08.1995, este fiul pârâtului (certificat de naștere - f. 4) și se află în continuarea studiilor, fiind în prezent student în anul I, la buget, învățământ de zi, la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara - specializarea Teologie pastorală (adeverință - f. 7).
La rândul său, pârâtul, care mai are în întreținere un copil minor, S. Gino-A., născut la data de 06.03.1999 (certificat de naștere - f. 18), figurează, din data de 02.04.2011, cu un contract individual de muncă în derulare la Întreprinderea Individuală S. V. A., C.U.I._ (f. 55).
Față de cele învederate anterior, observând că petentul trebuie să-și desăvârșească învățătura și pregătirea profesională și că nu a fost semnalată existența unor bunuri care să poate servi la întreținerea sa, instanța a apreciat că acesta se află în imposibilitatea de a se întreține din munca ori din bunurile sale.
Ca atare, ținând seama de nevoile actuale ale petentului, stabilirea unei pensii de întreținere în sarcina pârâtului orientată spre maximul legal, respectiv 1/6 din veniturile sale nete lunare (1/3: 2 copii), este necesară pentru acoperirea cheltuielilor cu educația și pregătirea profesională ale petentului.
În ceea ce privește veniturile pârâtului, instanța a subliniat următoarele aspecte:
Având în vedere, pe de o parte, că nu au fost furnizate informații cu privire la salariul pârâtului și, pe de altă parte, că stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată constituie contravenție [art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1091/2014], instanța a conchis că pârâtul realizează un salariu net lunar egal cu salariul minim net pe economie.
Cum valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată este, începând cu luna ianuarie 2015, de 975 lei/lună, s-a reținut că valoarea salariului minim net pe economie este, în acest moment, de 724 lei.
În anii 2014 și 2015, pârâtul figurează în evidențele fiscale cu venituri estimate din activități comerciale în valoare de 1.000 lei net anual și cu venituri estimate din cedarea folosinței în cuantum de 90 lei net anual, pentru care plătește impozite în valoare de 160 lei și 15 lei, în baza unor decizii de plăți anticipate (f. 41, 53).
Contrar alegațiilor apărătorului petentului formulate la ultimul termen de judecată, veniturile menționate au caracter anual, iar nu lunar.
Astfel, contribuabilii care realizează venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole impuse în sistem real, prevăzute la art. 71 alin. (5) C.fiscal, precum și din silvicultură și piscicultură, cu excepția veniturilor din arendare, sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plățile anticipate se stabilesc prin reținere la sursă. Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. [art. 82 alin. (1) și (2) C.fiscal].
Prin urmare, pârâtul realizează un venit total net de 814,83 lei/lună, compus din veniturile subsecvente:
- un salariu net lunar în cuantum de 724 lei;
- un venit net lunar din activități comerciale în valoare de 83,33 lei (1.000 lei/12 luni);
- un venit net lunar din cedarea folosinței în cuantum de 7,5 lei (90 lei/12 luni).
Pentru toate considerentele expuse, instanța l-a obligat pe pârât la plata în favoarea reclamantului a unei pensii de întreținere în cuantum de 135 lei/lună, începând cu data introducerii cererii, 30.12.2014, și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, pensia urmând a se indexa de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Pensia de întreținere se va plăti la domiciliul actual al reclamantului, situat în Mun. Orșova, .. 55, Jud. M., Cod poștal_.
Cât privește cheltuielile de judecată, instanța, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ. și față de principiul disponibilității acțiunii civile enunțat de art. 9 C.proc.civ., a luat act de faptul că părțile nu le-au solicitat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel a susținut că hotărârea instanței de fond este consecința aprecierii eronate a probelor administrate și aplicării greșite a legii.
A precizat că mai are în întreținere un copil minor și, astfel, pensia de întreținere urmează a fi stabilită în cota de 1/6 (1/2 din 1/3).
A mai arătat apelantul că nu realizează venitul minim pe economie, așa cum a reținut instanța de fond, veniturile pe care le realizează efectiv sunt cele din activități comerciale și cele din cedarea folosinței bunurilor.Arată că nu este salariat și în mod nelegal instanța de fond concluzionează că realizează un salariu net lunar egal cu salariul minim pe economie
A solicitat admiterea apelului.
În procedura prealabilă, intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
A precizat faptul că apelul nu este întemeiat în drept, nici în partea introductivă și nici în partea finală și că nu întrunește cerințele prevăzute de art. 470 C.proc.civ.
A arătat că suma stabilită de instanța de fond cu titlul de pensie de întreținere respectă cerințele prevăzute de art. 529 Cod civil, că modul de calcul făcut de apelant pentru stabilirea obligației de întreținere este eronat, dispozițiile legale în materie prevăzând o întreținere de până la o treime pentru doi copii.
Dacă se are în vedere faptul că apelantul realizează venituri din activități comerciale, pe care s-a ferit să le arate instanței, ducând la tergiversarea dosarului și căutând să ascundă realitatea pentru a obține o obligație de întreținere cât mai mică, scopul a fost atins, deoarece suma de 135 lei lunar stabilită de instanța de fond are doar o conotație morală.
Față de întâmpinarea depusă, apelantul-pârât a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că nu pot fi reținute apărările formulate, reiterând concluziile din cererea de apel.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut și instanța de fond prin art.529 din N.C.civ. alin.(1) s-a stabilit că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Prin urmare la stabilirea nivelului întreținerii trebuie avute în vedere nu numai nevoile creditorului dar și posibilitățile debitorului.
Dacă în ceea ce privește nevoile celui ce are drept de întreținere trebuie avute în vedere aspecte ce țin de vârstă, nevoia de educație și perfecționare dar și de posibilitățile proprii de a-și asigura aceste mijloace în cea ce îl privește pe debitor vor fi avute în vedere nu numai veniturile din muncă ci orice alte venituri prin care își asigură subzistența.
În cazul în care din probele administrate nu rezultă existența unui venit stabil, sub forma unor drepturi salariale pe care instanța ar trebui să le aibă în vedere la stabilirea /majorarea sau reducerea pensiei de întreținere, în practica judecătorească s-a consolidat opinia potrivit căreia în lipsa veniturilor salariale,instanța va stabili / majora sau reduce pensia de întreținere în funcție de salariul minim pe economie, apreciindu-se că nivelul acestuia reprezintă de fapt nivelul veniturilor fără de care o persoană nu poate subzista. De altfel în cazul în care nu ar fi acceptată această opinie s-ar ajunge la situația în care debitorii deși au posibilitatea de a muncii nu se angajează pentru a nu-și îndeplini obligația de întreținere ceea ce ar fi inacceptabil întrucât în condițiile în care minorii ar fi având locuința stabilită la aceștia ar fi trebuit să le asigure cele necesare creșterii și educării.
În cauză tribunalul reține că, urmare adresei nr.2374/17.04.2015, emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă M., apelantul pârât are un contract de muncă însă acesta nu poate comunica veniturile întrucât angajatorii nu mai au obligația depunerii lunare a copiilor statelor de plată.
Prin urmare, în condițiile în care pârâtul nu a comunicat veniturile sale de angajat în mod temeinic, instanța de fond a apreciat că nivelul venitului la care ar trebui stabilită pensia de întreținere este cel a salariului minim net pe economie. Cum potrivit art.527 alin.2 la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, tribunalul observând că apelantul potrivit adeverinței de venit din data de 30.03.2015 mai are și alte venituri, respectiv din profesii liberale și din cedarea folosinței bunurilor, tribunalul constată că în mod temeinic instanța de fond plecând de la venitul minim de subzistență a avut în vedere la stabilirea pensie de întreținere majorate și media lunară a veniturilor efectiv încasate .
Pentru toate aceste motive, apreciind apelul nefondat în temei art.480 alin.1 C.pr.civ.,va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul minori și familie declarat de apelantul-pârât S. A., domiciliat în Mun. Drobeta-T. S., ., Jud. M., C.N.P._ împotriva sentinței minori și familie nr. 21/28.04.2015 pronunțată de judecătoria orșova în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. A. D., C.N.P._, domiciliat în Mun. Orșova, .. 55, Jud. M. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat S. A., situat în Mun. Orșova, .. 3, Jud. M., având ca obiect pensie întreținere.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.07.2015.
Președinte, F. M. | Judecător, V. R. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.08.07.2015
tehnoredactat M.B., Ex.4/5 pag.
jud.fond B. R.
Cod operator 2626
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Curatelă. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
