Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 234/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 234/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 14730/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 112/A
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător M. C. O.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului minori și familie formulat de apelanta-reclamantă B. R. I. împotriva sentinței minori și familie nr.234/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatul-pârât P. M., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă, asistată de avocat M. D. și intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat M. D., pentru apelanta-reclamantă, depune la dosar chitanța de plată a onorariului de avocat.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat M. D., pentru apelanta-reclamantă, solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, modificarea programului de vizitare a minorului în modalitatea solicitată prin acțiune întrucât modalitatea stabilită de instanță nu corespunde interesului superior al minorului, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul-pârât a solicitat respingerea apelului susținând că a respectat programul stabilit de instanța de fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 29.10.2014 sub nr._, reclamanta B. R. I. a chemat în judecată pârâtul P. M., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună modificarea programului de vizită privind pe minorul P. M.-D.-G. născut la data de 15.06.2005.
În motivarea cererii a arătat că, a fost căsătorită cu pârâtul, iar din această relație de căsătorie a rezultat minorul mai sus menționat.
Datorită neînțelegerilor dintre ei, căsătoria s-a desfăcut prin divorț conform sentinței nr. 6262/2010 a Judecătoriei Drobeta T. S., sentința care a fost atacată cu apel și recurs, ce au a fost respinse ca nefondate și s-a încredințat minorul spre creștere și educare pârâtului.
Prin sentința de minori și familie nr.37 din 16.01.2012 a Judecătoriei Drobeta T. S., s-a admis în parte acțiunea formulată pentru stabilirea programului de vizită, instanța încuviințând să aibă legături personale cu minorul în prima și a treia săptămână a fiecărei luni de vineri orele 16.00 și până duminică orele 18.00; o dată la doi ani în perioada sărbătorilor de iarnă din 22 decembrie orele 16.00 și până la 30 decembrie orele 18.00, o dată la doi ani în vacanța de primăvară toată perioada sărbătorilor de Paști și o lună în perioada vacantei de vară în perioada 1 august - 1 septembrie, urmând ca minorul să fie luat de reclamantă de la domiciliul pârâtului și adus la același domiciliu.
A solicitat modificarea programului de vizită în sensul ca ea să aibă legături personale cu minorul în următoarea modalitate:
- din două în două săptămâni (un sfârșit de săptămână să fie la ea și unul la pârât) începând de vineri seara orele 16.00 și până duminică orele 20.00.
-în vacanța de iarnă să-i fie încredințat o săptămână și anume în ultima săptămână din vacanță, înainte de începerea anului școlar.
-în vacanța de vară să-i fie încredințat o lună și anume din 15.07 până la 15.08 a fiecărui an.
-în vacanțele de peste an să-i fie încredințată 3 zile din vacanță și anume în zilele spre sfârșitul vacanței, de miercuri începând cu ora 16 și până duminică la ora 20,
-sărbătorile de iarnă (Crăciunul și Revelionul) să-i fie încredințat un an ei și unul pârât, începând cu anul 2014 să facă Crăciunul și Revelionul la ea, deoarece în anul 2013 minorul a făcut sărbătorile la pârât. În anul în care urmează ca Crăciunul și Revelionul să-1 facă la ea, solicită să-i fie considerată săptămâna de vacanță dintre C. și Revelion din dreptul în care copilul să stea cu ea urmează să ia minorul din data de 22.12 orele 13 și până în data de 01.01 orele 20
-un an Paștele să-l facă la ea și un an la pârât, începând cu anul 2015 la ea deoarece în anul 2014 l-a făcut la pârât,
-de ziua de Sfântul M. și G. ( ziua lui de Sfânt) un an la ea și un an la pârât, începând cu anul 2015 la ea,
-ziua de naștere a minorului ( 15 iunie) să o facă un an la ea și un an la pârât.
A menționat că pârâtul nu i-a dat posibilitatea ca să petreacă Revelionul cu minorul, nu i l-a dat în vacanțele de vară cu toate că urma ca ea să aibă legături personale cu minorul pe fiecare an începând cu data de 01 august - 01 septembrie.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 401 alin 1 din Codul civil.
În dovedirea acțiunii a înțeles să se folosească de interogatoriul pârâtului, proba cu martorul: B. A. domiciliată în Drobeta Tr. S., .. 59 BIS, jud. M..
A atașat la dosarul cauzei copie certificat naștere minor, copie Sentința minori și familie nr. 37 din 16.01.2012 a Judecătoriei Drobeta Tr. S..
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei potrivit chitanței . nr._/17.12.2013 (f.8).
Pârâtul, a formulat întâmpinare (f. 15), prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca netemeinică și nelegală.
În fapt, a arătat că prin Sentința civilă nr. 37/16.01.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2011 având ca obiect stabilire program vizitare minor precum și prin ordonanța președințială cu nr. de sentință minori și familie 1073/23.11.2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2011, Decizia nr. 48/2011/29.04.2011 pronunțată de Tribunalul M., Decizia nr. 1421/20.10.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel C., a fost stabilit programul de vizitare a minorului P. M.-D.-G. născut la data de 15.06.2005.
Reclamanta a avut la îndemână aceste sentințe cu programul de vizită pentru minor, nu l-a respectat în sensul că nu venea la data și ora stabilită, invocând telefonic diverse motive astfel, încălcând programul minorului stabilit de instanță.
Mai mult, la programul și data pe care personal le făcea, reclamanta nu se prezenta, trimițând persoane care nu aveau acest drept.
A considerat pârâtul că prezenta acțiune este făcută cu rea credință, iar programul solicitat de reclamantă nu este în interesul minorului.
A înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie ascultat B. D.-G. domiciliat în municipiul Drobeta T. S., ., ., ..
În dovedire, a depus la dosar în copie, certificată: Sentința minori și familie nr. 37/16.01.2012 pronunțată în dosarul nr._/225/2011 de către Judecătoria Drobeta T. S., Decizia nr. 1421/20.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, decizia nr. 48/2011/29.04.2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
Reclamanta nu a formulat răspuns la întâmpinare, astfel că instanța a fixat primul termen de judecată la data de 10.02.2015.
Sub aspectul materialului probator, instanța încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii B. A. propus de reclamantă și B. D.-G. propus de pârât (f. 42-43).
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.234/07.04.2015 Judecătoria Drobeta T. S., a respins ca neîntemeiată acțiunea, pentru următoarele considerente:
Prin Sentința civilă nr. 6263/15.11.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea de divorț formulată de P. M. împotriva lui P. R. I., s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de P. R. I., s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți din culpă comună, a fost încredințat spre creștere și educare minorul P. M.-D.-G. născut la data de 15.06.2005 către P. R.-I. și a fost obligat P. M. la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului.
Prin Decizia nr. 48/29.04.2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a admis apelul formulat de P. M. și s-a schimbat sentința civilă nr. 6263/15.11.2010 în sensul că a încredințat reclamantului-pârât P. M. spre creștere și educare pe minorul P. M.-D.-G. născut la data de 15.06.2005 și a fost obligată mama minorului să-i achite o pensie de întreținere, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În considerentele deciziei sus menționate s-a reținut că este în interesul minorului ca locuința acestuia să fie stabilită la tată, având în vedere nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate a copilului, precum și opinia copilului, care a fost în sensul ca locuința acestuia să fie stabilită la tată, cu argumentele că acesta este foarte atașat de tată și de bunicii paterni alături de care a crescut.
Prin sentința minori și familie nr. 37 din data de 16.01.2012, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2011, s-a încuviințat ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul P. M.-D.-G., născut la 15.06.2005, la domiciliul acesteia, în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, de vineri, orele 16.00 până duminică orele 18.00, o dată la doi ani în perioada sărbătorilor de iarnă din 22 decembrie, orele 16.00 până la 30 decembrie, orele 18.00, o dată la doi ani în vacanța de primăvară toată perioada sărbătorilor de Paști și o lună în perioada vacanței de vară în perioada 1 august-1 septembrie, urmând ca minorul să fie luat de reclamantă de la domiciliul pârâtului și adus la același domiciliu.
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat modificarea programului de vizită susținând că pârâtul nu a respectat programul de vizitare, în sensul că nu i-a dat posibilitatea să petreacă revelionul cu minorul, nu i l-a dat în vacanțele de vară, deși s-a stabilit să aibă legături personale cu minorul pe fiecare an începând cu data de 01 august - 01 septembrie.
Instanța a reținut că, potrivit art. 496 al.5 C.civ. „Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia.”
Din cuprinsul acestei dispoziții se deduce preocuparea legiuitorului ca fiecare dintre părinți să aibă posibilitatea de a menține și dezvolta legături personale cu copilul său chiar dacă nu i s-a stabilit domiciliul la el.
Pe de altă parte trebuie precizat că dispoziția menționată, în opinia instanței, este în concordanță cu disp.art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit căreia orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Deși prin deciziile CEDO Curtea nu a definit ce este aceea viață de familie, în cuprinsul deciziei Lebbnik c.Olandei, viața de familie este înțeleasă ca fiind o legătură biologică și/sau juridică(rudenie, căsătorie, adopție etc.) peste care se suprapune o relație personală reală, efectivă. Dacă așa este văzută noțiunea de viață de familie, nu este mai puțin adevărat că prin dispozițiile art.8, paragraful 2 sunt consacrate obligațiile statului de a face toate demersurile pentru a proteja viața de familie, dar, în același timp, nu este admisă nici o ingerință în această viață de familie. Așadar, prin măsurile pe care statul le ia, trebuie respectată viața de familie a unei persoane, iar pentru un părinte și copilul său, a fi împreună ( cauza Ticli și Mancuso c. Italiei, hotărârea din 23.03.1999), ca și exercițiul drepturilor părintești (cauza R c.Marii Britanii, hotărârea din 08.07.1987) sunt elemente esențiale al vieții de familie.
Potrivit disp. art. 14 și 15 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții și rudele, aceste relații putându-se realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea și găzduirea copilului pe perioade determinate. În realizarea acestui deziderat, Legea nr. 272/2004 impune respectarea principiului interesului superior al copilului, principiu impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal, acest principiu prevalând în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
De asemenea, potrivit art.2 al.3 Lg.272/2004 „Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”.
Confort disp.art.262 alin.2 c.civ. și art.263 alin.1 c.civ., copilul care nu locuiește la unul dintre părinții săi are dreptul de a avea legături personale cu acesta, orice măsură privitoare la copil, trebuind luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Art.401 cod civil prevede că „(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.”, iar potrivit art.403 c.civ., în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Din corelarea acestor dispoziții legale, se deduce că nu numai părintele este îndreptățit la a avea legături personale cu copilul său, ci și copilului îi este recunoscut dreptul de a menține legături cu ambii părinți, atâta timp cât aceste legături nu sunt contrare interesului său.
Instanța a avut în vedere că, în cauze de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesului superior al minorului este întotdeauna de o importanță fundamentală, că interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un comportament deosebit de nedemn poate determina ca părintele să fie privat de dreptul său părintesc de a păstra legături personale cu propriul copil în interesul superior al copilului
Modalitatea în care se realizează această legătură trebuie adaptată permanent la vârsta copilului, la evoluția sa continuă fizică și psihică, fiind în interesul acestuia să crească în apropierea ambilor părinți, beneficiind de grija, afecțiunea și interesul acestora.
Interesul minorului cere ca acest drept legal să fie exercitat continuu, iar în situația în care există neînțelegeri cu privire la exercitarea acestuia, intervine instanța de judecată prin stabilirea unui program de vizitare.
Interesul superior al minorului este asigurarea unui mediu de viață sănătos, a unei stări de liniște și echilibru emoțional, a unei „stări de bine” care să asigure minorului o dezvoltare armonioasă.
Instanța a constatat, contrar susținerilor reclamantei că, în cauza de față întregul probatoriu administrat a relevat faptul că nu au intervenit modificări care să ducă la schimbarea programului de vizită al minorului, iar motivul invocat, în sensul că pârâtul nu a respectat programul de vizitare stabilit prin sentința minori și familie nr. 37 din data de 16.01.2012, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/2011 nu a fost de natură să ducă la modificarea acestuia.
În consecință, instanța a respins acțiunea având ca obiect modificare program vizitare minor, formulată de reclamanta B. R. I. împotriva pârâtului P. M..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că instanța de fond a reținut în mod greșit că nu au intervenit modificări ce duc la necesitatea schimbării programului de vizită al minorului și adoptând soluția de respingere a acțiunii nu a ținut cont de prevederile art.8 din CEDO precum și de faptul că trebuie să existe un echilibru și o proporționalitate care să corespundă interesului superior al minorului.
În consecință a solicitat schimbarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac exercitată de reclamantă.
La termenul de judecată de azi, tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.466 alin.1 raportat la art.483 NCPC, a dispus recalificarea căii de atac, din recurs în apel.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată petenta a solicitat modificarea programului de vizită stabilit prin ..01.2012 a Judecătoriei Dr. Tr. S. motivând că pârâtul nu i-a dat posibilitatea de a avea legături personale cu minorul și față de obiectul cererii instanța de fond, în mod corect, a făcut aplicarea disp. art. 403 c.civ. care prevede în mod expres posibilitatea de modificare a măsurilor cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori la cererea oricăruia dintre părinți numai în cazul schimbării împrejurărilor .
Așa cum a reținut și instanța de fond în cauză reclamanta nu a făcut dovada schimbării împrejurărilor ce au fost avute în vedere de instanța ce a stabilit inițial programul de legături personale cu minorul, martorul propus de reclamantă relatând doar împrejurări ce au legătură cu nerespectarea programului de a avea legături personale cu minorul de către pârât .
De altfel din cuprinsul cererii de chemare în judecată se observă că reclamanta dorește ca programul de vizită să fie stabilit în modalitatea deja admisă de instanța cu modificări doar în ceea ce privește perioada sărbătorilor.
Pentru aceste considerente tribunalul apreciază că apelul este nefondat și, în baza art. 480 alin 1 c.pr.civ, îl va respinge .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil minori și familie formulat de apelanta-reclamantă B. R. I. CNP_, domiciliată în Drobeta T. S., ..59 BIS, județul M. împotriva sentinței minori și familie nr. 234/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatul-pârât P. M. CNP_, domiciliat în Drobeta T. S., .. 62A, ., ., jud. M., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015.
Președinte, C. P. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, M. B. |
Redactat M.C.O.
tehnoredactat M.B., Ex.4/ pag.
jud.fond T. T.
Cod operator 2626
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Curatelă. Decizia nr. 92/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
