Pretenţii. Sentința nr. 2417/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2417/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 871/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 871/A
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier A. M. M.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanta-reclamantă P. C. M. împotriva sentinței civile nr. 2417/01.07.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți C. D. prin Instituția Prefectului D. și C. C., prin Primar, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.proc.civ., declară deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Apelanta-reclamantă solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, în sensul obligării pârâtelor la plata unor penalități pe fiecare zi de întârziere, întrucât nu au respectat obligația de plată a cheltuielilor de judecată la care au fost obligate în solidar și au întârziat întocmirea documentației pentru terenul nerestituit în natură, fără cheltuieli de judecată.
A precizat că au trecut doi ani și jumătate de la pronunțarea deciziei irevocabile, iar la momentul actual nu este finalizată punerea în executare a titlului executoriu. Apelanta-reclamantă depune și concluzii scrise.
Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 alin. (1) C.proc.civ, instanța declară închise dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 27.02.2015 sub numărul de dosar_, reclamanta P. C. M. a chemat în judecată pe pârâții C. C. prin UAT C., C. D. prin Instituția Prefectului D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună aplicarea de penalități întrucât debitorii au întârziat nejustificat îndeplinirea obligațiilor stabilite prin decizia irevocabilă, respectiv constituirea dosarului privind plata prin echivalent pentru suprafața de 9443 mp în condițiile Titlului VII a Legii 247/2005 si înaintare a dosarului către ANRP București.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în fapt, la data de 03.03.2014 a solicitat B. G. G., punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civila nr.899/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2010** ce are ca obiect obligație de „ a face” constând în reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,0807 ha din care 1364 mp în natură și 9443 mp prin echivalent.
Astfel, a fost constituit dosarul de executare nr.250/E/2014.
După obținerea încuviințării executării silite prin încheierea din data de 12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._, la data de 24.03.2014 au fost comunicate somații de executare atât către C. D. cat si către C. C..
La data de 08.07.2014 a fost emis titlul de proprietate nr._ pe numele P. P. C. M. pentru suprafața de 1364 mp.
A menționat că,deși a făcut numeroase demersuri către ambele pârâte pentru constituirea dosarului privind plata prin echivalent pentru supraf. de 9443 mp în condițiile Titlului VII a Legii 247/2005, acestea nu și-au îndeplinit nici până în prezent obligația de constituire și înaintare a dosarului către ANRP București.
În virtutea art.905 alin.3 C. și ținând cont că în conformitate cu grila notarilor publici pe anul 2015 terenul este situat în zona C1, valoarea terenului în cauză este 110 lei / mp, rezultând o valoare totală de_ lei, astfel că, solicită aplicarea în sarcina debitoarelor a unei penalități cuprinsă între limitele prevăzute de art. mai sus menționat, respectiv intre 0,1% si 1% / zi de întârziere.
Conform art.650 alin.2 C. raportat la art.24 C., prezenta cerere este de competența Judecătoriei Drobeta T. S., deoarece la data sesizării executorului judecătoresc instanța de executare este judecătoria de la sediul executorului judecătoresc.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare.
La data de 24.03.2015, reclamanta a depus la dosar precizări prin care a descris aceeași stare de fapt din acțiune, solicitând instanței să constate refuzul categoric al ambelor pârâte pentru constituirea dosarului privind plata prin echivalent pentru suprafața de 9443 mp și înaintarea acestuia către ANRP București. Acest refuz reiese chiar din corespondența purtată, în care se comunică repetat faptul că "de la apariția legii 165/2003 ANRP nu a mai transmis nici o solicitare de a fi înaintate dosare, deoarece activitatea Comisiilor Județene pentru aplicarea legilor Fondului funciar a fost sistată în baza art.7 din legea menționată".
La data de 05.05.2015, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar C., Municipiul C., prin Primar a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta P. C. M., solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată, întâmpinare ce a fost depusă peste termenul legal, prevăzut de art.208 c.p.civ.
La data de 12.05.2015 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, instanța, apreciind ca fiind legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri și a dispus emiterea unei adrese către B. G. G. C. pentru atașarea dosarului de executare nr.250/E/2014, dosar ce a fost înaintat la data de 28.05.2015.
Prin încheierea de ședință din data de 03.06.2015, a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a UAT C. pentru C. C. și s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă a Comisiei Locale de Fond Funciar C. prin Instituția Primarului.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Drobete T. S. a pronunțat sentința civilă nr. 2417/01.07.2015, prin care a respins acțiunea formulată de reclamantă, din următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății, reclamanta a solicitat ca în temeiul art.905 alin.3 cpciv să se dispună aplicarea, în sarcina debitoarelor, a unei penalități cuprinse între 0,1% și 1%/zi de întârziere, motivând că acestea nu și-au îndeplinit obligația de constituire și înaintare la ANRP București, a dosarului privind plata prin echivalent a suprafeței de teren de 9443 mp.
Prin decizia civilă nr.899/2013 pronunțată în dosar nr._/215/2010 de Tribunalul D., a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta P. C. M., anulată hotărârea nr.1331/2007 emisă de Comisia Județeană de Fond Funciar D., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei, în calitate de moștenitor al autorilor Anghielescu C. și Anghielescu I. cu privire la suprafața de 1,0807 ha teren situat în mun. C., din care suprafața de 1.364 mp în natură și suprafața de 9.443 mp prin echivalent, în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005. Au fost obligate intimatele, fiecare după competență, să întocmească documentația necesară, să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 1.364 mp teren intravilan atribuit în natură, și să înainteze ANRP-Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, documentele privind propunerea de acordare a despăgubirilor pentru terenul în suprafață de 9.443 mp.
De asemenea, au fost obligate intimatele, în solidar, să plătească petentei suma de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În data de 16.07.2013 (f.68), petenta a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar C., executarea deciziei civile iar aceasta, prin adresa nr._/23.07.2013 a invitat-o de mai multe ori să se prezinte la sediul Primăriei C. pentru identificarea terenului. Din adresa nr._/28.11.2013 (f.72), rezultă că documentația a fost înaintată Comisiei Județene de Fond Funciar D. împreună cu hotărârea nr.13/24.05.2013, însă aceasta a apreciat că documentația este incompletă și a restituit-o pentru a fi completată conform recomandărilor făcute.
În data de 4.03.2014, reclamanta a solicitat executarea silită a deciziei menționate, iar prin încheierea pronunțată în data de 12.03.2014 de Judecătoria Drobeta T. S., s-a încuviințat executarea silită și s-a emis somația de executare silită în data de 24.03.2014.
Din adresa nr.1604, 1605/8.07.2014 emisă de Comisia Județeană de Fond Funciar D., rezultă că hotărârea adoptată a fost înaintată OCPI D., la data de 8.07.2014, fiind emis Titlul de proprietate nr._ pentru terenul intravilan reconstituit în natură.
În ceea ce privește dosarul pentru despăgubiri, din adresa nr.363, 834/6.04.2015 (f.113), rezultă că acesta a fost înaintat ANRP în data de 28.01.2015,ulterior, ANRP returnându-l cu o . recomandări privind parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr.165/2013, arătându-se și faptul că nu i-a fost comunicată situația centralizatoare la nivelul județului, avizată de OCPI D., fapt ce conduce la imposibilitatea reluării activității Comisiei Județene, motiv pentru care,
la data de 8.04.2015, comisia județeană a restituit dosarul comisiei locale.
Din considerentele expuse, rezultă că între reclamantă și cele două pârâte s-a purtat corespondență și sau făcut demersuri în vederea executării titlului executoriu.
Conform art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul și în situația în care instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din codul de procedură civilă (art.906 din noul cod de procedură civilă).
Potrivit disp. art. 906 c.pciv, (1) „ Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare.
(2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
(3) Atunci când obligația are un obiect evaluabil în bani, penalitatea prevăzută la alin. (2) poate fi stabilită de instanță între 0,1% și 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației”.
Aplicarea dispozițiilor menționate este determinată de refuzul executării obligației stabilite în titlul executoriu.
În speță, din considerentele reținute, instanța a constatat că pârâtele nu au refuzat executarea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, ci au făcut demersuri pentru executarea obligației dispuse prin titlul executoriu, astfel că nu se justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de art.906 C.pr.civ., motiv pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 2417/01.07.2015, în termen legal a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate din următoarele motive:
Instanța a interpretat greșit materialul probator administrat în cauză, neobservând refuzul constant al debitoarelor intimate de a plăti suma de 3.000 lei la care au fost, în solidar, obligate prin titlul executoriu.
Soluția de respingerea a acțiunii sale este dată fără ca prima instanță să fi tranșat fondul cauzei, nu a analizat acțiunea cu care a fost învestită, deși înscrisurile existente la dosar susțin și confirmă motivele acțiunii.
A mai arătat apelanta că este mai presus de orice tăgadă refuzul constant manifestat de către cei doi debitori-pârâți de a pune în executare titlul executoriu – decizia civilă nr. 899/14.05.2013 pronunțată de Tribunalul D., începând cu luna iulie 2013, sub aspectul respectării obligației privind plata cheltuielilor de judecată.
Susține apelanta că în prezent, creanța sa este de peste 8.000 lei, sumă ce cuprinde cheltuielile de judecată din titlul executoriu precum și cheltuielile de executare silită, fiind astfel incidente dispozițiile art. 905 alin.(3) C.proc.civ.
Față de aceste critici, solicită în principal, admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii și obligării fiecăruia dintre debitorii-pârâți la plata unor penalități pe fiecare zi de întârziere cuprinsă între 0,1% și 1%, procent calculat din valoarea obiectului obligației.
Intimații-pârâți nu au formulat întâmpinare.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse, conform art. 479 C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este neîntemeiat din considerentele ce urmează.
Motivul de apel prin care apelanta susține că instanța, prin soluția dată, nu a tranșat fondul cauzei și nu a analizat acțiunea cu care a fost investită este neîntemeiat.
Din lecturarea considerentelor sentinței, tribunalul constată că prima instanță, în raport de actele aflate la dosar a stabilit o stare de fapt corectă și față de aceasta a aplicat dispozițiile legale cu incidență în cauză.
Astfel, titlul executoriu reprezentat de dec. civ. nr. 899/2013 cuprinde două obligații în sarcina intimatelor, una de „ a face”, respectiv, în raport de competență, de a întocmi documentația necesară, de a elibera titlul de proprietate pentru o suprafață determinată în intravilan și de a înainta documentația către ANRP în vederea stabilirii despăgubirilor pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură, iar cealaltă obligație de „ a da”, respectiv de a plăti în solidar o sumă de bani cu titlul de cheltuieli de judecată.
În speță, nu s-a făcut dovada că executarea silită a cheltuielilor de judecată din d.c. nr. 899/2014 s-a încercat simultan sau succesiv, astfel cum prevăd dispozițiile art. 622 alin. 3 C.pr.civ., pentru acest debit, procedura executării fiind stabilită de Codul de procedură civilă în Capitolul I al Titlului I din Cartea a V a –Despre executarea silită ( art. 622-631).
În ceea ce privește obligația de „ a face”, constând în întocmirea documentațiilor necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură asupra terenului din intravilan, eliberarea titlului de proprietate și înaintarea documentației către Comisia Centrală din cadrul ANRP în vederea stabilirii despăgubirilor pentru suprafața de teren pentru care nu se poate reconstitui dreptul de proprietate în natură, în cazul neexecutării din partea debitorului, intervine sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 906 C.pr.civ., care sunt de strictă interpretare.
În speță, una dintre obligațiile celor două comisii de fond funciar, respectiv cea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul intravilan atribuit în natură, a fost executată apelantei fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr._.
Cealaltă obligație neevaluabilă și care constă în întocmirea documentației și înaintarea către Comisia Centrală din cadrul ANRP, nu a fost executată până în prezent.
Însă, dat fiind faptul că, din actele dosarului la care prima instanță face trimitere în cuprinsul considerentelor, nu rezultă un refuz de executare din partea intimatelor deoarece prin demersurile făcute își manifestă dorința de a executa (dovadă în acest sens fiind adresele nr.363și 834/2015), sancționarea celor două comisii de fond funciar prin aplicarea penalităților prevăzute de art. 906 alin. 2 C.pr.civ., nu se justifică.
În considerarea celor expuse, constatând că soluția adoptată de prima instanță se fundamentează pe probele corect interpretate șui pe dispozițiile cu incidență în cauză, astfel cum au fost redate, în temeiul art. 480 C.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă P. C. M., CNP_, domiciliată în C., ..21, jud. D. împotriva sentinței civile nr. 2417/01.07.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimații-pârâți C. D. prin INSTITUTIA PREFECTULUI D., cu sediul în C., Calea Unirii nr.19, jud. D. și C. C. prin PRIMAR, cu sediul in C., . nr.7, jud. D., având ca obiect pretenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2015.
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. C.P./tehnored A.M.M.
5 ex./pag./11.2015
Jud. fond G. L.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2441/2015. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 275/2015. Tribunalul... → |
|---|
