Pretenţii. Sentința nr. 928/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 928/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 461/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 461/A
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta-reclamantă G. P. împotriva sentinței civile nr.928/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatul-pârât B. F., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. G., pentru apelanta-reclamantă, lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat B. G., pentru apelanta-reclamantă, depune la dosar împuternicirea avocațială.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat B. G., pentru apelanta-reclamantă, solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru. Susține că, instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu este în culpă creditorul, lăsând să înțeleagă că executorul judecătoresc ar fi trebuit chemat în judecată, deși organul de executare nu are un interes propriu și nici calitate procesual pasivă.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta T. S. la data de 31.10.2014, sub nr_ /2014, reclamanta G. P. a chemat în judecată pre pârâtul B. F. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1025 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că la data de 11.11.2013 a formulat cerere de chemare în judecată ce a avut ca obiect contestație la executare ce a format dosarul nr_/225 /2013, dosar în care pârâtul a avut calitatea de intimat creditor, solicitând anularea formelor de executare și a încheierii din dosar nr 387/E/2013 al B. M. Lionela, precum și reducerea cheltuielilor de executare, ocazie cu care a achitat suma de 525 lei cu titlu de taxa de timbru. De asemenea a arătat reclamanta că nu a avut posibilității materiale și a achitat eșalonat și suma de 500 lei reprezentând onorariu avocat, iar cu ocazia judecării pe fond a solicitat cheltuielile de judecată pe cale separată.
Prin sentința civilă nr 1242/24.03.2014 a Judecătoriei Dr. Tr. S. s-a admis în parte acțiunea și s-a dispus reducerea cheltuielilor de executare de la_ lei la 100 lei, s-au înlăturat cheltuielile aferente onorariului de avocat, luându-se act că s-au solicitat cheltuielile de judecată pe cale separată.
În drept și-a întemeiază acțiunea pe disp. art. 453 c. proc. civilă.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar copia sentinței civile nr. 1242/24.03.2014, a Judecătoriei Dr. Tr S., taxa de timbru și onorariul avocat.
În termenul prevăzut de art. 201 c.p.civ., pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
Prin aceasta pârâtul a arătat că nu a fost obligat la cheltuieli de judecată deoarece acțiunea a fost admisă în parte întrucât s-a redus onorariul executorului care era mai mare decât cel legal.
Starea de fapt enunțată a rezultat din dispozitivul hotărârii pronunțate în care s-a menționat că cererea formulată de contestatoarea G. P. a fost admisă numai în parte fiind reduse cheltuielile de executare și onorariu avocatului .
A mai menționat că, contestația fiind admisă numai în parte nu se datorează culpei sale ci numai faptului că executorul judecătoresc a stabilit un onorariu mai mare decât cel legal, așa cum a apreciat instanța de judecată.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.928/03.03.2014 Judecătoria Drobeta T. S., a respins acțiunea, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a chemat în judecată pre pârâtul B. F. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1025 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 11.11.2013 reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată ce a avut ca obiect contestație la executare și a făcut obiectul cauzei nr_/225/2013, dosar în care pârâtul a avut calitatea de intimat creditor și a solicitat anularea formelor de executare dar și a Încheierii date in dosar nr 387/E/2013 de B. M. Lionela, precum și reducerea cheltuielilor de executare .
În această cauză reclamanta G. P. a achitat suma de 525 lei cu titlu de taxa de timbru și eșalonat suma de 500 lei reprezentând onorariu avocat.
Totodată, reclamanta prin apărător, cu ocazia judecării pe fond a menționat că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Prin sentința civilă nr 1242/24.03.2014 a Judecătoriei Dr. Tr. S. s-a admis în parte acțiunea și s-a dispus reducerea cheltuielilor de executare de la_ lei la 100 lei, s-au înlăturat cheltuielile aferente onorariului de avocat, luându-se act că s-au solicitat cheltuielile de judecată pe cale separată.
Conform art. 453 c. proc. civ. partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată .
La alin. 2 al aceluiași articol se arată că, atunci când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată . Dacă este cazul judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin S.c. nr. 1706/2013 a Judecătoriei Dr.Tr.S., definitivă, reclamanta a fost obligată să-i lase pârâtului B. F. în deplină proprietate și pașnică folosință un teren în suprafață de 768 mp., să ridice gardul despărțitor de pe laturile de E, S și V și să plătească cheltuielile de judecată în cuantum de 814 lei.
Deoarece reclamanta debitoare G. P. nu s-a conformat de bună voie dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu, pârâtul creditor B. F. s-a adresat B. M. Lionela solicitând punerea în executare a respectivei hotărâri judecătorești.
Pornind executarea silită, la data de 28.10.2013 a fost emisă somația de executare nr. 387/E/2013 comunicată debitoarei la 01.11.2013 prin care i s-a adus la cunoștință dispozitivul titlului executoriu solicitând acesteia să se conformeze de bună voie, fiind stabilite totodată cheltuieli de executare în cuantum de 2200 lei și 300 lei onorariu avocat în faza de executare.
Împotriva executării silite pornite de B. M. Lionela a formulat contestație la executare debitoare G. P. iar prin S. civ. nr. 1242/24.03.2014 a Judecătoriei Dr. Tr. S. aceasta a fost admisă în parte în sensul că se anulează parțial Încheierea din 25.10.2013 a B. M. Lionela, cheltuielile de executare fiind reduse de la 2200 lei la 1000 lei fiind înlăturat onorariu avocatului în sumă de 300 lei .
Conform art. 622 alin. c. proc. civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlul executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
În cazul în care debitorul nu execută nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin legea specială nu se prevede altfel.
În speța de față, reclamanta G. P., în calitate de debitoare în dosarul nr. 387/E/2013 al B. M. Lionela avea obligația de a se supune de bunăvoie dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu constând în S. civ. nr. 1706/2013 a Judecătoriei Dr. Tr. S..
În situația în care debitoarea nu s-a conformat dispozițiilor trasate de instanța de judecată, în mod legal creditorul său, pârâtul B. F. s-a adresat organului de executare, în cauza de față B. M. Lionela și a solicitat pornirea executării silite împotriva debitoarei sale.
În această situație s-a constatat de instanță că, cheltuielile de executare silită generate în dosarul nr.387/E/2013 al B. M. Lionela s-au datorat exclusiv culpei reclamantei G. P. care nu s-a conformat de bunăvoie obligațiilor stabilite de instanța de judecată în sarcina sa, creditorul fiind nevoit să aleagă calea executării silite.
Sub un alt aspect, contestația la executare formulată de contestatoarea G. P. în dosarul nr._/225/2013 a fost admisă de instanță numai în parte în sensul că s-a dispus anularea parțială a Încheierii date la 25.10.2013 de B. M. Lionela, cheltuielile de executare fiind reduse de la 2200 lei la 1000 lei fiind înlăturat onorariu avocatului în sumă de 300 lei, fiind menținute actele de executare întocmite de organul de executare, deși s-a solicitat anularea lor.
Astfel, s-a reținut de către instanța de judecată că onorariul de executare stabilit la limita de 2200 lei reprezintă maximul prevăzut de Ordinul MJ nr. 2550/2006 pentru punere în posesie sens în care a apreciat că se impune reducerea acestuia la suma de 1000 lei precum și înlăturarea onorariului de avocat în cuantum de 300 lei, apreciindu-se de instanță că avocatul nu a avut nici o contribuție .
Este bine cunoscut că, în cadrul procedurii de executare silită, organul de executare este cel care stabilește cuantumul cheltuielilor de executare prin încheiere, care constituie titlu executoriu, creditorul neavând nici o atribuție în a stabili întinderea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că în mod greșit s-a reținut că nu ar fi în culpă creditorul, lăsând să se înțeleagă că trebuie chemat în judecată executorul judecătoresc, deși acesta nu este parte în faza de executare silită, , prin decizia nr. 162/2003 a Curții Constituționale ,stabilindu-se că executorul nu are calitate procesuală pasivă, cu excepția situației prevăzută de art. 399 alin. 1 teza finală .
A solicitat admiterea apelului ,schimbarea hotărârii și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:
Se reține că prin sentința civilă nr. 1242/2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosar nr._/225/2013 s-a admis în parte contestația la executare formulată de debitoarea G. P., s-a anulat în parte încheierea din 25.10.2013 întocmită de B. M. Lionela în ds. nr. 387/E/2013, s-au redus cheltuielile de executare de la 2200 lei la 1000 lei, dispunând ca taxa de timbru în cuantum de 525 lei să rămână în sarcina contestatoarei.
Prin cererea dedusă judecății ,prima instanță a respins cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată din ds. nr._/225/2013 ca neîntemeiată, pe considerentul că în cadrul procedurii de executare silită ,cuantumul cheltuielilor de executare sunt stabilite de organul de executare, creditorul neavând nici o atribuție în stabilirea întinderii acestora .
A fost ignorat criteriul reglementat de art. 453c.pr. civ. ,respectiv culpa procesuală, astfel că în condițiile în care părți în contestația la executare sunt creditorul și debitorul ,executorul judecătoresc neavând calitate procesuală pasivă, partea căzută în pretenții va suporta cheltuielile de judecată ale părții care a câștigat,în alin. 2 fiind prevăzută situația în care cererea de chemare în judecată a fost admisă numai în parte.
Cum în speță, contestația a fost admisă ,chiar și parțial, cheltuielile de judecată suportate de contestatoare, respectiv onorariul de avocat ,trebuia acordat .
Ca atare, apreciind că sunt întemeiate criticile apelantei, soluția pronun țată de prima instanță fiind greșită,urmează a admite apelul și în conf. cu disp. art. 480 alin. 2 c. pr. civ. ,a schimba sentința în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtului la plata sumei de 500 lei reprezentând onorariu de avocat, achitat de contestatoare apărătorului său în ds. nr._/225/2013, cu chitanța nr. 13 din 24.03.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de apelanta-reclamantă G. P. CNP_ domiciliată în comuna Prunișor . cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat B. G. cu sediul în Dr. Tr. S. ,. 6, jud. M. împotriva sentinței civile nr.928/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimatul-pârât B. F. cu domiciliul în Comuna Prunișor ., având ca obiect pretenții.
Schimbă sentința.
Admite acțiunea.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, reprezentând onorariu avocat în dosar nr._/225/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat MF/08.07.2015.
tehnoredactat M.B., Ex.4/ pag.
jud.fond G. A.
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Hotărâre din 18-06-2015, Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2406/2015. Tribunalul... → |
|---|
