Acţiune în constatare. Sentința nr. 2597/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2597/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 1010/2015
Cod ECLI
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1010/A
Ședința publică de la 15 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător C. P.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-reclamantă C. E. împotriva sentinței civile nr. 2597/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. T. D., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat O. A., pentru apelanta-reclamantă, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.proc.civ., declară deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Avocat O. A., pentru intimata-reclamantă, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Precizează că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, invocând prevederile art. 22 C.proc.civ., conform alin. 4, judecătorul dă calificarea juridică a faptelor și actelor deduse judecății chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire.
În mod greșit prima instanță a soluționat cererea pe excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, întrucât s-a solicitat și terenul de sub construcție și astfel ar avea calitate procesuală intimata, instanța fiind în eroare, neînțelegând ce s-a solicitat.
Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 alin. (1) C.proc.civ, instanța declară închise dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._ la data de 23.03.2015, reclamanta C. E. în contradictoriu cu pârâta UAT D. a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate existența dreptului său de proprietate asupra imobilului dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3115/28.09.1979.
În motivare a arătat reclamanta că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3115/28.09.1979, încheiat între numiții C. I. și C. E., în calitate de vânzători pe de o parte și T.( C. ) E. și defunctul T. G., în calitate de cumpărători pe de altă parte, a dobândit prin cumpărare construcțiile aflate pe terenul în suprafață de 250 mp, situat în vatra satului Scăpau, ..
A precizat reclamanta că imobilul construcții s-a compus din casă cu două camere, sală, cămară și marchiză din paiantă, precum și o bucătărie cu două încăperi, tot din paiantă, situate pe terenul în suprafață de 250 mp, cu vecinii: răsărit și miază zi - terenul fostei CAP ; apus -Calafir A.; miază noapte - drum.
Ori, potrivit mențiunilor înscrise în actul menționat, prețul vânzării a fost achitat exclusiv de către cumpărătoare, care la data dobândirii imobilului era despărțită în fapt de soțul său T. G..
De altfel, căsătoria dintre T. G. și C. (fostă T. ) E. s-a desfăcut prin divorț la data de 06 iunie 1991, prin sentința civilă nr. 2437 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S., în dosarul civil nr._ .
În realitate, acest imobil a fost dobândit prin contribuție exclusivă de către reclamantă, fiind ajutată financiar numai de părinții săi, deoarece reclamanta nu mai conviețuia cu soțul la data perfectării actului, fiecare având domiciliu și locuind în fapt la o altă adresă, reclamanta în municipiul Drobeta Tr. S., iar fostul soț, în prezent decedat potrivit certificatului de deces nr._, la imobilul său din ..
De asemenea, de la data dobândirii și până la data introducerii acțiunii reclamanta s-a ocupat de întreținerea și administrarea acestuia, făcând toate lucrările necesare menținerii în stare de întrebuințare potrivit destinației, precum și plățile privitoare la taxele și impozitele locale.
În drept, au fost invocate disp. art.2502 alin.(2) pct.2 din NCC, prevederile art.35 raportate la disp. art. 194 și urm. din Noul Codul de procedură civilă.
În dovedirea cererii de chemare în judecată a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii D. D., ., județul M. și C. C., .. 3, ., etaj 2.
A precizat valoarea de circulație a imobilului in vederea stabilirii taxei judiciare de timbru la 8000 lei.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: CI reclamantă, certificat de sarcini nr. 5476/23.02.2015 eliberat de OCPI M., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3115/28.09.1979 de notariatul de Stat M., sentința civilă nr. 2437 pronunțată la data de 06.06.1991 de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local.
La data de 29.04.2015 reclamanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 505 lei, conformându-se astfel dispozițiilor instanței.
La termenul de judecată din data de 16.09.2015 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a UAT D. și a rămas în pronunțare asupra excepției invocate.
Prin sentința civilă nr. 2597/16.09.2015, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată din oficiu și respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3115/28.09.1979 de către notar public M. D. din cadrul Notariatului de Stat M., C. I. și C. E., în calitate de vânzători, au vândut reclamantei, care se numea la acea dată T. E., o casă cu două cameră, sală, cămară, marchiză și bucătărie aflate pe terenul în suprafață de 250 mp situat în comuna Deveselu, ..
La data încheierii acestui contract, reclamanta era căsătorită cu T. G., iar prin sentința civilă 2437/06.06.1991, s-a dispus desfacerea căsătoriei și revenirea acesteia la numele purtat anterior, respectiv C..
Prin cererea formulată în contradictoriu cu UAT D., reclamanta a solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare arătat mai sus, pe motiv că a achitat integral prețul și că la data respectivă era despărțită în fapt de soțul său T. G., în prezent decedat, temeiul de drept invocat fiind art.35 raportat la art.194 și următoarele din codul de procedură civilă și art.2502 alin.2 pct.2 din Codul civil.
La termenul din data de 16.09.2015, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei UAT D..
Instanța a reținut că potrivit art.36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond, iar potrivit art.40, în cazul lipsei calității procesuale, instanța va respinge cererea ca fiind făcută de o persoană, respectiv împotriva unei persoane fără calitate; în conformitate cu art.249, cel care face o susținere în fața instanței trebuie să o dovedească, prin urmare, reclamantul este cel care trebuie să dovedească calitatea procesuală pasivă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
În cauza de față, instanța a constatat că deși este chemată în judecată în calitate de pârâtă, UAT D. nu este subiect al raportului juridic litigios, nu a fost parte în contractul prin care reclamanta a dobândit bunul în discuție, care nu a fost proprietatea acestei pârâte ci s-a aflat în proprietate privată a unor persoane fizice; practic, UAT D. nu are legătură cu raportul dedus judecății, iar faptul că imobilul se află pe teritoriul localității D. nu-i conferă automat calitate procesuală pasivă unității administrativ teritoriale.
În consecință, în considerarea art.36 și art.40 din Codul de procedură civilă, instanța a admis excepția invocată și a respins cererea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței civile nr. 2597/16.09.2015 a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea căii de atac exercitate a arătat că soluția pronunțată este dată cu nerespectarea dispozițiilor art.22 alin.1 alin.2 și alin.3 C.proc.civ, care stipulează că instanța este obligată să ceară lămuriri reclamantului în virtutea rolului activ în vederea calificării corecte a cererii deduse judecății prin raportare la obiectul acesteia.
Totodată, dispozițiile art.22 alin.2 din C.proc.civ. statuează că judecătorul are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care reclamanta a invocat-o, instanța era obligată să ceară părților explicații, oral sau în scris și să pună în dezbatere acestora orice împrejurări de fapt sau de drept.
Potrivit alin.4 al aceluiași text de lege, judecătorul dă sau stabilește calificarea juridică a faptelor și actelor deduse judecății, chiar daca părțile le-au dat o altă denumire, fiind obligați să pună în discuția acestora pretenția concretă solicitată.
A precizat apelanta că din conținutul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă rezultă fără dubiu o gravă confuzie, pe care judecătorul fondului nu a încercat să o înlăture, nestabilind cu certitudine pretenția juridică concretă dedusă judecății.
A arătat apelanta că deși a solicitat instanței să constate că este unica proprietară a casei de locuit, a înțeles să solicite și existența dreptului de proprietate asupra terenului de sub construcție, la redactarea acțiunii omițând a consemna acest aspect, astfel că apreciază că această cerere se impunea a se judeca în contradictoriu cu intimata, în atribuția căreia intră gestionarea și administrarea domeniului public și privat al comunei.
Consideră apelanta că dacă judecătorul fondului ar fi fost lămurit cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, din oficiu punea în discuție introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului T. G., cu condiția să existe.
Apelanta mai arată că prima instanță trebuia să coroboreze prevederile art.14 și art.22 C.proc.civ. cu dispozițiile art.205 din același cod, potrivit cărora, în materia excepțiilor, instanța nu se limitează doar la ridicarea din oficiu a excepțiilor absolute, ci trebuie să pună în discuție și problemele privind normele dispozitive pe care partea le ignoră și care ar putea influența existența sau valabilitatea raportului juridic dedus judecății.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, ca instanța de control să constate că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului dreptului, desființarea hotărârii criticate și trimiterea cauzei primei instanțe în vederea soluționării pe fond a cauzei deduse judecății.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul formulat instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de apel reține că în cauza de față prima instanță nu a încălcat dispozițiile art. 22 alin. 1-4 cod proced civ.
Astfel, acțiunea a fost formulată de avocat, iar prin aceasta solicitările reclamantei au fost clare și explicite, atât în drept, cât și în fapt.
Nu se poate reține greșeala primei instanțe atâta timp cât reclamanta apelantă arată prin motivele de apel că a omis să scrie în acțiune că solicită să se constate și existența dreptului de proprietate asupra terenului de sub construcție.
Rolul activ al instanței nu constă în completarea acțiunii reclamantului, mai ales când aceasta este formulată de avocat și este motivată atât în fapt, cât și în drept. Aceasta poate solicita lămuriri când obiectul cauzei nu este clar sau poate pune în discuție calificarea juridică exactă atunci când părțile le-au dat o altă denumire. Judecătorul este obligat să respecte principiul disponibilității și să judece în limitele investirii sale.
Mai mult, la termenul din data de 16.09.2015, termen la care apărătorul reclamantei a fost prezent s-a pus în discuție excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, iar reprezentantul reclamantei nu a solicitat introducerea în cauză a altor persoane și nu a făcut apărări în sensul celor menționate în apel.
Prin urmare, față de considerentele expuse, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 cod proced civ. instanța va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă C. E., C.N.P._ cu domiciliul în Rogova, . împotriva sentinței civile nr. 2597/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. T. D., cu sediul în D., ., având ca obiect acțiune în constatare, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.12.2015.
Președinte, C. Z. | Judecător, C. P. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. C.Z./Tehnored. A.M.M.
4 ex./4 pag./ 6.01.2016
Jud. fond. C. M.M.
Cod op. 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 12/2016. Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare act. Sentința nr. 2707/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
