Anulare act. Sentința nr. 2707/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2707/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 110/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 110/A
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-reclamantă B. M. D. împotriva sentinței civile nr.2707/24.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimatele-pârâte D. G., B. C., având ca obiect anulare act (disjuns din dosar nr._ ).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă, asistată de avocat Ș. A., avocat M. D., pentru intimata-pârâtă lipsă D. G. și intimatul-pârât B. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar prin serviciul registratură, din partea apelantei-reclamante, chitanța nr.5480/20.01.2016 privind plata taxei de timbru în sumă de 120 lei, din partea intimatei-pârâte D. G. note scrise, iar din partea avocatului M. D. o cerere de apelare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, motivând că susține două cauze penale aflate pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Asupra cererii de apelare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, având în vedere că avocat M. D. a răspuns la apelul nominal al cauzei, instanța constată cererea ca rămasă fără obiect.
Avocat M. D., pentru intimata-pârâtă D. G., precizează că înțelege să renunțe la cererea de probatoriu privind interogatoriu apelantei-reclamante.
Avocat Ș. A., pentru apelanta-reclamantă, depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat Ș. A., pentru apelanta-reclamantă, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru. Susține că, în hotărârea de fond s-a pierdut esența procesului, fiind examinată exhaustiv devoluțiunea legală, Nu s-au apreciat dispozițiile legale cu referire la actele normative ce stabilesc activitatea notarului – Legea 36/1995 – în vigoare și Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi. Instanța de fond nu a ținut cont că în certificatul de moștenitor nu s-a procedat la lichidarea comunității de bunuri și nu s-au dezbătut ambele succesiuni, deși potrivit art.83 și art.254 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 36/1995 succesiunile succesive se dezbat deodată și se procedează la lichidarea comunității de bunuri. Asupra cotei de contribuție nu și-au dat acordul toți moștenitorii autoarei B. A. potrivit art.77 și art.107 alin.2 din Legea 36/1995, B. G. era decedat la data întocmirii actului și moștenitori ai acestuia erau intimații-pârâți în calitate de fii și apelanta-reclamantă în calitate de soție supraviețuitoare. În speță, și-au dat acordul doar pârâții, cu excluderea totală și fraudarea drepturilor tatălui.
Avocat M. D., pentru intimata-pârâtă D. G., solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. Arată că, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.107 alin.2 din Legea 36/1995 dând o interpretare juridică și logică. Apelanta-reclamantă, cea de-a doua soție a lui B. G., este un terț față de certificatul de moștenitor eliberat după defuncta B. A., prima soție a lui B. G. și în data de 04.07.2010 data decesului primei soții, apelanta-reclamantă nu avea bunuri în comun cu defuncta, deci nu avea calitate de moștenitor legal. Deși nu a fost citată la notar în luna mai 2012, apelanta-reclamantă s-a prezentat și a solicitat părți din moștenirea defunctei B. A., ocazie cu care notarul i-a explicat că nu are vocație succesorală. B. G. era decedat la momentul întocmirii certificatului de moștenitor, însă succesiunea se transmite la data decesului autoarei B. A., când acesta trăia.
Intimatul-pârât B. C. solicită respingerea apelului și achiesează la concluziile apărătorului intimatei-pârâte D. G..
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prezentul dosar nr._ a fost constituit ca urmare a disjungerii primului capăt al cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă B. M. D. îndosarul inițial nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 05.03.2015 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus disjungerea primului capăt al cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă B. M. D., având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de BNP I. M., în urma dezbaterii succesiunii autorului defunct B. A..
Totodată, s-a dispus formarea unui dosar distinct având următoarele părți:
-reclamanta B. M. D.
-pârâții D. G. și B. C..
Dosarul nou constituit a fost înregistrat sub nr._ cu termen de judecată la data de 30.04.2015.
Prin primul capăt de cerere al cererii reconvenționale s-a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de BNP I. M., act prin care s-a dezbătut succesiunea autorului defunct B. A., decedata la data de 04.07.2010 (filele 3 și 5 dosar).
Reclamanta B. M. D. a invocat în susținerea cererii faptul că certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 a fost emis cu încălcarea disp. art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 si art. 83 din Legea nr. 36/1995, întrucât nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. (autoarea defunct B. A. a fost prima soție a numitului B. G., iar reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție).
Totodată, a subliniat faptul că la stabilirea cotei de contribuție a autoarei defuncte B. A. în ceea ce privește bunurile comune, întrucât soțul supraviețuitor B. G. se recăsătorise cu B. M. D. și ulterior a decedat, trebuiau să își exprime acordul privind cota de contribuție toți moștenitorii acesteia, inclusiv B. M. D., cea de-a doua soție a numitului B. G..
Pârâta D. G. a depus la dosar întâmpinare (filele 9-11), prin care a invocat excepția netimbrării și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii.
În ceea ce privește excepția netimbrării, pârâta D. G. a menționat că reclamanta nu a achitat taxa de timbru aferentă cererii având ca obiect constatare nulitate absolută certificat de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de BNP I. M., potrivit art. 197 din C.proc.civ., motiv pentru care a solicitat admiterea excepției și anularea acțiunii.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, pârâta D. G. a invocat prevederile art. 32 alin. 1 lit. d din C.proc.civ. raportat la art. 953 C.civ. și art. 954 alin. 1 din C.civ., potrivit cărora moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate, iar moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. Totodată, a evocat și disp. art. 963 din C.civ. referitoare la noțiunea de moștenitor legal.
Referitor la fondul cauzei, pârâta D. G. a arătat că prin certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de BNP I. M. se certifică transmiterea patrimoniului autoarei defuncte B. A. către moștenitorii legali ai acesteia, adăugând faptul că dintre moștenitorii legali ai autoarei defuncte nu face parte reclamanta B. M. D..
A menționat că la data de 14.12.1957 autoarea defunctă B. A. s-a căsătorit cu defunctul B. G., iar căsătoria acestora a încetat prin decesul autoarei B. A. la data de 04.07.2010.
A subliniat ca potrivit art. 107 alin 2 din Legea nr. 36/1995 se prevăd următoarele:
„(2) În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor și asumarea obligațiilor se stabilesc prin acordul moștenitorilor consemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în formă autentică”.
A precizat faptul că potrivit art. 83 din Legea nr. 36/1995 se stabilesc următoarele:
“(1) Actele notariale se îndeplinesc, de regulă, în timpul programului de serviciu cu publicul, afișat în mod corespunzător.
(2) Un act notarial se poate îndeplini și în afara sediului biroului notarial, la cererea părții interesate, cu respectarea dispozițiilor legale privind competența.
(3) În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi îndeplinit și în afara programului de lucru, la cererea părții interesate.”
A apreciat că art. 107 alin. 2 și art. 83 din Legea nr. 36/1995 nu constituie un temei de drept pentru pretenția reclamantei de constatare a nulității certificatului de moștenitor.
A mai arătat că notarul public care s-a ocupat de dezbaterea procedurii succesorale a autoarei defuncte B. A. a avut cunoștință de aspectul că numitul B. G., după decesul primei soții (B. A.) s-a recăsătorit cu reclamanta B. M. D., astfel cum rezultă din răspunsul comunicat de S.P.C.L.E.P. M. la dosarul succesoral.
A concluzionat că reclamanta B. M. D., cea de-a doua soție a defunctului B. G., nu poate pretinde vreun drept la moștenirea autoarei defuncte B. A. (prima soție a defunctului B. G.).
Reclamanta B. M. D. a depus la dosar raspuns la intampinare (fila 13), prin care a solicitat admiterea acțiunii și respingerea excepțiilor invocate de pârâta D. G..
Referitor la excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii invocată de pârâta D. G., a arătat ca justifică un interes în solicitarea de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de pe urma dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A.. A menționat că nu poate fi acceptata apărarea în sensul că prevederile Legii nr. 36/1995 nu pot constitui temei de drept pentru promovarea unei cereri deoarece legalitatea unui act notarial trebuie apreciată în raport de prevederile legii notarilor publici.
A subliniat faptul că potrivit art. 1134 din C.civ. se prevede că persoanele care se considera vătămate în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești constatarea sau, după caz, declararea nulității acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
A mai arătat că, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului B. G., are tot interesul de a se stabili o cota corectă a acestui defunct la moștenirea fostei sale soții – autoarea B. A..
La termenul de judecată din data de 30.04.2015 pârâta D. G. a depus la dosar nota de ședință (filele 36-38 dosar), prin care a reiterat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012.
La același termen de judecată instanța a dispus emiterea unei adrese către B.N.P. I. M. pentru a înainta în copie certificată, dosarul succesoral nr. 58/2012, prin care s-a dezbătut succesiunea autoarei defunctei B. A., decedată la data de 04.07.2010.
La data de 21.05.2015 a fost depus de care BNP I. M., în copie certificată, dosarul succesoral nr. 58/2012 prin care s-a dezbătut succesiunea defunctei B. A. (filele 42-77).
La termenul de judecata din 10.09.2015 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru reclamanta B. M. D. și pentru pârâta D. G..
Totodată, la același termen de judecata instanța a respins excepția netimbrării cererii având ca obiect constatare nulitate absolută certificat de moștenitor, excepție invocată de pârâta D. G. prin întâmpinare, motivele fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.2707/24.09.2015 Judecătoria Dr.Tr.S., a respins ca neîntemeiată acțiunea, pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâta D. G. prin întâmpinare:
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de persoana care a sesizat instanța cu pretenția sa, în cazul de față, folosul practic urmărit de reclamanta B. M. D. prin acțiunea formulată. Totodată, noțiunea interesului trebuie să îndeplinească anumite cerințe, respectiv să fie legitim, să fie născut și actual, să fie personal și direct. Astfel, interesul este legitim atunci când nu contravine legii, este născut și actual în sensul că există la momentul formulării cererii, este personal și direct în sensul că folosul practic trebuie să vizeze persoana care formulează cererea sau eventual alte persoane ori organe cărora legea le conferă legitimare procesuală.
Instanța a observat faptul că reclamanta B. M. D. prin acțiunea formulată a solicitat constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012 emis de BNP I. M. ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A. (autoarea defunctă B. A. a fost prima soție a numitului B. G., iar reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție).
Reclamanta B. M. D. a invocat în susținerea acțiunii faptul că certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 a fost emis cu încălcarea disp. art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 și art. 83 din Legea nr. 36/1995, întrucât nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A., în calitate de moștenitoare a numitului B. G. (primul soț al autoarei defuncte B. A.).
Potrivit disp. art. 119 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, cei care se considera vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. (…).
Ca atare, instanța a apreciat că reclamanta B. M. D. are interes să solicite constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012, fiind îndeplinite cerințele mai sus enumerate referitoare la interes.
Instanța a amintit faptul că nu trebuie să se facă confuzie între lipsa de interes în formularea unei cereri și netemeinicia unei solicitări, noțiuni care sunt total distincte.
Pe cale de consecință, instanța a respins excepția lipsei de interesîn promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâta D. G. prin întâmpinare.
Cu privire la fondul cauzei:
Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar (constituit ca urmare a disjungerii primului capăt al cererii reconvenționale formulate in dosarul nr._ ), reclamanta B. M. D. a solicitat următoarele:
- să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 58/ 04.05.2012 emis de BNP I. M., act prin care s-a dezbătut succesiunea autorului defunct B. A., decedată la data de 04.07.2010.
Reclamanta B. M. D. a invocat în susținerea acțiunii faptul că certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 a fost emis cu încălcarea disp. art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 si art. 83 din Legea nr. 36/1995, întrucât nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. (autoarea defunct B. A. a fost prima soție a numitului B. G., iar reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție).
Potrivit actelor de stare civila depuse la dosar, se rețin următoarele:
-autoarea defuncta B. A. a fost prima soție a numitului B. G., potrivit certificatului de căsătorie de la fila 70 din dosar. Autoarea defunctă B. A. și numitul B. G. s-au căsătorit în anul 1957 (mai exact la data de 14 decembrie 1957).
Autoarea defunctă B. A. a decedat la data de 4 iulie 2010 (04.07.2010), potrivit certificatului de deces aflat la fila 45 din dosar.
-pârâta D. G. este fiica autoarei defuncte B. A. și a numitului B. G., potrivit certificatului de naștere, certificatului de căsătorie și actului de identitate de la filele 22-23 dosar.
-pârâtul B. C. este fiul autoarei defuncte B. A. și al numitului B. G., potrivit certificatului de naștere aflat la fila 24 din dosar.
-reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție a numitului B. G., căsătorie încheiată la data de 1 octombrie 2010, potrivit certificatului de căsătorie de la fila 8 din dosar.
-numitul B. G. (primul soț al autoarei defuncte B. A. și cel de-al doilea soț al reclamantei B. M. D.) a decedat la data de 2 aprilie 2012 (02.04.2012), potrivit certificatului de deces aflat la fila 46 din dosar.
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul succesoral nr. 58/2012 constituit ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A., decedată la data de 04.07.2010 (filele 42-77 dosar), s-a reținut că la data de 04.05.2012 pârâții D. G. și B. C. s-au adresat către BNP I. M., solicitând dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. (mama acestora) (fila 44 dosar).
La dosarul succesoral nr. 58/2012 au fost depuse acte de stare civilă privind calitatea de moștenitori a pârâților D. G. și B. C. (filele 68-70, 72 dosar), precum și acte de stare civilă privind calitatea de moștenitor a soțului B. G. (soț care a decedat la data de 02.04.2012, fiind decedat la data dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A.) (fila 70, fila 46 dosar).
Conform certificatului de moștenitor nr. 58/04.05.2012 eliberat în dosarul succesoral nr. 58/2012 de BNP I. M. (fila 6, fila 76 dosar), în urma dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A., decedată la data de 04.07.2010, s-au stabilit următoarele:
-moștenitori legali acceptanți ai succesiunii autoarei defuncte B. A. sunurmătorii: 1). B. G., decedat la data de 02.04.2012, în calitate de soț.
2) B. C., în calitate de fiu.
3) D. G., în calitate de fiică.
-de asemenea, s-a menționat că nu exista persoane renunțătoare și nici persoane străine de moștenire prin neacceptare cu privire la succesiunea autoarei defuncte B. A..
Potrivit disp. art. 119 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. (…).
Instanța a apreciat că nu sunt întemeiate motivele invocate de reclamanta B. M. D. în susținerea acțiunii pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Precum s-a menționat mai sus, reclamanta B. M. D. a invocat în susținerea acțiunii faptul că certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 a fost emis în mod nelegal, întrucât nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. (autoarea defunctă B. A. a fost prima soție a numitului B. G., iar reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție).
În disp. art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 se prevede că în succesiunile care privesc bunuri comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor și asumarea obligațiilor se stabilesc prin acordul moștenitorilorconsemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în formă autentică.
Din interpretarea acestor dispoziții legale a rezultat că textul de lege mai sus enunțat reglementează regulile aplicabile în situația în care în cadrul unei succesiuni există bunuri comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, în sensul că prin acordul moștenitorilor autorului defunct se stabilesc cotele de contribuție la dobândirea bunurilor comune și asumarea obligațiilor aferente, acest acord trebuind să fie consemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în forma autentică.
Instanța a subliniat faptul că persoanele moștenitoare despre care se face vorbire în art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 sunt moștenitorii autorului a cărui succesiune se dezbate și nicidecum persoane care nu pot avea calitatea de moștenitor în raport de autorul a cărui succesiune se discută.
Ca atare, în prezenta speță este necesar ca persoanele chemate la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. să aibă calitatea de moștenitor în raport de acest autor pentru că în dosarul succesoral nr. 58/2012 în care s-a emis certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 s-a dezbătut succesiunea autorului B. A..
Pentru a se stabili dacă aspectele invocate de reclamanta B. M. D. sunt întemeiate, instanța a considerat că mai întâi este necesar să lămurească dacă reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare a numitului B. G., poate veni la moștenirea autoarei defuncte B. A. (prima soție a numitului B. G.).
În ceea ce privește legea civilă aplicabilă, instanța a avut în vedere la analiza materialului probator administrat în prezenta cauză dispozițiile art. 91 din Legea nr.71/2011, care statuează că moștenirile deschise înainte de . Noului cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Din interpretarea textului de lege mai sus enunțat rezulta faptul că instituția moștenirii este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii, adică legea civilă în vigoare de la data decesului autorului a cărui moștenire se dezbate.
În cauza de față, instanța a constatat că sunt incidente dispozițiile Vechiului Cod Civil, întrucât decesul autoarei B. A. a intervenit la data de 04.07.2010, această dată fiind anterioară momentului intrării în vigoare a noilor prevederi civile.
Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv certificatul de deces al autoarei defuncte B. A. (fila 45 dosar), instanța a reținut că la data de 04.07.2010 a intervenit decesul autoarei B. A., cu ultimul domiciliu in Drobeta Turnu Severin.
Conform disp. art. 651 Cod civil se prevede că succesiunile se deschid prin moarte.
Legiuitorul a stabilit astfel în mod expres faptul cî data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morții celui care lasă moștenirea.
Conform disp. art. art. 659 din Codul civil, succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților autorului defunct, ascendenților și rudelor sale colaterale, în ordinea și după regulile stabilite de prevederile cuprinse în conținutul art. 660 – art. 675 din codul civil.
De asemenea, legiuitorul a reglementat în mod expres ordinea în care vin la moștenire rudele autorului defunct, acestea fiind împărțite în patru clase de moștenitori, iar descendenții autorului defunct fac parte din prima clasa de moștenitori legali chemați la moștenire.
Astfel, rudele autorului defunct vin la moștenire în următoarea ordine:
a)clasa întâi: descendenții
b)clasa a doua: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați
c)clasa a treia: ascendenții ordinari
d)clasa a patra: colateralii ordinari
În situația în care în cadrul unei clase de moștenitori există mai multe persoane de același grad, moștenirea se va împărți în mod egal.
Descendenții defunctului sunt, conform art. art. 669 din Cod Civil, copii autorului defunct și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit.
Soțul supraviețuitor al autorului defunct nu face parte din nici o clasă de moștenitori, însă acesta vine în concurs la moștenire cu oricare dintre clasele de moștenitori. În acest sens disp. Legii nr. 319/1944 stipulează faptul că soțul supraviețuitor este chemat la moștenirea autorului defunct în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.
Din actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei instanța a reținut că în urma decesului autoarei defuncte B. A. au rămas următorii moștenitori legali acceptanți:
- numitul B. G., soț care a decedat ulterior la data de 02.04.2012, fiind decedat la data dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A.
- pârâtul B. C., în calitate de fiu al autoarei defuncte B. A. și al numitului B. G., descendent de gradul I
- pârâta D. G., în calitate de fiică a autoarei defuncte B. A. și a numitului B. G., descendent de gradul I.
Reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție a numitului B. G., căsătorie încheiată la data de 1 octombrie 2010, potrivit certificatului de căsătorie de la fila 8 din dosar, astfel încât această persoană nu are calitate succesorală în raport de autoarea defunctă B. A., prima soție a numitului B. G..
Certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 eliberat în dosarul succesoral nr. 58/2012 de BNP I. M. (fila 6, fila 76 dosar) a fost emis ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A., decedata la data de 04.07.2010.
Față de aspectele expuse mai sus instanța a apreciat ca fiind lipsite de relevanță aspectele invocate de reclamanta în susținerea acțiunii, întrucât în dosarul succesoral în care s-a emis certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 s-a dezbătut succesiunea autoarei defuncte B. A., prima soție a numitului B. G..
Este adevărat faptul că reclamanta are calitatea de moștenitoare a numitului B. G., fiind cea de-a doua soție a acestuia, însă în dosarul succesoral în care s-a emis certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 s-a dezbătut succesiunea unui alt autor și nicidecum succesiunea numitului B. G., astfel încât reclamanta nu are calitate succesorală în raport de autoarea defunctă B. A. (prima soție a numitului B. G.) a cărei succesiune a fost dezbătută în dosarul succesoral nr. 58/2012.
Ca atare, reclamanta B. M. D., cea de-a doua soție a numitului B. G., nu poate pretinde că notarul public ar fi nesocotit dispozițiile Legii nr. 36/1995 sau dispozițiile Vechiului Cod Civil prin faptul nechemării sale la dezbaterea succesiunii autoarei defuncte B. A. (prima soție a numitului B. G.), deoarece prin certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 nu s-a dezbătut succesiunea numitului B. G..
Având în vedere considerentele expuse mai sus, apreciind că acțiunea nu este întemeiată, față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Referitor la cheltuielile de judecată, reținând solicitarea pârâtei D. G. cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei conform căreia nu mai solicita cheltuieli de judecată, precum și principiul disponibilității ce guvernează procesele civile, instanța nu s-a mai pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată ocazionate de desfășurarea prezentului proces.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că hotărârea pronunțata de prima instanța prin care s-a respins ca nefondată acțiunea în constatarea nulității certificatului de moștenitor este netemeinică și nelegală soluția fiind consecința aprecierii eronate a probelor administrate în cauză și aplicării greșite a legii.
În esența, prima instanță a respins acțiunea pe considerentul că este cea de a doua soție a defunctului B. G., decedat la data de 02.04.2012 si de îndată ce prin certificatul de moștenitor nr.58/04.05.2012 s-a dezbătut numai succesiunea defunctei B. A. - prima soție a defunctului B. G. – nu ar avea vocație succesorală la moștenirea acesteia și prin urmare, nu poate pretinde că s-ar fi încălcat Legea nr. 36/1995 prin faptul că nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii defunctei.
Prima instanța face o adevărata expunere a devoluțiunii legale a moștenirii, cu arătarea moștenitorilor și a drepturilor acestora dar, face o interpretare trunchiată și greșită a prevederilor art. 107 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, text care stabilește ca la succesiunile care privesc bunuri comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor și asumarea obligațiilor se stabilesc prin acordul moștenitorilor consemnat în încheierea finală, sau după caz, în actul de lichidare în forma autentică.
Este adevărat că persoanele moștenitoare la care se face referire în art. 107 sunt moștenitorii autorului a cărui succesiune se dezbate dar, în cazul de față, moștenitorii defunctei B. A. erau D. G. și B. C. ca descendenți de gradul I - fii B. G. ca soț supraviețuitor.
Or, toți cei trei moștenitori nu și-au dat acordul în ceea ce privește cota de contribuție și actul de lichidare, deoarece la data dezbaterii succesiunii lui B. A. - mai 2012 - era decedat și B. G. - soțul supraviețuitor al acesteia.
În situația aceasta, nu poate fi acceptată ideea că numai cei doi descendenți pot să își exprime voința în ceea ce privește cotele de contribuție, punându-se problema și a acordului lui B. G. care, fiind în imposibilitate a de și-1 mai exprima pentru că intervenise decesul, trebuie cerut acordul moștenitorilor acestuia.
Prin urmare, reclamanta nu a cerut să fie inclusă în certificatul de moștenitor al lui B. A. așa cum se sugerează de către prima instanța ci trebuia să fie chemată în vederea întocmirii actului de lichidare a comunității de bunuri dintre B. A. și B. G., ca moștenitor al lui B. G..
Din acest motiv apreciază că s-a încălcat art. 107 din Legea nr. 36/1995 deoarece acordul lui B. G. nu a fost stabilit prin raportare la moștenitorii acestuia. De altfel, a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor 58/04.05.2012 eliberat de BNP I. M. prin care s-a dezbătut succesiunea defunctei B. A., decedată la 04.07.2010, deoarece a fost emis cu încălcarea disp. art.83 din Legea 36/1995 a notarilor publici și cu ignorarea prevederilor art.107 alin.2 din aceeași lege, texte care dispun ca în cazul succesiunilor succesive în care soțul supraviețuitor s-a recăsătorit ulterior decesului primului soț, se va face actul de lichidare a comunității de bunuri și succesiunile se dezbat deodată, iar cotele de contribuție în cazul lichidării comunității de bunuri se stabilesc cu acordul tuturor moștenitorilor, iar la stabilirea cotei de contribuție a defunctei B. A., întrucât soțul supraviețuitor, B. G. se recăsătorise și ulterior a decedat, în locul acestuia trebuiau să iși exprime acordul privind cota de contribuție toți moștenitorii acestuia adică și soția supraviețuitoare, nu numai descendenții.
Susține că, nu a fost chemată la respectiva dezbatere succesorala și se consideră persoană vătămată prin emiterea acestui certificat de moștenitor.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii apelate și rejudecând cauza, admiterea acțiunii mele formulate in contradictoriu cu pârâții D. G. și B. C. și să se dispună: constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor și dezbaterea legală a moștenirii prin lichidarea regimului matrimonial.
Intimata D. G. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită să fie respinsă ca nefondată cererea de apel și să fie menținută sentința civilă nr.2707/24.09.2015 având în vedere datele din dosarul succesoral al BNP I. M. întocmit pentru defuncta B. A. precum și dispozițiile civile din materia succesorală.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:
Certificatul de moștenitor nr. 58/04.05.2012 eliberat în dosarul succesoral nr. 58/2012 de B.N.P. I. M., a cărui nulitate se cere a fi constatată, a fost emis ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A., decedata la data de 04.07.2010.
Din actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei instanța a reținut că în urma decesului autoarei defuncte B. A. au rămas următorii moștenitori legali acceptanți:
- numitul B. G., soț care a decedat ulterior la data de 02.04.2012, fiind decedat la data dezbaterii succesiunii autoarei defuncte B. A.
- pârâtul B. C., în calitate de fiu al autoarei defuncte B. A. și al numitului B. G., descendent de gradul I
- pârâta D. G., în calitate de fiică a autoarei defuncte B. A. și a numitului B. G., descendent de gradul I.
Reclamanta B. M. D. este cea de-a doua soție a numitului B. G., căsătorie încheiată la data de 1 octombrie 2010, potrivit certificatului de căsătorie de la fila 8 din dosar, astfel încât această persoană nu are calitate succesorală în raport de autoarea defunctă B. A., prima soție a numitului B. G..
Potrivit art. 659 din Codul civil, succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților autorului defunct, ascendenților și rudelor sale colaterale, în ordinea și după regulile stabilite de prevederile cuprinse în conținutul art. 660 – art. 675 din codul civil.
Tribunalul reține, în acord cu prima instanță că, soțul supraviețuitor al autorului defunct nu face parte din nici o clasă de moștenitori, însă acesta vine în concurs la moștenire cu oricare dintre clasele de moștenitori, Legii nr. 319/1944 stabilind nu numai că soțul supraviețuitor este chemat la moștenirea autorului defunct în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali,dar și partea din moștenire pe care o va culege.
Așadar, la dezbaterea succesiunii defunctului, soțul supraviețuitor deși nu este moștenitor vine la moștenire cu un drept propriu stabilit de către legiuitor,independent de clasele de moștenitori, și care se impută cu întâietate asupra moștenirii,cu precizarea că moștenirea este compusă din bunurile proprii ale defunctului și eventual cota parte din bunurile comune ,dobândite în cursul căsătoriei cu defunctul.
În ceea ce bunurile comune trebuie precizat că dacă prin art.30 din Legea nr.4/1953 privind codul familiei,aplicabil la data deschiderii succesiunii, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților,cu toate acestea legiuitorul nu stabilește o cotă legală de contribuție la dobândire,practica judecătorească dezvoltată cu privire la acest aspect arătând că bunurile vor fi împărțite potrivit cotei de contribuție, care dacă nu sunt stabilite de comun acord de soți atunci se stabilesc pe bază de probe..
Tribunalul constată, în acord cu regimul comunității de bunuri mai sus dezvoltat, că și Legea nr.36/1995 privind activitatea notarială, prin art.74 alin.1, actualul art.107 alin.2, pune accent pe înțelegerea moștenitorilor, stabilind că în succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora la dobândirea bunurilor se stabilesc prin acordul moștenitorilor.
În ceea ce privește categoria persoanelor ce intră în categoria de moștenitori, în aprecierea tribunalului, această categorie trebuie extinsă, scopul legiuitorului fiind acela ca soțul supraviețuitor împreună cu ceilalți moștenitori să stabilească de comun acord cotele de contribuție la dobândirea bunurilor comune. A nu accepta acest raționament înseamnă a stabili că numai moștenitorii prev.de art.659 C.civ. ,persoane care nu au contribuit la dobândirea bunurilor, să decidă cota de contribuție a soțului supraviețuitor la dobândirea bunurilor comune cu defunctul, ceea ce evident că nu poate fi acceptat întrucât soțul supraviețuitor este lipsit de posibilitatea de a stabili cota sa de contribuție la dobândire bunurilor partajate.
În cauză, tribunalul constată că, prin certificatul de moștenitor a cărui nulitate se cere a fi constatată pârâții D. G. și B. C. au stabilit singuri, fără prezența soțului supraviețuitor al numitului B. G., cota de contribuție a acestuia din urmă la dobândirea bunurilor comune. Este adevărat că apelanta reclamantă nu este succesoarea în sensul Legii nr.319/1944 a defunctei B. A. însă aceasta vine în virtutea dreptului său cules de la soțul său B. G. . A nu chema pe apelanta petentă la stabilirea cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune ale defuncților B. G. și B. A. înseamnă, în fapt, a nega dreptul tuturor succesorilor lui B. G., inclus al reclamantei apelante conform celor de mai sus,la a stabili contribuția acestuia la dobândirea bunurilor.
Mai mult, în aprecierea tribunalului, notarul public, pentru a preîntâmpina situații de natura celor deduse judecății, avea obligația de a aplica disp.art.83 din Ordinul 710/1995, pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, care stabilesc că în cazul succesiunilor succesive care se dezbat deodată, se întocmește un singur certificat de moștenitor, stabilindu-se pentru fiecare dintre autorii succesiunii în mod corespunzător calitatea și drepturile fiecărui moștenitor sau legatar, precum și bunurile și datoriile succesiunii. Este adevărat că în prezent acest regulament a fost abrogat de Ordinul nr.2333/ 24.07. 2017,însă la momentul eliberării certificatului de moștenitor contestat, respectiv 05.04.2012, era în vigoare și evident obligatoriu pentru notarul public.
Așadar, cum la întocmirea certificatului de moștenitor nu au fost respectate dispozițiile prin art.74 alin.1, actualul art.107 alin.2 din Legea nr.36/1995, privind activitatea notarială și art.83 din Ordinul 710/1995, pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, iar vătămarea produsă apelantei reclamantei se impune a fi reparată, tribunalul în temei art.480 alin.2 C.pr.civ. va admite apelul, va schimba sentința în sensul că în temei art.74 alin.1, actualul art.107 alin.2 din Legea nr.36/1995, privind activitatea notarială și art.83 din Ordinul 710/1995, va admite acțiunea și va constata nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.53/05.04.2012 al B.N.P. I. M..
În temei art.427 alin.3 decizia va fi comunicată și B.N.P. I. M..
Cum pârâții au căzut în pretenții ca urmare a constatării temeiniciei acțiunii reclamantei, în temei art.453 alin.1 C.pr.civ., va fi admisă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și vor fi obligați la plata către apelantă a sumei de 120 lei cu acest titlu reprezentând taxă judiciară de timbru pentru fond și apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanta-reclamantă B. M. D. împotriva sentinței civile nr.2707/24.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimații-pârâții D. G., B. C., având ca obiect anulare act (disjuns din dosar nr._ ).
Schimbă sentința.
Admite acțiunea.
Constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.53/05.04.2012.
Obligă intimații la plata către apelantă a sumei de 120 lei taxă de timbru pentru fond și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2016.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.19.02.2016
tehnoredactat M.B., Ex.5/ 10 pag.
jud.fond F. C.
Cod operator 2626
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 2597/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 150/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
