Anulare act. Decizia nr. 13/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 13/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:044._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 13/R
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător C. M.
Judecător C. Z.
Grefier G. B. I.
Pe rol judecarea recursului formulat de către recurenții-reclamanți I. A. și I. C. împotriva sentinței civile nr. 271/14.10.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimații-intevenienți în nume propriu C. I. E. și S. A. și intimații-pârâți M. M., C. L. de Fond Funciar Baia De A., C. Județeană de Fond Funciar M., O. S. Tarnița și Direcția S. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant I. A. asistat de avocat M. M. L., care reprezintă și pe recurenta-reclamantă lipsă I. C. și avocat M. C. A. pentru intimata-pârâtă M. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare de către intimata O. S. Tarnița, după care avocat M. M. L. solicită un exemplar al întâmpinării.
Instanța desprinde filele 64, 65 și comunică un exemplar apărătorului recurenților reclamanți și un exemplar apărătorului intimatei-pârâte M. M..
Nemaifiind alte cereri instanța declara cauza în stare de judecată, și acordă cuvântul apărătorului recurenților-reclamanți atât asupra recursului formulat cât și asupra cererilor de renunțare la judecarea cererii de intervenție principală formulate de intimații-intevenienți în nume propriu C. I. E. și S. A..
Avocat M. M. L. solicită admiterea recursului formulat, anularea sentinței pronunțate de judecătoria Baia de A. și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Așa cum rezultă din cele două expertize cu concluzii contradictorii referitoare la amplasamanetul celor două terenuri respectiv a recurenților-reclamanți și a intimaților, solicită instanței să observe că așa cum reiese din întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă CLFF Baia De A., aceștia din urmă recunosc faptul că există o suprapunere nu numai scriptică ci și faptică a celor două terenuri, aspect care este evidențiat de una dintre expertizele de la fond.
Raportat la toate înscrisurile de la dosarul de fond cu privire la amplasamentul terenului intimatei-pârâte M. M., potrivit anexei 37, terenul avea un alt amplasament în altă unitate amenajistică, iar procesul-verbal de punere în posesie s-a făcut în mod greșit fiind astfel o suprapunere faptică.
De altfel în expertiza întocmită de către expert B. la instanța de fond, chiar instanța de fond face o referire generală cu privire la amplasament, deși expertul nu precizează tarlaua și ., instanța de fond reține tarlaua și . amplasamentul terenului intimatei-pârâte M. M., motiv pentru care această identificare s-a făcut în mod greșit.
Potrivit anexei 37 prin care s-a identificat terenul intimatei-pârâte M. M., terenul se afla în U.A 104,105,149 motiv pentru care intimata-pârâtă a fost pusă, potrivit ortofotoplanului care este la fila 5 din raportul de expertiză efectuat de expert B. C., în posesie în U.A.T B., . un alt amplasament.
Pentru recurenții-reclamanți s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 18/1991, iar pe intimata-pârâtă M. M. dreptul de proprietate s-a reconstituit în baza legii 247/2005, acesta fiind motivul pentru care s-a ajuns la suprapunerea faptică așa cum susține și intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Baia De A..
În ceea ce privește cererile de renunțare avocat M. M. L. solicită să se ia act de ele, cu cheltuieli de judecată.
Avocat M. C. A. solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și obligarea recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat M. C. A. susține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente, în primul rând nu există motive de casare și retimitere spre rejudecare, instanța de fond lămurind fondul cauzei.
Experții stabiliți de către instața de fond au concluzionat că cele 2 terenuri nu se suprapun și au ajuns la această concluzie în momentul în care au studiat actele de proprietate ale recurenților-reclamanți și ale intimaților-pârâți, planurile cadastrale puse la dispoziție de intimații-pârâți C. L. de Fond Funciar Baia De A., O. S. Tarnița și Direcția S. M..
Avocat M. C. A. precizează că nu înțelege răspunsul C. L. de Fond Funciar Baia De A., având în vedere faptul că intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Baia De A. a predat documentele experților, au fost la fața locului în momentul expertizei și nu au formulat obiecțiuni.
Recurentul-reclamant I. A. susține că intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Baia De A. nu a fost la fața locului în momentul expertizei.
În ceea ce privește nelegalitatea avocat M. C. A. susține că nu s-a pus în discuție dreptul de proprietate al intimatei-pârâte M. M., ci doar amplasamentul terenului.
Avocat M. C. A. consideră că procesul-verbal de punere în posesie este un act de reconstituire a dreptului de proprietate nefiind incidentă nici una dintre dispozițiile legale care reglementează nulitatea absolută.
La baza acestei reconstituiri a stat o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, astfel dreptul de proprietate a fost statuat în mod cert de către instanță.
În ceea ce privește cererile de renuntare formulate de intimații intervenienți în nume propriui, avocat M. C. A. înțelege să lase la aprecierea instanței.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A., la data de 28.09.2012, sub nr._, așa cum a fost precizată ulterior, reclamanții I. A. și I. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. M., C. L. de Fond Funciar Baia de A., C. Județeană de Fond Funciar M. și O. S. Tarnița ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011, emis pe numele pârâtei M. M., cu obligarea O. S. Tarnița la respectarea amplasamentului stabilit la punerea în posesie a terenului respectiv.
În motivare, reclamanții au susținut că, urmare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr._ din data de 28.04.2004, eliberat de C. Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha, categorie păduri, având următoarele vecinătăți: Nord-enclavă; Est-enclavă, Sud-pădure și Vest-pădure.
Au mai arătat reclamanții că în data de 03.08.2011 s-a dispus punerea în posesie, a pârâtei M. M., cu suprafața de 5.5412 ha, din care suprafața de 0,8 ha s-a suprapus peste amplasamentul care a fost stabilit la punerea în posesie și pentru care s-a emis titlul de proprietatea nr._ din data de 28.04.2004, precizând, totodată, că suprafața de 0,2 ha a fost ocupată abuziv de O. S. Tarnița.
Au concluzionat, reclamanții arătând că, se impune anularea procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011 și obligarea Ocolului S. Tarțina să respecte amplasamentul și proprietatea pe care aceștia o dețin, potrivit titlului de proprietate nr._ din data de 28.04.2004 și contractului de întreținere autentificat sub nr. 5802 din data de 04.04.1995 de notariatul de Stat Județean M..
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile Legii nr.18/1991.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar în xerocopie titlul de proprietate nr._ din data de 28.04.2004 și contractul de întreținere autentificat sub nr. 5802 din data de 04.04.1995 de Notariatul de Stat Județean M..
La termenul de judecată din data de 24.10.2012 instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Baia de A., cu mențiunea să înainteze în copie conformă cu originalul procesul verbal de punere în posesia nr. 121 din 03.08.2011 și actele care au stat la baza întocmirii acestuia, răspunsul fiind înaintat cu adresa nr.7050 din data de 06.11.2012.
La data de 26.10.2012, reclamantul I. A. a depus la dosar în xerocopie adeverința nr.6880 din data de 26.10.2012, eliberată de Primăria orașului Baia de A., procesul verbal din data de 22.01.1993 și schiță plan parcelar, înaintând lista cu martorii propuși în cauză.
La data de 30.10.2012, reclamantul I. A. a depus la dosar cerere de suplimentare probatoriu, prin care a solicitat încuviințarea probei cu expertiza tehnică specialitatea topografie, prin care expertul să identifice în mod corect terenul ce face obiectul titlului de proprietate nr._ din data de 03.08.2011, precum și terenul pentru care s-a emis procesul verbal nr.121 din 03.08.2011, susținând, totodată, că înțelege să solicite nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie.
La termenul de judecată din data de 07.11.2012 instanța a procedat la audierea martorilor B. E., M. I. și Mandreș G., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 05.12.2012, instanța, prin tragere la sorți, a desemnat expert în cauză pe numitul S. I. M., urmând ca acesta să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră cuprins în Titlul de proprietate nr._ din 28.04.2004 ( fila 3 dosar), la identificare urmând să aibă în vedere și contractul de întreținere încheiat la data de 04.04.1995 ( filele 4-5 dosar), să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră ce a format obiectul procesului-verbal de punere în posesie nr. 121 din 03.08.2011, la identificare urmând să aibă în vedere și documentația înaintată la dosar ( filele 33-40), să menționeze, în raport de înscrisurile aflate la dosar la filele 3-5 respectiv 33-40, dacă există o suprapunere de terenuri, în caz afirmativ să precizeze care este această suprafață, urmând să fie evidențiată pe schița anexă la raportul de expertiză și să precizeze care este suprafața de teren cu vegetație forestieră aflată în posesia reclamanților, urmând să concluzioneze dacă ocolul silvic ocupă vreo porțiune din terenul reclamanților ce formează obiectul titlului de proprietate nr._ din 28.04.2004, raportul de expertiză fiind înaintat la data de 13.03.2013.
Totodată, la termenul de judecată din data de 05.12.2012, instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Baia de A., cu mențiunea să înainteze la dosar o copie conformă cu originalul a sentinței civile nr. 404 pronunțată de Judecătoria Baia de A. la data de 14.09.2005, răspunsul fiind înaintat cu adresa nr. 9683 din data de 09.12.2013.
La termenul din data de 13.02.2013 instanța a procedat la audierea martorului J. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La data de 28.03.2013, reclamantul I. A. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză, întocmit de expertul S. I. M., la care a anexat în copie xerox extras din Arhiva digitală pentru titlurile de proprietate, tabel privind suprafața primită în proprietate, tabel nominal și plan de amplasament.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 03.04.2013 instanța a admis obiecțiunile formulate de reclamantul I. A. și în consecință a solicitat expertului să concluzioneze dacă în raport de înscrisurile invocate există suprapunere de teren, în caz afirmativ să precizeze care este această suprafață, urmând a se concluziona dacă O. S. Tarnița ocupă vreo suprafață din terenul reclamanților ce formează obiectul titlului de proprietate nr.._ din 28.04.2004.
La data de 08.04.2013 O. S. Tarnița a depus note scrise, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, precizând că reclamanții în mod eronat susțin că terenul care formează obiectul procesului verbal de punere în posesie emis pe numele pârâtei M. M. s-ar suprapune cu terenul acestora, cuprins în titlul de proprietate nr._ din data de 03.08.2011, arătând că atât tarlaua cât și . cele două înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 08.05.2013, reclamantul a înaintat, spre atașare o cerere și procesul verbal nr.99 din data de 29.03.2013.
Prin încheierea de ședință pronunțată la termenul din data de 05.02.2014 instanța, având în vedere decizia de suspendare nr.174 din 26.07.2013, privind pe expertul S. I. M., a numit, prin tragere la sorți, pe expertul Biteș Ș., acesta urmând să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră cuprins în Titlul de proprietate nr._ din 28.04.2004 ( fila 3 dosar), la identificare urmând să aibă în vedere și contractul de întreținere încheiat la data de 04.04.1995 ( filele 4-5 dosar), să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră ce a format obiectul procesului-verbal de punere în posesie nr. 121 din 03.08.2011, la identificare urmând să aibă în vedere și documentația înaintată la dosar ( filele 33-40), să menționeze, în raport de înscrisurile aflate la dosar la filele 3-5 respectiv 33-40, dacă există o suprapunere de terenuri, în caz afirmativ să precizeze care este această suprafață, urmând să fie evidențiată pe schița anexă la raportul de expertiză și să precizeze care este suprafața de teren cu vegetație forestieră aflată în posesia reclamanților, urmând să concluzioneze dacă ocolul silvic ocupă vreo porțiune din terenul reclamanților ce formează obiectul titlului de proprietate nr._ din 28.04.2004 și să răspundă la obiecțiunile formulate de reclamant.
La termenul de judecată din data de 24.09.2014, instanța a dispus înlocuirea expertului Biteș Ș. cu expertul B. C., urmând ca acesta să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră cuprins în Titlul de proprietate nr._ din 28.04.2004 ( fila 3 dosar), la identificare urmând să aibă în vedere și contractul de întreținere încheiat la data de 04.04.1995 ( filele 4-5 dosar), să identifice prin punct, suprafață și vecinătăți terenul cu vegetație forestieră ce a format obiectul procesului-verbal de punere în posesie nr. 121 din 03.08.2011, la identificare urmând să aibă în vedere și documentația înaintată la dosar ( filele 33-40), să menționeze, în raport de înscrisurile aflate la dosar la filele 3-5 respectiv 33-40, dacă există o suprapunere de terenuri, în caz afirmativ să precizeze care este această suprafață, urmând să fie evidențiată pe schița anexă la raportul de expertiză, să precizeze care este suprafața de teren cu vegetație forestieră aflată în posesia reclamanților, urmând să concluzioneze dacă ocolul silvic ocupă vreo porțiune din terenul reclamanților ce formează obiectul titlului de proprietate nr._ din 28.04.2004 și să precizeze dacă terenurile pe care le măsoară sunt cuprinse în protocolul de predare-primire din data de 22.01.1993, care se află la filele 39 si 40 din dosar, ținând cont și de Amenajamentul S.- filele 113 și 114 din dosar, cât și dacă cele doua terenuri se află în vecinătatea bornei silvice Nr.268, raportul de expertiză fiind înaintat la data de 13.01.2014.
La data de 28.08.2014, reclamantul a depus la dosar în copie xerox rechizitoriul nr.91/P/2013 din data de 12.05.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. și declarație din data de 13.06.2013.
De asemenea, instanța, la termenul din data de 24.09.2014, a dispus emiterea unei adrese către Direcția S. M. pentru a depune copie conformă cu originalul după Amenajamentul S., la zi, în ceea ce privește procesul verbal de punere în posesie nr. 121 din 03.08.2011 și către C. Județeană de Fond Funciar M. să precizeze dacă a fost comunicată documentația în ceea ce privește procesul verbal de punere în posesie nr. 121 din 03.08.2011, în vederea emiterii Titlului de Proprietate, iar în caz afirmativ să comunice care sunt amplasamentele din documentație, respectiv tarlalele, parcele, unități amenajistice, răspunsurile fiind comunicate la data de 26.11.2014 cu adresa nr.9689 din data de 25.11.2014, respectiv la data de 11.02.2015, cu adresa nr._ din 11.02.2015.
La data de 03.02.2015 la dosar a fost depusă cerere de intervenție principală formulată de intervenienții C. I. E. și S. A., prin care, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. M., C. L. de Fond Funciar Baia de A., C. Județeană de Fond Funciar M., O. S. Tarnița și Direcția S. M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011, emis pe numele pârâtei M. M..
În motivare, intervenienții au precizat că sunt proprietarii terenurilor amplasate în UP III Crainici, Ua 120 A, în punctul „ Ascuțitul”, tarlaua 140, . în același amplasament cu terenurile reclamanților I. A. și I. C..
Totodată, au arătat intervenienții C. I. E. și S. A. că, punerea în posesie a pârâtei M. M., s-a făcut pe un alt amplasament silvic, respectiv în altă unitate amenajistică, față de unitatea amenajistică stabilită potrivit anexei nr.37, anexă validată de către C. Județeană de Fond Funciar M., prin hotărârea nr.337 din 21.07.2009.
În dovedire, intervenienții C. I. E. și S. A., au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică încuviințată în cauză, anexând, în copie, procura autentificată prin încheierea nr. 1984 din data de 17.09.2012, procură autentificată prin încheierea nr. 1995 din data de 18.09.2012, titlul de proprietate nr._ din data de 13.03.1995, titlul de proprietate nr._ din data de 13.03.1995, procesul verbal din data de 22.01.1993, schițe și tabel nominal.
La data de 05.02.2015 reclamantul I. A. a depus cereri și obiecțiuni la raportul de expertiză, pe care instanța le-a încuviințat în parte, expertul urmând să procedeze la identificarea prin punct, suprafață și vecinătăți a terenului cu vegetație forestieră, ce formează obiectul Titlului de Proprietate nr._ din data de 28.04.2004 ( fila 3 dosar), la identificare urmând să aibă în vedere și înscrisurile aflate la filele 4-5 dosar, respectiv filele 33-40 dosar, răspunsul fiind înaintat la data de 20.02.2015.
La termenul de judecată din data de 11.03.2015 numitul O. S. a depus la dosar procura autentificată sub nr. 326 din data de 25.02.2015 de Biroul Notarului Public D. A., iar la același termen de judecată, constatând că între cererea de intervenție în nume propriu formulată de numiții C. I. E. și S. A. și cererea de chemare în judecată, există o strânsă legătură, aceștia justificând interes în prezenta cauză, instanța a dispus încuviințarea în principiu a cererii de intervenție.
La termenul de judecată din data de 08.04.2015 instanța a admis cererea reclamantului I. A., în sensul emiterii unei adrese către serviciu Arhivă al Judecătoriei Baia de A. pentru a comunica copie conformă cu originalul a sentinței civile nr. 404 din 14.09.2005, pronunțată în dosarul nr. 52/2005, răspunsul fiind comunicat la dosar pentru termenul de judecată din data de 29.04.2015.
La data de 15.04.2015 O. S. Tarnița a depus la dosar punct de vedere cu privire la cererea de intervenție în nume propriu formulată de intervenienții C. I. E. și S. A., arătând că, suprafața de pădure cu privire la care procuratorul O. S. susține că a fost retrocedată în baza Legii nr.18/1991, potrivit documentației existente la ocolul silvic, respectiv hărțile ocolului și amenajamentul silvic, nu a fost reconstituită în baza acestui act normativ.
De asemenea, O. S. Tarnița, a mai precizat că din expertizele tehnice efectuate reiese că amplasamentul respectiv a fost în administrarea și paza ocolului silvic, până la momentul predării către pârâta M. M., punerea în posesie nesuprapunându-se cu terenurile revendicate de intervenienți.
La termenul de judecată din data 29.04.2015, pârâta M. M. a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanții I. A. și I. C., ca nefondată, cât și respingerea cererii de intervenției formulată de intervenienții C. I. E. și S. A..
În susținere, pârâta M. M. a arătat că, astfel cum rezultă din cuprinsul rapoartelor de expertiză efectuate în prezenta cauză, terenul ce formează obiectul procesului verbal de punere în posesie nr.121/2011, nu se suprapune cu terenul reclamanților I. A. și I. C..
La data de 13.10.2015 procuratorul intervenienților în interes propriu C. I. E. și S. A., respectiv numitul O. S. cât și reclamantul I. A., au depus la dosar concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr. 271/14.10.2015, Judecătoria Baia de A., a respins acțiunea formulată de pe reclamanți; a respins cererile de intervenție formulate de intervenienții în interes propriu; a obligat, în solidar, reclamanții și intervenienții să plătească pârâtei cheltuieli de judecată, în cuantum de 3.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut:
Prin contractul de întreținere, autentificat prin încheierea nr. 5802 din data de 04.04.1995, de Notariatul de Stat Județean M., numita I. A., în schimbul întreținerii sale, a transmis dreptul de proprietate, în beneficiul reclamanților I. A. și I. C., asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 10.000 mp, situat în punctul „ Ascuțitu”, având ca vecinătăți: la Răsărit - enclavă, Apus-pădure, Miazăzi și Miazănoapte-enclavă
Ulterior, la data de 28.04.2004, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., a emis în beneficiul numitei I. M. A., titlul de proprietate nr._, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră, situat în orașul Baia de A., satul Negoiești, județul M., tarlaua 140, . de 1 ha, având următoarele vecinătăți: Nord-enclavă, Est-enclavă, Sud-pădure și Vest-pădure.
Prin sentința civilă nr.193 din 25.03.2009 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Baia de A. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M. M. și B. A., a admis în parte cererea de intervenție formulată de intervenienta C. M. și a obligat pârâta C. L. de Fond Funciar Baia de A. să procedeze la întocmirea documentației necesară emiterii titlului de proprietate cu privire la terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 11,5512 ha, reconstituit în favoarea reclamanților și intervenientei prin s.c. nr.404 din 14.09.2005.
La data de 03.08.2011, C. L. de Fond Funciar Baia de A., potrivit procesului verbal de punere în posesie nr.121/03.08.2011, a procedat la punerea în posesie a pârâtei M. M., privind terenul cu vegetație forestieră, în suprafață de 5,5412 ha, amplasat în Tarlaua 143, . III Crainici, Ua 120, având ca vecinătăți: Nord-teren agricol, Sud - ogaș, Est – pădure Legea nr.18/1991 și Vest- R.N.P.
S-a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții I. A. și I. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. M., C. L. de Fond Funciar Baia de A., C. Județeană de Fond Funciar M., O. S. Tarnița și Direcția S. M. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011, emis pe numele pârâtei M. M..
Totodată, reclamanții I. A. și I. C. au solicitat obligarea O. S. Tarnița să respecte amplasamentul și proprietatea privind terenul care formează obiectul titlului de proprietate nr._/28.04.2004.
De asemenea, prin cererea de intervenție în interes propriu, intervenienții C. I. E. și S. A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. M., C. L. de Fond Funciar Baia de A., C. Județeană de Fond Funciar M., O. S. Tarnița și Direcția S. M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011, emis pe numele pârâtei M. M..
Potrivit dispozițiilor art. III alin.1 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991: „ Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.”
Astfel, potrivit dispozițiilor art. III alin.1 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, pe calea acțiunii în constatarea nulității absolute se poate obține desființarea actelor de reconstituire sau de constituirea a dreptului de proprietate precum și a proceselor verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietatea.
Prin raportul de expertiză s-a procedat la transpunerea înscrisurilor invocate în cauză, expertul B. C., identificând pin punct suprafață și vecinătăți terenurile cu vegetație forestieră cuprinse în titlul de proprietate nr._ din 28.04.2004 și în procesul verbal nr.121 din data de 03.08.2011, concluzionându-se că nu există suprapunere de terenuri, conform actelor invocate, O. S. Tarnița neocupând din terenul revendicat de reclamanți.
Totodată, a susținut expertul B. C. că terenul revendicat de reclamanți este situat în tarlaua 140, UAT Baia de A., iar terenul ce a format obiectul procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.-2011, este situat în UP III Crainici, Ua 120 A, acest din urmă teren făcând parte din Protocolul de predare – primire - amenajament silvic din 22.01.1993 și se află în vecinătatea bornei silvice nr.268.
A concluzionat expertul B. C. că, reclamantul I. A. a fost pus în posesie în baza Legii nr.18/1991, iar pârâta M. M. a fost pusă în posesie în baza legii nr.247/2005, amplasamentul care a fost repartizat pentru restituirea terenurilor forestiere în baza Legii nr. 18/1991, fiind situat la est față de amplasamentul terenului din procesul verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.-2011.
Concluziile raportului de expertiză, întocmit de expert B. C. se coroborează cu înscrisurile invocate de Direcția S. M. - O. S. Tarnița( filele 333-335), precum și cu înscrisurile privind detaliile titlurilor de proprietate nr._/28.04.2004, nr._/13.03.1995 și nr._/13.03.1995 ( filele 95, 100 și 105) în care se menționează că terenurile reconstituite în beneficiul reclamanților I. A. și I. C., precum și cele reconstituite intervenienților S. A. și C. I. sunt situate în tarlaua 140, . terenul care a format obiectul procesului verbal nr.121 din 03.08.2011 este situat în UP III Crainici, Ua 120 A, tarlaua 143, .>
Față de cele reținute, constatând că punerea în posesie a pârâtei M. M. asupra terenului cu vegetație forestieră, în suprafață de 5,5412 ha, nu s-a realizat cu nesocotirea dreptului de proprietate al reclamanților I. A. și I. C., precum și al intervenienților S. A. și C. I., instanța, constatând netemeinicia pretențiilor invocate, a respins acțiunea, precum și cererile de intervenție în interes propriu.
Fiind în culpă procesuală instanța, în baza art. 274 alin.1 C. de la 1865, a obligat, în solidar, reclamanții I. A. și I. C. și intervenienții C. I.-E. și S. A. să plătească pârâtei M. M. cheltuieli de judecată, în cuantum de 3.000 lei.
Împotriva sentinței civile sentinței civile nr. 271/14.10.2015 au declarat recurs reclamanții I. A. și I. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt prin acțiunea precizată recurenții reclamanți au solicitate să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011 emis pe numele pârâtei-intimate M. M. și obligarea intimatei-pârâte O. S. Tarnița să respecte amplasamentul stabilit la punerea în posesie a terenului respectiv.
Hotărârea instanței de fond este, în opinia recurenților-reclamanți, ilegală prin încălcarea dreptului acestora la apărare, în sensul că deși expertul B. nu a identificat terenul acestora, instanța a refuzat să înainteze adresa către D.S. M. pentru a pune la dispoziția instanței Tabel 1E ediția 1993, 2003 și 2013 din UP III Crainici din care reies clar intrările și ieșirile de terenuri administrate de către OS Tarnița, atât cel din TP nr._, cât și cel din PV de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011.
Instanța de fond în mod eronnat menționează în considerentele hotărârii că toate concluziile expertului B. se coroborează cu înscrisurile invocate de Direcția S. M. și O.S Tarnița filele 333-335, câtă vreme expertul nu face vorbire despre aceste înscrisuri, iar din înscrisuri terenul pus în posesia intimatei-pârâte M. M. este scos scriptic nu și faptic, deoarece acestea dețin în administrare în UA 120 în anul 2013 (filele 335) aceeași suprafață de teren ca în anul 2003(fila 334), deși intimata-pârâtă M. M. a fost pusă în posesie în anul 2011 cu 5, 54 ha.
Instanța în mod eronat, potrivit recurenților-reclamanți, a reținut din susținerile expertului că terenul ce a format obiectul procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011 face parte din amenajamentul silvic, deoarece terenul este situat între borna silvică nr.268 și partea hașurată unde este încadrată litera M așa cu reiese din amenajamentul silvic (fila 113 dosar fond), fila de care expertul trebuia să țină cont, ceea ce înseamnă că terenul expertizat nu făcea parte din amenajamentul silvic.
În stanța în mod greșit, susțin recurenții-reclamanți, nu a admis nici o obiecțiune la raportul de expertiză pe care le-au formulat recurenții-reclamanți, nu a luat în considerare declarațiile martorilor Mondon I. și J. M., de declarațiile martorului D. C. și Ivaschescu T. și nici de procesul verbal întocmit de CLFF Baia de A. prin care aceasta precizează faptul că cele două terenuri se suprapun.
Hotărârea instanței de fond este netemeiniciă fiind bazată pe interpretarea eronată a concluziilor expertului B. C. care refuza să identifice terenul din titlu de proprietate al recurenților-reclamanți, ceea ce echivalează cu refuzul de a răspunde la obiectivele stabilite de instanță.
Astfel se încalcă grav, potrivit recurenților-reclamanți, dreptul acestora de proprietate, deși au fost puși în posesie din anul 1993, iar terenul ce a format obiectivul PV de Punere în Posesie nr. 121 din 03.08.2011 face parte din Protocolul Predare Primire din 22.01.1993, în baza Legii 247/2005 nefiind prevăzută încheierea de protocoale de predare-primire între instituții.
Potrivit HG 890/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, în art.33 alin.1 se prevede că delimitarea și parcelarea pe proprietari se fac pe baza hărților și planurilor de situație la zi din cadrul actualei Unități Administrative Teritoriale, iar în art. 61 alin.1 se menționează că „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, iar persoanele fizice se înscriu în anexa 37 împreună cu datele referitoare la suprafață și amplasament stabilite de comisie potrivit art.24 din Legea 1/2000.”
Astfel, în mod ilegal instanța, potrivit recurenților-reclamanți, în mod ilegal a ignorat dispozițiile legale obligatorii ale legislației și, interpretând eronat cauza dedusă judecății împroprietărește pe intimata-pârâtă M. M. cu terenul vegetație forestieră proprietatea subsemnaților.
Prin urmare, esența acestui litigiu constă în mecanismul identificării diferențelor între noțiunile de unități administrative teritoriale, unități amenajistice, unități de producție. Distincția dintre ele reprezintă soluția rezolvării acestui litigiu.
Ceea ce este caracteristic unităților amenajistice ale căror evidențe se afla doar la Direcția S. este amplasarea acestora pe raza administrativ teritorială a altor localități. Această confuzie a determinat instanța să concluzioneze că terenul intimatei-pârâte M. se afla amplasat în Tarlaua 143 UAT Baia de A., deși expertul nu face această afirmație, din contră se susține explicit în expertiza de către B. C.(fila 4 raport) faptul că terenul măsurat este UAT B..
Prin coroborarea hărții ortofotoplan (fila 5) cu raport de expertiză se afirmă de către expert ca terenul intimatei-pârâte M. M. este amplasat în Tarlaua 3 UAT B..
Anexa 37 este validată prin HCJ Mh nr. 337/21.07.2009 prin care intimata-pârâtă M. M. i s-a stabilit ca amplasament silvic UA 104-105, 149, iar C. L. de Fond Funciar Baia de A. nu a ținut seama de acest amplasament și i-a făcut punere în posesie în Ua 120 pe ternul care a făcut obiectul Lg18/1991, în acest mod suprapunându-se peste terenul proprietatea subsemnaților.
În drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 indice 1 raportat la art.312 Cod procedură civilă.
Intimata-pârâtă M. M. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței de fond, solicitând de asemenea și obligarea recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
În fapt se reține că recursul formulat de către recurenții-reclamanți este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând, plecând de la cererea de chemare în judecată, recurenții reclamanți au solicitat constatatrea nulității absolute a procesului-verbal de punere în posesie nr.121/2011 cu motivația că amplasamentul terenului cu vegetație forestieră din procesul-verbal, este greșit și că s-ar suprapune cu terenul acestora din titlul de proprietate.
Plecând de la această motivație s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie în vederea stabilirii amplasamentului terenului în litigiu raportat la actele de proprietate.
Atât expertul S. M. cât și ultimul expert B. C. au concluzionat la unison faptul că terenul din procesul-verbal de punere în posesie nu se suprapune cu terenul recurenților-reclamanți.
Intimata-pârâtă consideră că instanța de fond a respins în mod just ultimele cereri de probatorii formulate de către recurentul-reclamant I. A., acestea nemaiavând nici o legătura cu obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv cu motivația acesteia.
În opinia intimte-pârâte instanța de fond a reținut în mod corect faptul că, cele două suprafețe de teren nu se suprapun, terenul revendicat de către recurenții-reclamanți este situat în tarlaua 140 UAT Baia de A., iar terenul situat din procesul-verbal de punere în posesie al pârâtei M. M. este UP III Crainici, UA 120 A, aspect constatat și de către expertul numit în cauza, expert ce a individualizat terenurile în baza actelor de proprietate și a înscrisurile puse la dispoziție de Direcția S. M..
Având în vedere considerentele de mai sus, intimata-pârâtă solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței de fond, solicitând obligarea recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată efectutate cu acest proces.
A formulat întâmpinare și întâmpinare și intimata-pârâtă O. S. Tarnița prin care solicită respingerea ca fiind nefondat și să mențineți ca fiind temeinică și legală sentința instanței de fond.
În fapt se reține că, prin cererea de recurs formulată de către cei doi recurenți, se critică soluția instanței de fond în sensul că, nu au fost încuviințate toate cererile formulate de către recurentul-reclamant I. A. vis a vis de raportul de expertiză întocmit în cauză de către expertul B. C..
Intimata-pârâtă consideră nefondat recursul formulat de către cei doi recurenți pentru următoarele considerente:
În primul rând aceasta arată faptul că, instanța de fond nu a încălcat dreptul la apărare al recurenților-reclamanți, admițând obiecțiunilor acestora la raportul de expertiză punând în vedere expertului B. C. să răspundă la obiecțiunile recurenților-reclamanți.
Expertul B. C. a răspuns la obiecțiunile recurentului-reclamant arătând faptul că cele două suprafețe de teren nu se suprapun, aspect confirmat și de primul expert numit în cauză S. I. M..
Spre deosebire de reprezentanții Comisie Locale de Fond Funciar Baia de A., care precizează în notele de ședință depuse pentru termenul din data de 14.01.2016 faptul ca, cele două suprafețe de teren se suprapun scriptic, la toate expertizele dispuse în cauză, O. S. Tarnița a trimis câte un reprezentant pentru a participa la efectuarea expertizei și a pune la dispoziția experților planurile de amplasament ale terenurilor în litigiu.
Cei doi experți numiți în cauză, au stabilit în mod corect faptul că, terenul din procesul-verbal de punere în posesie emis pe numele intimatei-pârâte M. M., nu se suprapune cu terenul reurenților-reclamanți, terenurile fiind individualizate cu aparatura de specialitate pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de instituția și C. L. Baia de A..
Concluziile raportului de expertiză întocmit de către expertul B. C. se coroborează cu înscrisurile depuse de Direcția S. M.-O. S. Tarnița, precum și cu înscrisurile care au stat la baza actelor de proprietate, înscrisuri în care se menționează că terenurile reconstituite în favoarea recurenților-reclamanți și a intervenienților sunt situate în tarlaua 140, . de A., iar terenul din procesul-verbal de punere în posesie emis pe numele intimatei-pârâte M. M. este situată în UP III Crainici, UA 120 A.
Analizînd recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la disp. art. 304 c.pr.civ. tribunalul constată că este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu soluționarea acțiunii prin care reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. M., C. L. de Fond Funciar Baia de A., C. Județeană de Fond Funciar M. și O. S. Tarnița ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.2011, emis pe numele pârâtei M. M., cu obligarea O. S. Tarnița la respectarea amplasamentului stabilit la punerea în posesie a terenului respectiv.
Reclamanții au arătat că, urmare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, prin titlul de proprietate nr._ din data de 28.04.2004, eliberat de C. Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha, categorie păduri, având următoarele vecinătăți: Nord-enclavă; Est-enclavă, Sud-pădure și Vest-pădure iar în data de 03.08.2011 s-a dispus punerea în posesie, a pârâtei M. M., cu suprafața de 5.5412 ha, din care suprafața de 0,8 ha s-a suprapus peste amplasamentul pentru care s-a emis titlul de proprietatea nr._, precizând, totodată, că suprafața de 0,2 ha a fost ocupată abuziv de O. S. Tarnița.
Instanța de fond prin sentința recurată a reținut că din raportul de expertiză efectuat de expertul B. C. a rezultat că nu există suprapunere între terenurile cu vegetație forestieră cuprinse în titlul de proprietate nr._ din 28.04.2004 și cele din procesul verbal nr.121 din data de 03.08.2011 .
Totodată, a susținut expertul B. C. că terenul revendicat de reclamanți este situat în tarlaua 140, UAT Baia de A., iar terenul ce a format obiectul procesului verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.-2011, este situat în UP III Crainici, Ua 120 A, acest din urmă teren făcând parte din Protocolul de predare – primire - amenajament silvic din 22.01.1993 și se află în vecinătatea bornei silvice nr.268.
A concluzionat expertul B. C. că, reclamantul I. A. a fost pus în posesie în baza Legii nr.18/1991, iar pârâta M. M. a fost pusă în posesie în baza legii nr.247/2005, amplasamentul care a fost repartizat pentru restituirea terenurilor forestiere în baza Legii nr. 18/1991, fiind situat la est față de amplasamentul terenului din procesul verbal de punere în posesie nr.121 din 03.08.-2011.
Tribunalul constată că din expertiza efectuată în cauză de expert S. I. M. aflată la filele 85-87 dosar fond a rezultat că terenul reclamanților este situat în UP III Crainici UA 120 –teritoriul administrativ B., are o suprafață de 9484 m.p, terenul pârâților cuprins în procesul verbal de punere în posesie nr. 121 din 3.08.2011 este situat tot în UP Crainici UA 120, tarlaua înscrisă în procesul verbal este greșită, concluzionând că deși conform înscrisurilor nu există suprapunere, între limitele indicate de cele două părți există suprapunere pe întreaga suprafață de 9484 mp.
De asemenea o situație contrară celei reținute de instanța de fond și întemeiată pe concluziile raportului de expertiză întocmit de expert B. C. rezultă și din adresa depusă în recurs de către Primăria Baia de A. conform căreia terenul ce formează obiectul procesului verbal de punere în posesie cu nr. 121/3.08.2011 emis în favoarea pârâtei M. M. se suprapune faptic peste terenurile aferente titlurilor de proprietate emise în favoarea numiților I. M A., C. I., S. A., T. I. și B. D. chiar dacă în înscrisuri apar date diferite cu privire la numărul parcelei și tarlalei.
Față de cele arătate tribunalul va admite recursul, va casa sentința și va reține cauza spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriului administrat în cauză .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către recurenții-reclamanți I. A. și I. C. ambii domiciliați în orașul Baia de A., ., împotriva sentinței civile nr. 271/14.10.2015 pronunțată de Judecătoria Baia de A. în contradictoriu cu intimații-intevenienți în nume propriu C. I. E. domiciliată în municipiul București, ., ., sector 2 și S. A. domiciliat în municipiul București, ., ., ., și intimații-pârâți M. M. domiciliată în orașul Baia de A., ., C. L. de Fond Funciar Baia De A., cu sediul în orașul Baia de A., județul M., C. Județeană de Fond Funciar M., cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, județul M., O. S. Tarnița, cu sediul în orașul Baia de A., județul M. și Direcția S. M., cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, județul M..
Casează sentința și reține cauza spre rejudecare.
Ia act de cererile de renunțare la judecarea cererilor de intervenție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2016
Președinte, M. C. O. | Judecător, C. M. | Judecător, C. Z. |
Grefier, G. B. I. |
Red. O.M./Tehnored. G.B.I
2 ex./1.03.2016
Jud. fond C. B.
Cod operator 2626
| ← Anulare act. Decizia nr. 136/2016. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Decizia nr. 172/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
