Fond funciar. Decizia nr. 1290/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1290/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-11-2012 în dosarul nr. 1290/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1290/R
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător S. C.
Judecător M. C. O.
Grefier T. I.
Pe rol judecarea recursurilor civile formulate de recurentele intimate C.L.F.F. D. T. S. și C.J.F.F. M. și recurentul intervenient I. S. împotriva sentinței civile nr. 5469 din 01.08.2012 pronunțată de Judecătoria D. T. S., în contradictoriu cu intimații petenți C. D. și C. E., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că susținerile și dezbaterile părților au avut loc în ședință publică din data de 05.11.2012, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea adresată Judecătoriei D. T. S. la data de 30.11.2009 și înregistrată sub numărul de dosar_ petenții C. D., C. E. au chemat în judecată pe intimatele C.L.F.F. D. T. S., C.J.F.F. M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate, în conformitate cu disp. art. 8 din DL 42/1990, că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2000 m.p., situat în D. T. S., ., nr. 70 E, județul M., cu vecinii: N-drum(ramificație .), S- teren liber, E- B. G. și M. M., V-B. I., să se dispună obligarea C.L.F.F. D. T.-S. să întocmească documentația în vederea eliberării titlului de proprietate și să dispună obligarea C.J.F.F. M. să elibereze titlul de proprietate pentru teren.
În motivarea în fapt a cererii, petenții au arătat că în anii 1989-1990 au construit pe terenul în suprafață de 2000 m.p. casa și anexele gospodărești, că a plătit fostului CAP Cerneți suma de 1000 lei conform chitanței nr.1287/21.08.1990, că prin efectul DL 42/1990 au dobândit dreptul de proprietate asupra curții și grădinii care totalizează o suprafață de 2000 m.p.
La data de 14.09.2010, prin serviciul registratură, intervenientul I. S. a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, obligarea intimatelor să-i atribuie în proprietate terenul situat în . s-a dispus prin s.civ. nr._/14.11.1994 a Judecătoriei Dr.Tr. S. să fie obligați petenții să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 8604 m.p. și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, a arătat că este moștenitorul legal al defunctei I. E. conform certificatului de moștenitor nr. 14/05.05.2010 emis de BNP P. Ș. și că în anul 1948 autoarea sa a fost înscrisă în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M. sub nr. 1208/23.07.1948 în calitate de proprietar a unei suprafețe de 5 ha și 950 m.p. teren situat pe raza .
Totodată, în anul 1946, autoarea sa a cumpărat și suprafața de 2 ha și 1663 m.p. teren situat pe raza loc. Șimian, prin actul autentic înregistrat sub nr. 1852/21.04.1946 în Registrul de Transcripțiuni al Tribunalului M..
Ulterior apariției Legii 18/1991, urmare reconstituirii în mod eronat al dreptului de proprietate a autoarei sale a terenurilor indicate precum și urmare a plângerii efectuate, prin s.civ. nr._/14.11.1994 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,10 ha situată pe raza loc. Șimian, reconstituirea dreptului de proprietate a numitei B. A., în indiviziune cu moștenitorii P. T. și P. B. N., a autoarei I. E. pentru suprafața de 6 ha și 663 m.p. situată în loc. Șimian.
A mai arătat că terenul solicitat în proprietate de către petenți se suprapune cu terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate al autoarei sale.
La data de 11.10.2010, petenții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul I. S. ca lipsită de interes referitor la primul petit și disjungerea pentru petitele privind atribuirea terenului și revendicarea.
La data de 9.11.2010, prin serviciul registratură, intervenientul I. S. a depus precizare la cerere de intervenție formulată, în sensul că terenul este situat în ., la punctul numit „ D.-Cerneți” și este compus din suprafața de 7,10 ha teren dobândit în proprietate de autoarea sa în nume și suprafața de 3,33 ha teren dobândit drept moștenire după defuncta B. A..
Prin încheierea de ședință din data de 9.11.2010, s-a admis în principiu cererea de intervenție formulată de intervenientul I. S..
La data de 6.12.2010, prin serviciul registratură, s-a depus cerere de intervenție în nume propriu formulată de intervenienții M. M. și B. E. prin care au solicitat respingerea acțiunii petenților ca neleaglă și să fie obligați să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra terenului pe care l-au ocupat fără drept, cerere ce a fost admisă în principiu prin încheierea de ședință din data de 18.01.2011.
Prin sentința civilă nr.787 din 15.02.2011 a Judecătoriei Dr.Tr.S. pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulata de C. D. și C. E. în contradictoriu cu C.L.F.F. Dr.Tr.S., C.J.F.F. M., intervenientii Ionascu S., M. M., Baloi E., s-a constatat ca reclamanții au dobândit un drept de proprietate asupra suprafeței de 1 165,6 mp, teren intravilan aferent construcțiilor si anexelor gospodaresti situat in .. 25, (fosta I.C.Bratianu nr. 70 E), delimitat conform schitei anexa la raportul de expertiza întocmit de expert I. M., respectiv punctele (11-2-3-4-5-14-8-9-13-_ )cu vecinii: N .- M. M., Baloi G., S- Teren arabil folosit de petenți fara acte, V- B. I. (si rest teren folosit de catre petenti fara acte, livezi, vii hibride), s-a omologat raportul de expertiza întocmit I. M. filele 217-219dosar, s-au respins cererea de interventie formulata de Ionascu S., ca neintemeiata, cererea de intervenție formulata de M. M. si Baloi E., ca neintemeiata și au fost obligate intimatele si intervenientii în solidar la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata către C. E..
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către părți.
Prin decizia 996/R/04.07.2011 a Tribunalului M. s-a dispus casarea sentinței 787/15.02.2011 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu ocazia rejudecării urmând a fi analizată în fond și acțiunea în revendicare a intervenienților M. M. și B. E., cu efectuarea unei expertize care să stabilească întinderea dreptului de proprietate al intervenienților, astfel cum rezultă din titlul de proprietate și contractele de vânzare cumpărare, să stabilească dacă terenul solicitat de reclamanți se suprapune cu cel asupra căruia intervenienții dețin un drept de proprietate și în funcție de aceste elemente să stabilească suprafața de teren la care sunt îndreptățiți reclamanții. La stabilirea întinderii suprafeței de teren la care sunt îndreptățiți reclamanții prima instanță trebuie să nu prejudicieze pe cei cărora li s-a reconstituit deja dreptul de proprietate prin aplicarea dispozițiilor legii nr. 18/1991 și să aibă în vedere și susținerile C. din recurs referitoare la suprafețele ce se atribuiau pentru construcția locuinței.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ în data de 15.07.2011.
În data de 07.10.2011, reprezentanta petenților a invocat excepția de litispendență arătând că pe rolul Tribunalului M. se află cauza având ca obiect revendicare, formulată de către intervenienții M. M. și B. E.,iar în data de 04.11.2011 intervenienții în nume propriu M. M. și B. E. a formulat cerere de renunțare la judecată, și prin aceeași încheiere s-a constatat că nu se mai poate lua în discuție excepția de litispendență ca urmare a cererii de renunțare la judecată a celor doi intrervenienți.
Petenții au depus la dosar în copie, înscrisuri: Decizia nr. 256/2011 din dosar nr._/225/2009, adeverința nr. 5338/20.04.2010 și Decizia nr. 218/A/14.10.2011din dosarul cu nr._/225/2009*, răspuns la obiecțiuni din dosar nr._/225/2009 și motive de recurs din același dosar, adresa nr. 5338/20.04.2010, adresa nr. 8751/07.06.2010,adresa nr._/06.01.2010.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri, probă în cadrul căreia a dispus emiterea unor adrese către C. Șimian, pentru a se comunica cu privire la titlul de proprietate nr._/05.06.1996, emis pe numele Z. St.S., proces-verbal de punere în posesie și plan parcelar, precum și registru cadastral cu suprafețele de teren date în folosință petenților C. D. si C. E. de CAP S., în perioada 1970-1990, modul de punere în executare al sentinței nr._/1994 pronunțată de Judecatoria Dr.Tr.S. in dosarul nr._/1994 pentru reconstituirea terenului ce a aparținut autorului S. R., dacă s-au întocmit planuri parcelare, dacă s-a efectuat punerea în posesie pe raza loc. Șimian sau al localității Dr. Tr. S., având in vedere si planul parcelar înaintat la dosar cu adresa nr.7814/15.11.2011 pentru proprietarul Z. S., precum si titlul provizoriu al acestuia, unde in punctul V este menționat ca vecin most. S. R. și proba cu expertiza specialitatea topografie, fiind întocmite rapoarte de expertiză de către experții Raciov A. și I. C..
Judecătoria D. T. S. prin sentința supusă recursului a admis în parte cererea principală, a constatat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 2375 mp situat în Dr.Tr.S., ..25, fostă I.C.B., delimitat prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-16-17-18-19-1 prin rapoartele de expertiză efectuate de experții I. C. și Raciov A. în dosar, care fac parte integrantă din prezenta, a luat act că intervenienții M. M. și B. E. au renunțat la judecată, a fost admisă în parte cererea de intervenție a intervenientului I. S. și au fost obligate intimatele să atribuie efectiv suprafața de teren de 7,10 ha, situată pe raza localității Șimian, conform sentinței civile nr._/11.11.1994, definitivă și irevocabilă, a fost respins capătul de cerere privind acțiunea în revendicare formulat de intervenientul I. S. și au fost obligate intimatele și intervenientul I. S. la 1000 lei către reclamanți, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, petenții au stăpânit în fapt o suprafață de teren situată actualmente pe raza municipiului D. T. S..
Din primul raport de expertiză specialitatea topografie efectuat în prezentul dosar în prima fază procesuală – fila 217 reiese că limitele proprietății nu au cunoscut modificări de la momentul inițial al stăpânirii de către petenți, terenul fiind îngrădit și nu există semne materiale în sensul mutării ulterioare a semnelor de hotar.
De asemenea, la fila 5 a celui de-al doilea dosarul cu același număr – format înainte de înaintarea în calea de atac împotriva unui recurs împotriva încheierii din data de 29.06.2010, este depusă în copie xerox chitanța prin care petenții au primit în folosință o suprafață de teren de la fostul CAP Cerneți.
Înainte de data de 29.06.2010 a fost efectuat în cauză un alt raport de expertiză de către expertul S. G., ale cărui constatări în fapt sunt în același sens, respectiv că terenul a fost primit în folosință de la fostul CAP Cerneți, este împrejmuit iar limitele proprietății nu s-au modificat. Deși a fost admisă cererea de recuzare a expertului, instanța nu valorifică acea parte a raportului ce privește concluziile tehnice, ci numai partea de constatări în fapt, care se coroborează întru totul cu celelalte probe administrate.
În același sens, din punct de vedere probator, se află la fila 25 din dosar adresa cu numărul 5338/20.04.2010 a Primăriei comunei Șimian, la solicitarea instanței, adresă prin care se învederează faptul că terenul indicat de petenți a aparținut CAP Cerneți, nu a fost eliberat titlu de proprietate nici unei persoane, petenții au deschisă poziție de rol pe acest teren, pe care au edificat și construcții.
Toată această stare de fapt care reiese din înscrisuri, conform celor precizate, este întărită și evidențiată și prin proba testimonială cu martorii A. F. și T. M., ale căror declarații sunt consemnate la filele 68 și 69 din dosar.
Prin urmare, reiese în mod cert că petenții au primit în folosință în anul 1989 o suprafață de teren de la CAP Cerneți, teren pe care au edificat o construcție, apoi au delimitat terenul prin semne de hotar și îngrădire, acestea fiind păstrate în aceleași limite și în prezent.
Acestei situații în fapt reținute i se aplică dispoziții ale Legii cu numărul 18/1991 a fondului funciar care reglementează atât situația persoanelor care au primit terenuri în folosință de la CAP cât și a proprietarilor cărora li s-a eliberat titlu sau care ar fi îndreptățiți la eliberare.
Astfel, prevederile articolului 23 alineatul 1 din Legea cu numărul 18/1991 sunt în sensul că sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.
De asemenea, conform dispozițiilor articolului 8 din Decretul Lege cu numărul 42/1990, terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire. Terenul acesta, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.
Prin urmare, petenții se află în situația reglementată de cele două acte normative mai sus precizate, primind teren în folosință și construind pe acesta, terenul și construcțiile fiind în prezent îngrădite.
Prevederile legale mai sus menționate instituie o preferință legală de constituire a proprietății în favoarea actualilor deținători, cu respectarea cerințelor din articolul 23 al legii funciare, față de foștii proprietari. Cu alte cuvinte, chiar dacă acest teren dat în folosință aparținea unei alte persoane – fostul proprietar, care dovedește cu acte de proprietate dreptul său, totuși dreptul material funciar acordă preferință posesorului terenului pe care l-a primit în folosință de la CAP.
În cauza de față însă persoana care se pretinde fostul proprietar, și anume intervenientul I. S., nu a făcut dovada legală a calității de fost proprietar. Acest intervenient invocă drept act de proprietate – înscris doveditor al calității de fost proprietar – o sentință civilă de reconstituire, și anume sentința cu numărul_/14.11.1994, aflată la filele 27-29 din dosarul primului ciclu procesual.
Însă prin această sentință, deși a fost admisă cererea de reconstituire, instanța a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe raza localității, iar nu pe vechiul amplasament, cu indicarea acestuia.
Prin urmare, câtă vreme sentința ce reprezintă titlul de proprietate nu arată că terenul ce urmează a se reconstitui intervenientului se găsește pe amplasamentul solicitat de petenți, rezultă că intervenientul nu a dovedit calitatea sa de fost proprietar.
Mai mult, chiar și în situația existenței și dovedirii calității de fost proprietar, legea dă preferință celui care stăpânește în fapt terenul primit în folosință, cum s-a arătat mai sus.
Prin urmare, instanța va constată că petențiii au dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 2375 mp situat în Dr.Tr.S., ..25, fostă I.C.B., identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
De asemenea, va lua act că intervenienții M. M. și B. E. au renunțat la judecată.
În ceea privește capetele de cerere ale intervenientului I. S., instanța reține, conform celor precizate mai sus, că petenții nu au ocupat nici o suprafață de teren a acestuia, atât timp cât în sentința de reconstituire terenul nu este identificat, ci se arată că această reconstituire se va face pe raza comunei, așadar posibil în orice punct.
Deoarece petenții nu au calitatea de posesori neproprietari iar intervenientul de asemenea nu este un proprietar neposesor, se va respinge capătul de cerere privind revendicarea.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs recurentele intimate C.L.F.F. D. T. S. și C.J.F.F. M. și recurentul intervenient I. S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs intimate C.L.F.F. D. T. S. și C.J.F.F. M. și-au întemeiat prezentul recurs pe prevederile art. 304 pct.9 deoarece în art. 23 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar actualizat se prevede că sunt și rămân în proprietate privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexele gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul casei, determinate potrivit art. 8 din decretul nr.42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimi.
Reclamantul a probat că are terenul îngrădit în continuarea gospodăriei proprietății lui de mai mulți ani, dar nu a prezentat un act din care să reiese că acest lot i s-a atribuit în folosință pentru a beneficia de art.23 din legea nr.18/1991 conform art.8 din Decretul lege nr.42/1990.
Recurentul intervenient I. S. în motivele de recurs precizează că instanța de fond în mod nelegal a admis în parte cererea sa și a obligat intimatele să atribuie efectiv suprafața de teren de 7,10 ha situate pe raza localității S., prin urmare a acordat ceva ce nu s-a cerut. Mai mult instanța de fond a arătat că petitul din cererea de intervenție vizând obligarea reclamanților de a respecta dreptul recurentului intervenient nu este susținută de nici o probă. Pe de altă parte instanța de fond a constatat că prevederile art. 24 din Decretul Lege nr.42/1990 creează un beneficiu chiar contra fostului proprietar și consideră că această susținere nu poate fi primită pe de o parte, în cazul intervenientului, există o hotărâre judecătorească de reconstituire a dreptului de proprietate care nu poate fi infirmată nici implicit de această judecată.
In al doilea rând instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile Decretului Lege nr.42/1990 care au condus la admiterea chiar în parte a acțiunii reclamanților, deoarece înscrisul chitanță aflat la dosarul cauzei dovedește că reclamanții au plătit folosința terenului,raportat la data menționată pe chitanță, reclamanții nu aveau cum să edifice casa și anexele gospodărești anterior anului 1990 pentru a beneficia de prevederile art. 23 și 24 din decretul lege nr.42/1990,în anii 1991-1994 când s-a derulat procesul, reclamanții cunoșteau cine este titularul dreptului de proprietate,terenul nu se afla pe raza municipiului D. T. S., ci pe raza . ocupat de fapt terenul în cauză, iar instanța trebuia în baza rolului activ să completeze probatoriul cu dovezi, instanța nu a constatat contradicția existența între adrese nr.5338/20.04.2010, respectiv 09.03.2010 cu privire la regimul juridic al terenului în cauză.
Recursurile sunt fondate .
Din probatoriul administrat în cele două cicluri procesuale la instanța de fond nu reiese data edificării imobilelor proprietatea reclamanților, nu s-a stabilit nici suprafața atribuită ca lot în folosință acestora și în consecință nu s-a putut stabili cu certitudine dacă sunt beneficiari ai art. 23 sau 24 din Legea nr. 18/1991, nu au fost comunicate date cu privire la terenul înscris în prezent la rolul agricol al reclamanților.
Pentru corecta soluționare a cauzei e necesară administrarea unor probe noi, prin urmare se impune casarea sentinței recurate, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 3 cod procedură civilă și reținerea cauzei spre rejudecare .
Cu prilejul rejudecării se vor administra probe suplimentare respectiv martori, înscrisuri de la comisiile de fond funciar, supliment de expertiză pentru ca instanța să se poată edifica cu privire la pretențiile reclamanților și la susținerile celorlalte părți .
Celălalt motiv, invocat doar de intervenient, cu privire la pronunțarea pe ceea ce nu s-a cerut, este întemeiat, întrucât, prin încheierea din 09.11.2010 capetele de cerere vizând obligarea la atribuire pe vechiul amplasament și revendicare au fost disjunse, formându-se dosarul cu nr._/225/2010 aflat pe rolul Judecătoriei D. T. S., iar sentința recurată cuprinde dispoziții de soluționare și a acestor petite cu privire la care se dezinvestise (motiv de modificare conform art. 304, pct. 6 cod procedură civilă) .
Față de aceste considerente, tribunalul în conformitate cu prevederile art. 312, alin. 3 cod procedură civilă teza ultimă va admite recursurile declarate de recurentele intimate C.L.F.F. D. T. S. și C.J.F.F. M. și recurentul intervenient I. S. împotriva sentinței civile nr. 5469 din 01.08.2012 pronunțată de Judecătoria D. T. S., și pentru o judecată unitară a cauzei, va casa în întregime sentința și va reține cauza spre rejudecare, acordând termen în acest sens pe data de 03.12.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile formulate de recurentele intimate C.L.F.F. D. T. S. și C.J.F.F. M. și recurentul intervenient I. S. împotriva sentinței civile nr. 5469 din 01.08.2012 pronunțată de Judecătoria D. T. S., în contradictoriu cu intimații petenți C. D. și C. E..
Casează sentința.
Reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen la data de 03.12.2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2012 la sediul Tribunalului M. .
Președinte, A. M. | Judecător, S. C. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, T. I. |
CS/LI/ - 2 ex./ 20.11.2012
Confidențial cod op. 2626
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1287/2012. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6691/2013. Tribunalul... → |
|---|
