Fond funciar. Decizia nr. 194/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 194/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 194/R
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător V. N.
Judecător A. B.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul petent B. V., împotriva sentinței civile nr. 461/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimații petenți B. M., B. N., intimatul pârât B. P. și intimatele C. L. de fond funciar Obârșia Cloșani și C. Județeană de fond funciar M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul petent B. V. personal si asistat de avocat Ajoc I., și reprezentant M. I. pentru intimata C. L. de fond funciar Obîrșia Cloșani, lipsă fiind intimații petenți B. M., B. N., intimatul pârât B. P. și intimata C. Județeană de fond funciar M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat A. I. pentru recurentul petent B. V. a depus la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare, certificatul de moștenitor nr. 42 din 13.06.2005 și actul de vânzare cumpărare, arătând că cu înscrisurile depuse face dovada dreptului de proprietatea a martorilor asupra terenului ce se învecinează cu terenul din cauză.
Reprezentant M. I. pentru intimata CLFF Obîrșia Cloșani, a depus la dosar delegația de reprezentare și a arătat că a observat înscrisurile si nu solită termen pentru observare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra recursului;
Avocat A. I. pentru recurentul petent, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere pentru rejudecare.
Reprezentant M. I. pentru intimata a arătat că este de acord cu admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la 24.03.2011, sub nr._ petenții B. V., B. M., B. N., B. P., în contradictoriu cu C. L. de F. F. Obîrșia Cloșani și C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului F. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră ce a aparținut autorului B. N. V..
În motivare au arătat că au solicitat în termen legal în calitate de moștenitori ai autorului lor B. Stelică, Comisiei Locale de F. F. Obîrșia Cloșani, ca în baza Legii nr. 247/2005 să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din punctul numit „Cracul Surdului”, situat în extravilanul satului G..
Menționează petenții că acest teren a fost luat abuziv bunicului lor de către regimul comunist, iar C. L. de F. F. Obîrșia Cloșani, a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe motiv că nu se cunoaște întinderea suprafeței și delimitarea acesteia, fără a comunica acest fapt și petenților.
În drept, petenții și-au întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă și legea fondului funciar.
În dovedirea cererii petenții au solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii Ț. I. V. și A. I. N. și a probei cu expertiză în specialitatea topografie, probe încuviințate de instanță.
Au fost ascultați martorii Ț. I. V. și A. I. N., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Din oficiu, instanța a dispus efectuarea unei adrese către C. L. de F. F. Obîrșia Cloșani, răspunsul fiind înaintat cu adresa nr. 1115/02.05.2011 (fila nr. 15.
În cauză a fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie de către expert I. C., care a fost depusă la data de 19.10.2012.
Judecătoria Baia de A. prin sentința supusă recursului a respins ,nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin cererea formulată petenții petenții B. V., B. M., B. N., B. P., în contradictoriu cu C. L. de F. F. Obîrșia Cloșani și C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului F. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră ce a aparținut autorului B. N. V..
Datorită respingerii cererii, petenții în baza disp. art. 53 din Legea 18/1991 cu modificările ulterioare a formulat plângere solicitând reconstituirea dreptului de proprietate.
Potrivit art. 6 alin. (1) din legea nr. 1 /2000 „la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11alin. (1) și (2) din aceeași lege, iar potrivit art. 11 „titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”.
Ori, potrivit dispoziției legale amintite, actele ce se vor prezenta, vor fi acte care să dovedească proprietatea, ceea ce nu este și în cazul de față, întrucât petenții au înțeles să uziteze de dispozițiile art. 6 alin. 1 ind. 3 Titlul VI al Legii nr. 247/2005..
În privința terenului, în lipsa unor înscrisuri doveditoare în cauză devin incidente disp. art. 6 alin. 1^3 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.
Potrivit acestor dispoziții „în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietari vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenurilor, pentru care s-a cerut reconstituirea.”.
Din dispoziția legală menționată, rezultă că, pentru a se putea dispune reconstituirea potrivit acestor dispoziții este necesar să se procedeze la audierea martorilor vecini pe toate laturile terenurilor a căror reconstituire se solicită, făcându-se, totodată, dovada că martorii sunt proprietari vecini, iar terenurile solicitate să nu fi fost atribuite altor persoane, putându-se face, astfel, reconstituirea pe vechiul amplasament.
Cum din declarațiile martorilor reiese că autorul petenților ar fi deținut teren cu vegetație forestieră în pct. „Cracul Surdului”, însă aceștia nu au făcut dovada că sunt proprietari vecini ai terenului solicita a fi reconstituit, instanța reține că în cauza dedusă judecății petenții nu au reușit să facă dovada că autorul la data naționalizării avea în patrimoniu terenul solicitat.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs petentul B. V. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut recurentul că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea pe motiv că martorii audiați nu au făcut dovada că sunt proprietari vecini. Aceștia nu au terenurile înregistrate la OCPI iar dovada dreptului lor de proprietate o fac doar cu adeverințele eliberate de primărie, fiind terenuri moștenite de la părinți, pentru care nu s-a dezbătut succesiunea și care au fost trecute la rolul copiilor pe baza unor simple declarații.
Totodată expertiza topo efectuată în cauză, în prezența delegaților Primăriei Cloșani a identificat terenurile solicitate dar și terenurile învecinate.
Verificând sentința pronunțată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, tribunalul apreciază neîntemeiat recursul.
Astfel, petenții B. V., B. M., B. N., B. P., în contradictoriu cu C. L. de F. F. Obîrșia Cloșani și C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului F. M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră ce a aparținut bunicului patern B. N. V., teren situat în punctul „Cracul Surdului”, în extravilanul satului G..
Tatăl petenților, B. Stelică a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren iar cererea i-a fost respinsă întrucât nu a putut indica întinderea suprafeței deținută de autorul B. N V..
În dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului petenții au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori și expertiză topo, probe ce au fost încuviințate și administrate la instanța de fond.
Așa cum a reținut judecătorul fondului petenții nu au putut prezenta înscrisuri cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului situat în punctul Cracul Surdului și au solicitat proba cu martori pentru a face această dovadă.
Ori, proba cu martori este supusă exigenței dispozițiilor art. 6 alin.1 ind 3 din Legea 247/2005 potrivit cărora atunci când nu mai există înscrisuri doveditoare proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când martorii ce le recunosc sunt proprietari vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenurilor, pentru care s-a cerut reconstituirea.
În speță au fost audiați doar doi martori -A. N. și Ț. V. iar aceștia deși au susținut că bunicul petentului a deținut pădure sau teren forestier în punctul ”Cracul Surdului” au indicat fiecare suprafețe diferite ca întindere, respectiv 2-3 ha și 3-4 ha.
În ceea ce-l privește pe martorul A. N. acesta a arătat că el deține un teren fânețe care nu se învecinează cu terenul cu vegetație forestieră solicitat de petenți ci se învecinează cu un alt teren al petenților categoria fânețe.
Dealtfel ,susținerile martorului au fost confirmate și de certificatul de moștenitor emis după autoarea A. M. și depus de recurent în recurs .
La rândul său martorul Ț. V. a arătat să se învecinează cu petentul B. V. nu a făcut vreo dovadă în acest sens .Înscrisul depus la recurs (fila 18 ) probează doar faptul că în punctul Cracul Surdului numitul Ț. a deținut teren, dar nu că acesta se învecina cu proprietatea autorului B. N V..
Legiuitorul a condiționat, prin dispozițiile arătate anterior, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri pentru care nu există înscrisuri de declarațiile martorilor „proprietari vecini sau moștenitorii acestora pe toate laturile terenului „ tocmai pentru că în lipsa unor acte doveditoare existența și întinderea dreptului este greu de stabilit .
De asemenea, expertiza întocmită în cauză nu îi identifică pe martori ca proprietari vecini ai terenului ce face obiectul cauzei pendinte, cum nici Primăria Obîrșia Cloșani nu a confirmat prin adeverințe că martorii au această calitate .
Câtă vreme petenții nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat în condițiile impuse de prevederile legale, corespunzător prima instanță a respins plângerea formulată.
Pe cale de consecință, tribunalul, în temeiul art. 312 alin.1 Cpciv. urmează să respingă recursul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul petent B. V., împotriva sentinței civile nr. 461/25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Baia de A., în contradictoriu cu intimații petenți B. M., B. N., intimatul pârât B. P. și intimatele C. L. de fond funciar Obârșia Cloșani și C. Județeană de fond funciar M. ,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2013.
Președinte, M. P. | Judecător, V. N. | Judecător, A. B. |
Grefier, D. A. D. |
PM/LI/2 ex./4 pag.-21.02.2013
Jud.fond.Cordao A. U.
Confidențial cod.op.2626
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 8337/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Sentința nr. 2324/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
