Pretenţii. Hotărâre din 25-03-2013, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 382/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 382/R
Ședința publică de la 25 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător L. B.
Judecător M. V.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de reclamanta R.A.A.N.- Sucursala. R. T. T. S., împotriva sentinței civile nr. 8459 din 07.12.2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimați fiind pârâtul D. I. și chemata în garanție Asociația de proprietari nr. 45 AA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea din data de 18 martie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 03.05.2012 sub nr._, reclamanta R.–R. T. a chemat în judecată pe pârâtul D. I., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3450,54 lei, ce reprezintă contravaloarea regiei restante pe perioada martie 2010- septembrie 2011 și sold .
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul, care este membru al Asociației de P. 45 A Drobeta T. .S. și domiciliază în Drobeta Turnu Severin, A. Saligny nr. 120, ., ., a acumulat pentru neplata regiei un debit de 3450,54 lei.
Această creanță a fost cesionată de către Asociația de Proprietari reclamantei conform contractului de cesiune de creanțe nr. 8580/27.10.2011.
Reclamanta a mai arătat că prin adresa nr. 4649/28.10.2011, pârâtul a fost încunoștințat cu privire la suma datorată, potrivit prevederilor art. 1578 al. 1 lit. a C.civ.și a fost invitată în vederea rezolvării pe cale amiabilă a situației.
În drept a invocat dispozițiile art. 46 Legii nr.230/2007, art. 25 din HG nr.1588/2007, Contractul de cesiune de creanță, art. 1566 C.civ. art. 1568 pct.1 C.civ, art. 1586 C.civ. C.civ., și art. 112 și urm. Codul de procedură civilă.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar contractul de cesiune de creanță nr. 8580/27.10.2011, fișe individuală de calcul a regiei restante, adresa de conciliere nr. 4649/28.10.2011, confirmare primire notificare.
Pârâtul prezent în instanță a arătat că contestă debitul și a depus un set de chitanțe privind plata regiei atât către Asociația de Proprietari cât și către R..
Acțiunea reclamantei este scutită de taxă de timbru în temeiul art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 coroborat cu art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, respectiv de timbru judiciar în temeiul art. 1 alin. 2 din OG 32/1995.
În temeiul art. 167 alin. 1 c.p.civ., sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și a
administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu expertiza contabilă, fiind întocmit un raport de expertiză contabilă și un supliment la acest raport de către expertul T. I. având ca obiectiv stabilirea debitului real datorat de pârât.
La data de 03.10.2012 reclamanta a formulat cerere de chemare în garanție a Asociației de proprietari 45 A prin care a solicitat și obligarea acesteia la plata sumei de 777,68 lei reprezentând diferența de debit d cesionat de Asociație și suma de 2672,86 lei rezultată în urma expertizei, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu de expert.În motivarea cererii de chemare în garanție a arătat că Asociația nu a respectat clauzele contractului de cesiune, a calculat greșit debitele, nu a scăzut chitanțele nr. 420/05.07.2011, nr. 490/03.08.2011, nr. 656/29.09.2011 .
De asemenea, reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză arătând că nu s-a luat în calcul că soldul de 439,15 lei a fost achitat în cursul anilor 2010-2011.
Pârâtul a formulat obiecțiuni la raport atât cu privire la calculele expertului, evidențele asociației cât și calculul energiei termice care nu s-a făcut în baza notelor de consum individual ISTA și având în vedere ajutorul la încălzire de care a beneficiat pârâtul pe perioada martie 2010- septembrie 2011.A mai depus la dosar cerere adresată Asociației și adresa Asociației 259/10.1._, mandat poștal, adresa R. /21.09.2012 privind ajutorul la încălzire de care a beneficiat și adresa R. nr. 1679/24.09.2012 privind situația debitului detaliată.
Prin sentința civilă 8459/07.12. 2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea; s-a respins cererea de chemare în garanție a Asociației de P. Nr. 45 A Dobeta T. S., omologat raportul de expertiză și suplimentul la acesta întocmite de expertul T. I. și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 2,07 lei, reprezentând contravaloare regie restantă și la 400 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert (400 lei).
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta R. –R. T. a chemat în judecată pe pârâtul D. I., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3450,54 lei, ce reprezintă contravaloarea regiei restante pe perioada martie 2010- septembrie 2011 și sold, susținând că pârâtul, care este membru al Asociației de P. 45 A Drobeta Turnu Severin și domiciliază în Drobeta Turnu Severin, A. Saligny nr. 120, ., ., a acumulat pentru neplata regiei acest debit, iar această creanță a fost cesionată de către Asociația de Proprietari reclamantei, conform contractului de cesiune de creanțe nr. 8580/27.10.2011, reclamanta, conform contractului de cesiune de creanță ( art.1 pct.d din contract), preluând toate drepturile cedentului privind recuperarea creanțelor, inclusiv dreptul de a promova acțiuni pentru recuperarea debitului.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din raportul de expertiză efectuat de expertul T. I. (filele 41-43) a rezultat cu certitudine faptul că pârâtul nu datorează suma solicitată de reclamantă prin cererea introductivă, ci o sumă mult mai mică, calculată de expert în suplimentul la raportul de expertiză a fi de 2,07 lei, motiv pentru care reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de chemat în garanție, a Asociației de P. 45 A Dr. Tr.S., în baza art.60-63 C.p.c.
Potrivit prevederilor art.60 alin.1 C.p.c. „Partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire.”
Din analiza literală a cererii, raportată la textul de lege de mai sus, instanța a constatat că cererea de chemare în garanție nu se încadrează în aceste prevederi, reclamanta nefiind în situația de a cădea în pretențiuni, ea însăși fiind cea care a emis pretenții asupra pârâtului.
În aceste condiții, față de cele de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea formulată reclamanta R.A.A.N. Sucursala R. T. Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâtul D. I., a respins cererea de chemare în garanție a Asociației de P. NR. 45 A, a omologat raportul de expertiză și suplimentul la acesta întocmite de expertul T. I. și l-a obligat pe pârât la plata sumei de 2,07 lei, reprezentând contravaloare regie restantă.
Față de culpa sa procesuală, ținând seama de faptul că pârâtul și-a achitat pe parcursul desfășurării acestui proces o parte din obligațiile sale privind plata regiei restante, în baza art.276 C.p.c., instanța l-a obliga pe pârât la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs reclamanta R.A.A.N. Sucursala. R. T. T. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea doar pentru suma de 2,07 lei, ce reprezintă debit și respectiv pentru suma de 400 lei cheltuieli de judecată ce reprezintă expertiza contabilă.
Din analiza raportului de expertiză contabilă ce se afla la dosarul cauzei, respectiv suplimentul la raportul de expertiză efectuat de către expertul contabil T. I., reiese faptul că în perioada cesionată pârâtul a beneficiat de scăderea cheltuielilor cu căldura în perioada martie 2010-septembrie 2011 în sumă de 417,70 lei.
Totodată în conformitate cu documentele examinate de expertul contabil, debitul real datorat de pârât la reclamantă este de 2672,86 lei, debit ce face obiectul contractului de cesiune nr.8580/27.10.2011.
A arătat că în concordanță cu suplimentul la raportul de expertiză la capitolul 2 lit. d se evidențiază faptul că, pârâtul în data de 14.09.2012 a depus cu mandat poștal suma de 715 lei în contul R., suma ce face obiectul unul alt contract de cesiune, respectiv nr. 3833/23.03.2009, contract ce a făcut obiectul dosarului nr._/225/2012, contestație la executare,fiind soluționată ca respinsă de către instanța de judecată.
A susținut că în același supliment la raportul de expertiză la lit.e, se observă că la urma obiectului stabilit de instanță, dacă pârâtul a efectuat plăți pentru perioada cesionată la R., la contractul de cesiune nr.8580/27.10.2011, s-a stabilit că nu a efectuat plăți la unitate, ci în asociație pentru cheltuielile de întreținere curente.
A precizat că în mod eronat instanța a admis în parte acțiunea pentru suma de 2,07 lei debit, sumă care de fapt face obiectul unui alt dosar, respectiv dosarul nr._/225/2012 și de fapt ar fi trebuit pentru suma de 2672,86 lei, sumă stabilită de expertul contabil la capitolul 3, concluzii.
A solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimatul-pârât D. I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată regia Autonomă pentru Activități Nucleare a solicitat obligarea pârâtului D. I. la plata de 3450,54 lei reprezentând contravaloare debit neachitat pe perioada martie 2010-septembrie 2011, în baza contractului de cesiune de creanță nr.8580 din 27.10.2011 încheiat cu Asociația de proprietari nr.45 A.
În vederea stabilirii debitului efectiv datorat de pârât în baza contractului de cesiune menționat, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile, expertiză cu privire la care Tribunalul constată însă că nu este concludentă, cuprinzând mențiuni contradictorii.
Astfel, expertul a stabilit că așa cum rezultă din fișele debitorului, acesta figura cu un sold de 4119,71 lei, fiind incorect stabilit debitul de 3450,54 lei. Din soldul de 4119,71 lei a fost achitată suma de 1007,70 lei, rămânând astfel o diferență de 3112,01 lei, din care expertul a scăzut de asemenea suma de 439,15 lei reprezentând restanță, concluzionând că în final rezultă o creanță certă lichidă și exigibilă în sumă de 2672,86 lei.
Prin suplimentul la raportul de expertiză expertul a stabilit că la data de 31.10.2012 pârâtul mai era debitor cu suma de 737,07 lei, iar la data încheierii contractului de cesiune nr.8580 din 27.10.2011 exista un debit de 100 lei pentru contractul de cesiune nr.3349/25.08.2008 și 817,07 lei pentru contractul nr.3833 din 23.03.2009. A reținut în același timp că suma de 715 lei achitată de pârât în data de 14.09.2012 prin mandat poștal diminuează debitul de la contractul de cesiune nr.3833/2009 care la data de 31.10.2012 înregistrează un sold de 2,07 lei. În final, expertul a reținut că în perioada martie 2010-septembrie 2011 au fost identificate plăți efectuate de pârât la asociație în sumă de 1007,70 lei și în contul contractelor de cesiune de creanță nu s-au identificat plăți făcute de pârât la asociație în această perioadă.
Din examinarea conținutului raportului de expertiză nu se poate aprecia care este debitul real datorat de pârât în baza contractului de cesiune de creanță nr.8580/27.10.2011 ce face obiectul prezentei cauze, creându-se confuzii în această privință datorită existenței și a altor contracte de cesiune intervenite între aceleași părți, instanța de fond apreciind în mod eronat că pârâtul ar mai datora doar suma de 2,07 lei, în condițiile în care din raportul de expertiză rezultă că această sumă este datorată în baza contractului de cesiune nr.3833 din 23.03.2009.
În aceste condiții, Tribunalul apreciază că se impune efectuarea unei expertize pentru a se stabili în concret debitul datorat de pârât conform contractului de cesiune nr.8580 din 27.10.2011, cu luarea în considerare a eventualelor sume achitate și modul în care acestea au fost direcționate, respectiv dacă au fost achitate în contul contractului de cesiune nr.8580/2011 sau în contul celorlalte două contracte de cesiune nr.3833/23.03.2009 și 3349 din 25.08.2008. În consecință, Tribunalul va dispune casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta R.A.A.N. Sucursala. R. T. T. S., împotriva sentinței civile nr. 8459 din 07.12.2012 2012 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, intimați fiind pârâtul D. I. și chemata în garanție Asociația de Proprietari nr. 45 AA.
Casează sentința.
Reține cauza pentru rejudecare.
Fixează termen pentru 8.04.2013, cu citarea părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2013
Președinte, F. M. | Judecător, L. B. | Judecător, M. V. |
Grefier, D. D. |
Red M.V/ 02 aprilie 2013
Ex2
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6906/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Hotărâre din 08-04-2013, Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
