Revendicare imobiliară. Decizia nr. 4/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-01-2012 în dosarul nr. 4/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4/R/C./2012
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Judecător S. C.
Grefier D. Boșog
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea Direcția Generală a Finanțelor P. M., împotriva Deciziei nr. 1165 din 23.09.2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ ,în contradictoriu cu intimații U. O.,S. Român prin M. Finanțelor P., intimat G. Financiară M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic I. E. personal, pentru contestatoarea D. M. și avocat M. R. pentru intimatul U. O..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat în fond.
Consilier juridic I. E. pentru contestatoarea D. M. solicită admiterea contestației în anulare, așa cum a fost formulată .
Av. M. R. pentru intimatul U. O. solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă în ceea ce privește motivul întemeiat în baza art. 317 pct. 2 C.pr.civ. și ca nefondată pentru situația întemeiată în baza art. 318 C.pr.civ.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației în anulare, constată următoarele ;
Constată că prin cererea înregistrată la 19.10.2011,contestatoarea Direcția Generală a Finanțelor P. M. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 1165 din 23.09.2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații U. O.,S. Român prin M. Finanțelor P. și intimata G. Financiară M..
A motivat că instanța de recurs și-a depășit competența, încălcând principiul stabilit prin art. 129 alin. 6 C.pr.civ., în sensul că s-a pronunțat peste obiectul cererii deduse judecății. Că, prin acțiunea inițială, depusă la Tribunalul M. și care a făcut obiectul dosarului nr._, reclamantul U. O. a solicitat în principal: „ restituirea bunurilor proprii ridicate de la contestatoare în data de 18.11.2006 ,respectiv un număr de 1602 produse cosmetice…” Aceeași solicitare a avut-o susnumitul și față de G. Financiară M. anterior formulării acțiunii și în plus a fost reiterată în precizarea de acțiune din același dosar nr._, la termenul din 22.01.2009 . Că, instanța de recurs, prin decizia contestată, nu a respectat obiectul principal al cererii de chemare în judecată și depășindu-și competența substituindu-se reclamantului, a dispus obligarea la plata sumei de 89.772 lei. Instanța de recurs și-a depășit competența, acordând despăgubiri bănești, deși se solicitase restituirea bunurilor .
A mai arătat că instanța de recurs săvârșește greșeala materială a obligării instituției lor la plata sumei de_ lei în loc de_, 10 lei . Astfel, suma de_ lei nu se regăsește în expertiza efectuată în cauză, singura probă luată în considerare de instanța de fond . Că, valoarea produselor cosmetice din expertiză valorificate de magazinul D. M., este de_,10 lei ,iar nu de_ lei .
Pe cale de consecință, solicită admiterea contestației în anulare și pe fond modificarea deciziei criticate în sensul obligării la plata sumei de_,1 lei și la restituirea bunurilor depozitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată contestația neîntemeiată .
Primul motiv al contestației în anulare vizează depășirea de către instanța de recurs a competenței în sensul că s-a pronunțat peste obiectul cererii deduse judecății .
Contestația în anulare obișnuită poate fi exercitată pentru două motive prevăzute de art. 317 c.pr.civ respectiv: 1 –când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și 2- când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență .
În legătură cu cel de-al doilea motiv al contestației, se constată că pe această cale poate fi invocată doar încălcarea normelor de competență de ordine publică, deci numai încălcarea competenței generale, materiale și teritoriale exclusive la care se referă art. 159 c.pr.civ și prin urmare pronunțarea de către instanță asupra unui lucru care nu s-a cerut ( așa cum susține contestatoarea) nu poate fi motiv al contestației în anulare .
În ceea ce privește contestația întemeiată pe disp. art. 318 c.pr.civ tribunalul reține că potrivit 318 C.pr.civ. teza 1 hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Textul are în vedere greșelile materiale cu caracter procedural cum ar fi respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea în mod greșit a recursului ca netimbrat sau ca nemotivat, etc. ori motivul invocat de contestatoare în sensul stabilirii greșite a cuantumului sumei la care a fost obligată nu este o greșeală materială în sensul art. 318, contestația în anulare neputând fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii sau interpretării probelor întrucât aceasta echivalează cu o greșeală de judecată .
Pentru aceste considerente se apreciază contestația neîntemeiată urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Direcția Generală a Finanțelor P. M., împotriva Deciziei nr. 1165 din 23.09.2011 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ ,în contradictoriu cu intimații U. O.,S. Român prin M. Finanțelor P., intimat G. Financiară M.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2012, la sediul Tribunalului M. .
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | Judecător, S. C. |
Grefier, D. Boșog |
MCO/.:
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Decizia nr. 22/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Uzucapiune. Decizia nr. 1150/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
