Contestaţie la executare. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 218/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 4574/289/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi_/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 218
Ședința publică de la 05 Martie 2013
Completul compus din:
Președinte C. M.
Judecător E. O.
Judecător R. I.
Grefier C. S.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice M. prin Administrația Finanțelor Publice Reghin cu sediul în mun.Reghin, ..33, jud.M. împotriva Sentinței nr.209/P/11 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în recurs ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 februarie 2013 când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 28 februarie 2013 și apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.209/P/11.04.2012 a Judecătoriei Reghin s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata A.F.P.- Reghin. S-a anulat procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 51.224/16.12.2011 – din dosarul de executare nr. M-160.
S-a reținut de prima instanță că prin procesul verbal din data de 24.03.2011 întocmit de A.F.P. Reghin s-a procedat la sechestrarea mai multor bunuri mobile ale contestatoarei în vederea stingerii creanțelor fiscale ale acesteia, creanțe evidențiate în titlurile executorii nr. 8106/02.03.2011 si 3375/31.01.2011.
Ulterior, la data de 09.11.2011 intimata a emis anunțul privind vânzarea bunurilor mobile sechestrate stabilind vânzarea acestora la licitație publică în data de 29.11.2011.
Împotriva măsurilor dispuse contestatoarea a formulat contestație la executare, obiect al dosarului nr._ al Judecătoriei Reghin.
In dosarul anterior indicat instanța a dispus la termenul de judecată din data de 13.12.2011 suspendarea executării silite pornită de intimată impotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr.. la soluționarea contestației la executare.
Cu toate acestea, în data de 16.12.2011 intimata procedează la întocmirea unui nou proces verbal de sechestru bunuri mobile în cadrul dosarului execuțional M_160, cu mențiunea că măsura instituită viza aceleași bunuri sechestrate anterior prin pv din 24.03.2011 și care fuseseră scoase la licitație publică, în condițiile în care încă din data de 13.12.2011 executarea silită a fost suspendată prin încheierea Judecătoriei Reghin pronunțată în dosarul nr._ .
Deși intimata susține că a luat cunoștință de încheierea de suspendare (care este executorie) doar în data de 22.12.2011, ulterior întocmirii procesului verbal de sechestru din data de 16.12.2011 instanța de fond a reținut din cuprinsul acestui proces verbal obiecțiunile reprezentantului contestatoarei, consemnate în scris și care a adus la cunoștința organului de executare măsura suspendării dispusă de instanța de judecată.
Apărările de fond formulate de intimată în cuprinsul întâmpinării nu au fost analizate de prima instanță deoarece prezenta contestație vizează strict chestiuni procedurale, respectiv nelegalitatea procesului verbal de sechestru din data de 16.12.2011, proces verbal întocmit în condițiile în care executarea silită era suspendată.
In condițiile în care executarea silită a contestatoarei în cadrul dosarului execuțional nr.M-160 a fost suspendată până la soluționarea contestației la executare, procesul verbal de sechestru din data de 16.12.2011 este nelegal neputând să producă efecte astfel încât instanța de fond a admis contestația formulată și a anulat actul de executare contestat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice Reghin. S-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și menținerea procesului verbal de sechestru.
S-a susținut de recurentă că prin procesul verbal de sechestru nr._ din 24.03.2011 s-a instituit sechestru asigurator. S-a susținut că inițial s-a instituit sechestru pentru obligații în sumă de 8.014 lei iar ulterior s-a impus extinderea sechestrului asigurator prin întocmirea unuia nou pentru suma de 140.748 lei. S-a mai susținut că nu s-a contestat de intimată sumele cuprinse în somațiile nr.3807/31.01.2011 și 8524/2.03.2011 și nici procesul verbal de sechestru nr._ din 24.03.2011.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul îl constată nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel se reține că prin procesul verbal din data de 24.03.2011 întocmit de A.F.P. Reghin s-a procedat la sechestrarea mai multor bunuri mobile ale contestatoarei în vederea stingerii creanțelor fiscale ale acesteia, creanțe evidențiate în titlurile executorii nr. 8106/02.03.2011 si 3375/31.01.2011.
Ulterior, la data de 09.11.2011 intimata a emis anunțul privind vânzarea bunurilor mobile sechestrate stabilind vânzarea acestora la licitație publică în data de 29.11.2011.
Împotriva măsurilor dispuse contestatoarea a formulat contestație la executare, obiect al dosarului nr._ al Judecătoriei Reghin.
In dosarul anterior indicat instanța a dispus la termenul de judecată din data de 13.12.2011 suspendarea executării silite pornită de intimată impotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr.. la soluționarea contestației la executare.
Cu toate acestea, în data de 16.12.2011 intimata procedează la întocmirea unui nou proces verbal de sechestru bunuri mobile în cadrul aceluiași dosar execuțional M_160, cu mențiunea că măsura instituită viza aceleași bunuri sechestrate anterior prin pv din 24.03.2011 și care fuseseră scoase la licitație publică, în condițiile în care încă din data de 13.12.2011 executarea silită a fost suspendată prin încheierea Judecătoriei Reghin pronunțată în dosarul nr._ .
Deși intimata susține că a luat cunoștință de încheierea de suspendare (care este executorie) doar în data de 22.12.2011, ulterior întocmirii procesului verbal de sechestru din data de 16.12.2011 din cuprinsul acestui proces verbal rezultă obiecțiunile reprezentantului contestatoarei, consemnate în scris și care a adus la cunoștința organului de executare măsura suspendării dispusă de instanța de judecată (f.8 dosar primă instanță).
În aceste condiții instanța de recurs apreciază că nu sunt fondate motivele de recurs formulate de recurentă privitoare la posibilitatea întocmirii a încă unui proces verbal de sechestru și la necontestarea sumelor de către debitoare atât timp cât printr-o hotărâre judecătorească s-a dispus în mod irevocabil suspendarea executării silite. Organul fiscal a dovedit rea credință în instituirea sechestrului din 16.12.2011 contra dispozițiilor art.12 din OG nr.92/2003 și o gravă încălcare a prevederilor legale și a dispozițiilor unei hotărâri judecătorești ceea ce poate duce la atragerea răspunderii persoanelor vinovate de această încălcare cu atât mai mult cu cât li s-a adus la cunoștință existența suspendării executării silite. Dispozițiile unei hotărâri judecătorești trebuie puse în aplicare de îndată și cu bună credință pentru respectarea autorității acesteia și a stabilității raporturilor juridice fapt reamintit de mai multe ori și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin urmare hotărârea primei instanțe este în afara oricărei critici și față de cele reținute anterior, tribunalul constată că în mod legal și temeinic a fost admisă contestația la executare prin hotărârea atacată, astfel că în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice M. prin Administrația Finanțelor Publice Reghin cu sediul în mun.Reghin, ..33, jud.M. împotriva Sentinței nr.209/P/11 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 5 Martie 2013
Președinte, C. M. | Judecător, E. O. | Judecător, R. I. |
Grefier, C. S. |
Red.R.I./13.03.2013
Tehnored.C.S./15.03.2013
4 pag/ 2 ex.
Jud.fond A.A.B.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 201/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 411/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
