Fond funciar. Decizia nr. 411/2013. Tribunalul MUREŞ

Tribunalul MUREŞ - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 411/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 974/251/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 411

Ședința publică de la 14 Mai 2013

Completul constituit din:

Președinte R. I.

Judecător A. B.

Judecător A. A.-B.

Grefier C. S.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții-petenți Zichișan V., cu domiciliul în Luduș, .. 67, jud. M. și U. Z., cu domiciliul în T., .. 9, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 1167 din data de 12 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în recurs ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 18 aprilie 2013 când instanța a amânat pronunțarea pentru 25 aprilie 2013, 30 aprilie 2013, 7 mai 2013 și apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1167/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenții Zichișan V., cu domiciliul în Luduș, .. 67, jud. M. și U. Z., cu domiciliul în T., .. 9, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Luduș, prin reprezentant legal, cu sediul în Luduș, ., jud. M. și C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor M., prin reprezentant legal, cu sediul în Tg. M., Piața Victoriei, nr. 1, jud. M., pentru anularea Hotărârii nr. 158/2012 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M..

S-a reținut de prima instanță că petenții Zichișan V. și U. Z. au solicitat în contradictoriu cu cele două intimate, anularea hotărârii nr. 158/2012 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor M., ca fiind netemeinică și nelegală, și drept consecință, reconstituirea în favoarea petenților a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 13,32 ha teren (12 ha după defuncta T. V. căsătorită H. și 1,32 ha după defuncta T. M.). S-a solicitat de asemenea obligarea pârâtei de rândul 1 să efectueze toate demersurile privind punerea în posesie pe reclamanții Zichisan V. si U. Z., iar parata de rândul 2 sa elibereze titlul de proprietate pentru terenul in suprafața totala de 13,32 ha situat din punct de vedere administrativ in extravilanul orașului Luduș, teren înscris in C.F. nr. 809 Luduș.

Se reține că cei doi petenți sunt frați și solicită terenul după defuncta T. V. căsătorită H., care este mătușa petenților, respectiv sora lui T. M., mama acestora. Petenții au solicitat prin cererea nr.9317/19.09.2005 înregistrată la C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Luduș reclamanții au solicitat în temeiul Legii nr.247/2005, suprafața de 14,0622 ha teren extravilan. Suprafața solicitată a aparținut defunctei T. V., căsătorită H..

În anul 2008, C. locală de fond funciar, nemaiavând teren disponibil, iar pe vechiul amplasament de teren au fost eliberate titluri de proprietate, a făcut propunerea de acordare de despăgubiri. Această propunere a fost contestată de Zichișan V.. C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., prin Hotărârea nr.233/2008 a amânat soluționarea contestației și a transpus întreaga documentație la C. locală de fond funciar Luduș.

Prin adresele nr.9316,9317/2008, 2740/2008, 9317/2008, C. locală de fond funciar a solicitat petenților să prezinte certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor după defuncta T. V., căsătorită H., dar aceste acte nu au fost depuse de către reclamanții din prezentul dosar.

Potrivit Procesului verbal din data de 19.01.2012, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Luduș, analizând solicitarea și înscrisurile depuse de către petenți a propus respingerea în totalitate a cererii acestora.

Prin adresa nr.6847/17.02.2012, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Luduș, în conformitate cu dispozițiile art.27( alin.3,4,5) din H.G.R. nr.890/2005, revine asupra modului de soluționare și propune Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M., respingerea cererii.

Împotriva modului de soluționare a cererii de către C. locală de fond funciar, petenții au formulat contestațiile înregistrate sub nr.6847/30.01.2012 și nr._/13.02.2012, prin care au reiterat calitatea lor de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta T. V., căsătorită H..

În baza prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, ale legii nr.18/1991 - Legea fondului funciar, republicată, ale legii nr.169/1997 și ale legii nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin Hotărârea nr.158/10.05.2012 a respins contestațiile nr.6847/30.01.2012 și nr._/13.02.2012, formulate de petenți.

C. locală a soluționat cererea privind reconstituirea sub formă de despăgubiri a suprafeței de 12,3569 ha, soluție contestată de solicitanți și invalidată de C. județeană, fiind adoptată Hotărârea nr.233/2008, iar documentația a fost transpusă la C. locală pentru completarea de către solicitanți.

Cele două contestații au fost respinse pentru că petenții nu s-au conformat cerințelor legii de a completa cererea cu documentele solicitate prin Hotărârea nr. 233/2008, cu atât mai mult cu cât aceste acte sunt actele pe care Autoritatea națională pentru reconstituirea proprietăților le solicită în cazul reconstituirii suprafețelor sub formă de despăgubiri, în atare situație s-a apreciat că soluția adoptată de C. locală de fond funciar Luduș de respingere a cererii este legală.

Deși petenții aveau posibilitatea în fața instanței să îndeplinească cerințele imperative ale art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 modificată și republicată. Potrivit căreia „calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii” nu s-au conformat cerințelor legii, astfel că acțiunea acestora a fost respinsă ca neîntemeiată cu consecința menținerii Hotărârii nr. 158/10.05.2012 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M..

Împotriva respectivei hotărâri a formulat recurs Zichisan V. și U. Z. care a solicitat modificarea hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii.

S-a susținut că potrivit art.13 alin.1din Legea nr.18/1991 calitatea de moștenitor se poate dovedi cu orice probe. S-a susținut că prin cererea făcută comisiei s-a acceptat moștenirea după T. V. căsătorită H..

S-a mai arătat că suprafața solicitată de recurenți este de 12 ha după T. V. și 1,32 ha după T. M..

Prin întâmpinarea formulată de intimata C. Județeană de Fond Funciar s-a solicitat respingerea cererii petentei. În motivare intimata a susținut că în conformitate cu dispozițiile art.27, a lin. (6)și (7) din H.G.R. nr. 890/2005: "C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.

După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile și le va transmite comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestații, hotărârea comisiei județene."

A menționat faptul că procedura privind punerea în posesie și

eliberarea titlurilor de proprietate este expres prevăzută în dispozițiile Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 11 a!in. (3) din Legea nr.18/1991, republicată: (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate

de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.27, alin.(l) și (2) din Legea nr.18/1991, "Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit si întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

A arătat că, prin cererea nr.9317/19.09.2005 înregistrată la C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Luduș reclamanții au solicitat în temeiul Legii nr.247/2005, suprafața de 14,0622 ha teren extravilan. Suprafața solicitată a aparținut defunctei T. V., căsătorită H..

A precizat că, inițial, C. locală a soluționat cererea privind reconstituirea sub formă de despăgubiri a suprafeței de 12,3569 ha, soluție contestată de solicitanți și invalidată de C. județeană, fiind adoptată Hotărârea nr.233/2008, iar documentația a fost transpusă la C. locală pentru completarea de către solicitanți.

în motivarea Hotărârii nr.158/10.05.2012, privind respingerea celor două contestații formulate de către petenții reclamanți, C. județeană precizează faptul că, solicitanții nu au completat cererea cu documentele solicitate prin Hotărârea nr.233/2008, precum și faptul că aceste acte sunt actele pe care Autoritatea națională pentru Reconstituirea Proprietăților, le solicită în cazul reconstituirii suprafețelor sub formă de despăgubiri, sens în care soluția adoptată de C. locală Luduș privind respingerea cererii este întemeiată.

Referitor la invocarea calității de moștenitor a reclamanților după defuncta T. V., a apreciat că aceasta nu are susținere, nefiind depuse înscrisuri din care să rezulte această calitate, existând la dosarul de fond funciar adeverințe din care rezultă doar data nașterii și numele părinților numitei T. V., nefiind îndeplinite cerințele imperative ale art.13, alin.(l) din Legea nr.18/1991 - Legea fondului funciar, republicată, potrivit căruia: (1) Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii."

A apreciat că, în cauză nu s-a făcut dovada că, Hotărârea nr.68/14.02.2005 adoptată de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ar fi lovită de vreunul din cazurile de nulitate prevăzute de art.III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Instanța de recurs reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă s-a arătat că prin cererea nr. 9317/19.09.2005 reclamantul Zichișan V. a solicitat împreuna cu sora sa U. Z. reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 13,32 arii (12 ha după defuncta T. V. căsătorita H. si 1,32 ha dupa T. M.. Cu toate că inițial a primit un răspuns favorabil din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Luduș, ulterior cererea le-a fost respinsă. Față de motivele invocate în hotărârea prin care s-a respins cererea, au considerat că acestea nu sunt întemeiate.

În ceea ce privește afirmația că nu s-a depus certificatul de căsătorie al defunctei T. V. din care sa rezulte ca numele dobândit ulterior căsătoriei este H., au menționat că la dosarul de fond funciar s-a depus adeverința nr. 10.798/24.04.2007 din care rezultă numele dobândit de aceasta ulterior căsătoriei si gradul de rudenie al acesteia cu reclamantul.

Cu privire la faptul că nu s-a depus adeverința de la registrul agricol din care sa rezulte suprafața deținuta in proprietate de susnumita in perioada de referința 1945-1990, modul de expropriere a terenului, anul exproprierii, au considerat ca dovada dreptului de proprietate se poate face prin orice fel de mijloace, iar daca terenul in cauza nu a fost înregistrat (nu figurează in registrul agricol) dovada existentei acestuia se poate face prin orice documente care sa ateste dreptul de proprietate, depunând extrase C.F.(nr. 384 si 809 Luduș) pentru a face dovada acestuia.

Referitor la declarația din care sa rezulte care sunt autorii terenurilor dupa care in baza legilor anterioare legii nr. 247/2005, le-a fost reconstituita suprafața de 23 ha, au considerat ca titlurile de proprietate depuse la dosar (nr._ Zichisan G. V. in suprafața de 2 ha si 6000mp (lucrate inainte de colectivizare), nr._ de la Zichisan M. (mama reclamanților) in suprafața de 10 ha; nr._ Zichisan P. G.( tatăl reclamanților) in suprafața de 3 ha 7700 mp si nr._ de la Bogatean S. (nascuta T. S.) in suprafața de 7 ha 4000 mp fac dovada ca nu s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate dupa defuncta T. V. (căsătorită H.).

In ceea ce privește calitatea lor de moștenitori, au considerat ca atâta timp cat nu exista alte cereri depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate in termenul prevăzut de lege, ei sunt singurii îndreptățiți.

Instanța de recurs observă că într-adevăr recurenții au dovedit că sunt rude după T. V. (măritată H.) în calitate de nepoți de mătușă. În acest sens s-au depus actele de stare civilă aflate la dosar precum și adresa nr._ din 3 iulie 2012 (f.5). Faptul că s-a dovedit legătură de rudenie nu înseamnă că recurenții dobândesc automat și calitatea de moștenitor. Aceasta rezultă chiar din prevederile art. 13 alin.1 din Legea nr.18/1991 în care se arată: „Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.”

Aceste prevederi au și stat de altfel la baza respingerii acțiunii în primă instanță. În ceea ce privește referirea recurentului la ultima teză a alineatului 1 se observă ă referirea la alte probe trimite la acceptarea moștenirii or prin simpla dovedire a gradului de rudenie nu înseamnă că s-au făcut și acte de acceptare a moștenirii. Recurenții trebuiau să facă dovada acceptării moștenirii prin diferite acte de dispoziție pe care numai moștenitorii pot să le facă astfel cum sunt definite în doctrină și jurisprudență (plata cheltuielilor și îmbunătățirea bunurilor, înstrăinarea lor etc.)

Susținerea că în alineatul 2 al art.13 se face referire la acceptarea moștenirii prin cererea pe care o fac comisiei nu poate fi primită deoarece alineatul 2 trimite la moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil. Or T. V. a murit în 1964 iar potrivit art.9 din Decretul 151/1950 în vigoare la acel moment dobândirea pe cale de succesiune a bunurilor agricole prevăzute în art. 8, între rude în linie directă sau colaterală până la gradul 3 inclusiv și între soți, nu sunt supuse nici unei restricțiuni.

Mai mult prin art. 44 Legea 59 din 1974 s-a dispus că dobândirea de terenuri agricole se poate face numai prin mostenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea prin acte juridice a acestor terenuri.

Deci efectuarea succesiunii pentru terenurile agricole se putea face și la momentul morții lui T. V. căsătorită H..

În aceste condiții era necesară depunerea unui certificat de moștenitor conform alineatului 1 al art.13 din Legea nr.18/1991 după cum corect a reținut și prima instanță.

Se mai observă că s-a oferit și în aceste condiții petenților un alt amplasament decât cel inițial însă aceștia au refuzat această ofertă . totodată li s-a mai propus petenților includerea lor la despăgubiri însă nici această oferă nu au acceptat-o (f.65-66). Referitor la vechiul amplasament ambele părți au învederat că acesta este ocupat de alte persoane cărora li s-au acordat titluri de proprietate. Or în aceste condiții în mod clar până la anularea actelor de proprietate nu se poate considera că acest amplasament ar fi liber.

În consecință hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică, urmează ca în baza art.312 C.pr.civ. să se respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții Zichișan V., cu domiciliul în Luduș, .. 67, jud. M. și U. Z., cu domiciliul în T., .. 9, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 1167 din data de 12 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Luduș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi: 14 Mai 2013

Președinte,

R. I.

Judecător,

A. B.

Judecător,

A. A.-B.

Grefier,

C. S.

Red.R.I/22.05.2013

Tehnored.C.S./03.06.2013

7 pag/2 ex.

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul MUREŞ		Revendicare imobiliară. Decizia nr. 897/2013. Tribunalul MUREŞ →

Fond funciar. Decizia nr. 411/2013. Tribunalul MUREŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 411/2013. Tribunalul MUREŞ