Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 144/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 144/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 3599/102/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 4442/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
Sentința civilă nr. 144
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: A. B.
Grefier: A. E. C.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat de domnul procuror F. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M..
Pe rol judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta F. E., cu domiciliul în Uriu, nr. 305, județul Bistrița Năsăud, împotriva pârâtului Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul București, ., sector 5, având ca obiect despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta, lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța, având în vedere domiciliul reclamantei, pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M.
Reclamanta prezentă personal se legitimează cu cartea de identitate. Totodată arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate.
Reprezentantul Ministerului Public înțelege să invoce aceeași excepție de necompetență teritorială a Tribunalului M. pentru soluționarea prezentei cauze și solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a acțiunii civile către Tribunalul Bistrița Năsăud.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a instanței.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată la data de 20 aprilie 2012 la Tribunalul M., formulată de reclamanta F. E. împotriva pârâtului Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, s-a cerut instanței pronunțarea unei hotărâri prin care:
- să se constate caracterul politic al măsurii prizonieratului și a deportării în URSS, în perioada 31 martie 1945 – 28 octombrie 1948, a tatălui său, B. I.;
- să fie obligat pârâtul la plata sumei de 75.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin măsura suportată de tatăl său;
- să fie obligat pârâtul la plata sumei de 75.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele materiale cauzate prin măsura suportată de tatăl său;
În motivarea cererii formulate reclamanta a arătat că tatăl său a fost luat prizonier și deportat în fosta U.R.S.S. în perioada 31 martie 1945 – 20 octombrie 1948, măsură prin care i s-au adus grave prejudicii materiale și morale.
În drept s-au invocat prevederile art. 4, alin. 4 și art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora.
S-a depus la dosarul cauzei copia actului de identitate a reclamantei, copii ale actelor de stare civilă, copia livretului militar al tatălui reclamantei.
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Analizând excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocate din oficiu, instanța apreciază că aceasta este întemeiată. Reclamanta, cetățean român, are domiciliul în .-Năsăud.
Potrivit art. 4 alin. 2 și 3 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, competența de soluționare a cererii având ca obiect constatarea caracterului politic al măsurii administrative aparține tribunalului, secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.
Întrucât reclamanta nu domiciliază în raza de competență a Tribunalului M. acesta nu este în măsură să soluționeze cauza.
Urmează ca instanța, în baza art. 158 Cod de procedură civilă, raportat la art. 4 alin. 2 și 3 din Legea nr. 221/2009, să admită excepția invocată și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M. și, în consecință:
Declină în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta F. E., cu domiciliul în Uriu, nr. 305, județul Bistrița Năsăud, împotriva pârâtului Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul București, ., sector 5, având ca obiect despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 ianuarie 2013.
Președinte, A. B. | ||
Grefier, A. E. C. |
Red.A.B.
Tehnored.A.E.C.
2 ex./24.01.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 507/2013. Tribunalul MUREŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 330/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
