Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 217/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 217/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 9370/320/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 217/2015
Ședința publică din data de 16 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. T.
Judecător: P. M.
Grefier: G. O.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN, cu sediul în București, ., ., împotriva sentinței civile nr. împotriva sentinței civile nr. 9199 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că este legal sesizată cu soluționarea apelului declarat de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN, împotriva sentinței civile nr. 9199 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._, apel care este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege, achitată taxa judiciară de timbru. De asemenea, constată că apelanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă prin cererea de apel (fila 4 dosar).
În baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată încheiată faza procedurii probatorii și reține cauza în pronunțare, soluția urmând să fie pună la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9199 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ , s-a admis excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, invocată de instanță din oficiu și s-a respins ca lipsită de interes cererea formulată de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN, în contradictoriu cu pârâta S. Letiția.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 750 lei reprezentând debit principal, a sumei de 225 lei reprezentând dobândă contractuală, 1,2% reprezentând dobânda penalizatoare care ar trebui să curgă de la data de 18.12.2013, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 50 lei.
Reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de împrumut nr._/18.11.2013 ce are ca obiect acordarea împrumutului de urgență în cuantum de 750 lei pe termen de 30 de zile, la care se adaugă dobânda contractuală și penalizatoare datorate conform contractului.
Potrivit art. 32 alin. 1 C. pr. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia ... d) justifică un interes.
Văzând că potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora, contractul de împrumut nr._/18.11.2013 este titlul executoriu, instanța a constatat că reclamanta nu justifică un interes pentru a obține un al doilea titlu executoriu, respectiv hotărârea din prezenta cauză, pentru pretenții emanând din acest contract.
A apreciat prima instanță, că existența a două titluri executorii cu privire la aceeași creanță ar crea posibilitatea executării debitoarei de două ori, în temeiul a două titluri executorii diferite, fiind cu atât mai evidentă lipsa de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN, solicitând admiterea căii de atac și reținerea cererii spre rejudecare, cu consecința admiterii acțiunii inițiale și obligarea debitorului S. Letiția la plata sumei de 750 lei reprezentând contravaloarea împrumutului acordat, a sumei de 10 lei reprezentând contravaloarea dobânzii fixe plătită la data încheierii contractului de împrumut, a sumei de 50 lei reprezentând penalitate acordată în baza art. 3 contractul de împrumut, a sumei de 1.755 lei reprezentând contravaloarea dobânzii penalizatoare calculată până la data redactării cererii introductive, a dobânzii penalizatoare calculată în continuare până la data achitării împrumutului acordat și a cheltuielilor de judecată aferente.
În motivarea acestei căi de atac, apelanta a arătat că solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei de interes a cererii de chemare în judecată invocată de instanță din oficiu, întrucât în mod eronat a reținut prima instanță că apelanta deține un titlu executoriu în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 122/1996, în realitate apelanta recepționând doar în format electronic, pe e-mail, contractul de împrumut în discuție, deținând doar copie a acestuia, motiv pentru care a formulat cererea de valoare redusă din cauza pendinte. Apelanta a mai arătat că potrivit art. 32 alin. 1 Cod procedură civilă „orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia … d) justifică un interes”, iar faptul că reclamanta nu deține un contract în original, justifică interesul acesteia în promovarea cererii pendinte.
Intimata nu a depus întâmpinare, nu a formulat apărări sau cereri în probațiune.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin raportare la motivele de apel invocate și din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Starea de fapt reținută de prima instanță astfel cum rezultă din considerentele hotărârii apelate nu a fost contestată de apelantă, astfel că sub acest aspect tribunalul nu va efectua o reanalizare.
În ce privește susținerea apelantei privitor la interesul pe care îl justifică în cauză, reținem că temeiul juridic invocat de prima instanță în susținerea soluției de admitere a excepției lipsei de interes a cererii introductive, subzistă și nu a fost negat de apelantă. Astfel, potrivit art. 2 alin. 3 teza finală din Legea nr. 122/1996 contractele de împrumut încheiate de casele de ajutor reciproc ale salariaților cu membrii lor sunt titluri executorii.
Faptul că apelanta susține că nu deține un original al contractului de împrumut încheiat, acesta fiind doar în formă electronică sau copie, aspecte neprobate de către apelantă, nu este de natură a justifica automat un interes în promovarea cererii pendinte.
Eventualul interes al apelantei ar putea fi justificat în măsura în care aceasta ar fi procedat la executarea contractului și ar fi fost împiedicată în executare de impedimente privind lipsa originalului contractului invocat, însă în cauză apelanta nu probează un asemenea aspect.
Față de faptul că apelanta nu a probat încercarea sa de a proceda la executarea silită în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit încheiat cu intimatul, și eșuarea în a obține îndestularea creanței sale, tribunalul apreciază că interesul apelantei în circumstanțele invocate de aceasta este unul eventual iar nu actual, astfel încât soluția primei instanțe este legală și temeinică.
În aceeași ordine de idei, trebuie să remarcăm mențiunile conținute de ultima pagină din contractul de împrumut pe care își întemeiază pretențiile reclamanta, în sensul că acest contract ar fi fost semnat electronic de către ambele părți, ceea ce poate atrage incidența dispozițiilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aspect care din nou ar genera reclamantei posibilitatea de a beneficia de acest înscris ca de un adevărat titlu executoriu, fără a fi necesară o acțiune în pretenții lato sensu, îndreptată la o instanță de judecată. Prin urmare, și în acest context interesul procesual devine unul eventual, putându-se bucura de actualitate numai după ce în prealabil s-a eșuat în punerea în executare.
Nu în ultimul rând, caracterul de titlu executoriu este menționat expres și în cuprinsul contractului de împrumut încheiat între părți, la art. 8.6, în temeiul acelorași prevederi mai sus menționate, cuprinse în Legea nr. 122/1996.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN împotriva sentinței civile nr. 9199 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta C. de A. Reciproc FAIR IFN cu sediul procesual ales pentru comunicare actelor de procedură în București, ., ., împotriva sentinței civile nr. 9199 din data de 31 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 16 aprilie 2015.
Președinte, A. T. | Judecător, P. M. | |
Grefier, G. O. |
Red. P.M./Dact. P.M.
22.04.2015/2 ex.
Judecător fond: A. L. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 211/2015. Tribunalul MUREŞ | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
