Pretenţii. Decizia nr. 171/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 1552/289/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 171
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător C. S.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - prin DGFP M., cu sediul procesual ales în Tg.M., ..1-3, jud.M.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 26 martie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 02 aprilie 2015, iar apoi pentru azi, 09 aprilie 2015, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului, constată următoarele
Prin Sentinta civila 578/19.08.2014 pronuntata de Judecatoria R. in dosar_ a fost admisa in parte acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamanții H. K. Z., cu domiciliul în R., .. 120, județul M. și H. M. K., cu domiciliul în R., .. 120, județul M., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FIANANȚELOR, cu sediul ales la DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., în Târgu M., .. 1-3, jud. M..
A fost obligat pârâtul reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., la plata sumei de_,41lei reprezentând prețul de cumpărare al imobilului achitat, sumă de bani ce se va actualiza cu rata inflației pentru perioada 2002 până la data plății efective.
A fost respinsa cererea privind obligarea la plata contravalorii investițiilor.
A fost respinsa cererea privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului.
A fost respinsa cererea de chemare în garanție a ., cu sediul în R., ./A, jud. M.
A fost respinsa cererea formulată de către reclamanți împotriva pârâtului W. H., cu domiciliul procesual ales în Tg. M., ., nr.27, . la sediul avocat E. F., privind obligarea acestuia la plata investițiilor ca fiind nedovedită.
Au fost respinse excepțiile invocate de către pârâtul W. H. ca neîntemeiate.
A fost respinsa cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții E. A., cu domiciliul în R., .. 120, jud. M. și E. S. A., cu domiciliul în R., .. 120, jud. M., privind obligarea pârâtului WEIS H. la plata investițiilor, ca fiind nedovedită.
A fost respinsa cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca reclamanții au cumparat imobilul situat în R., ..120, județul M., în temeiul Legii nr. 112/1995, insaulterior imobilul a fost revendicat de foștii proprietari, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost anulat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv Decizia civilă nr. 29/2010, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
A mai retinut pirma instanta ca reclamanții au arătat că au achitat aproximativ 80% din prețul de vânzare-cumpărare, respectiv suma de 13.720,41 lei.
S-a retinut de asemenea ca prin Decizia nr. 45/A/20.04.2010 pronuntata in dosar_/1/2005 de Curțea de Apel Tg. M., iar instanța de apel a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul W. H., a anulat decizia nr. 69/16.01.2004 emisă de societatea chemată în garanție în baza Legii nr. 10/2001 și a dispus restituirea în natură a imobilului situat în R., .. 120 în favoarea reclamantului W. H. cu înscrierea în CF a imobilului pe numele reclamantului.
A mai retinut instanta ca in urma restituirii in natura a bunului in favoarea fostului proprietar si a anularii titlului chiriasului Ministerului Finanțelor Publice avea obligatia de dezdăunare a cumpărătorului, indiferent de ipoteza legală în care acesta se plasează, fie pentru a solciita restituirea valorii de piață a imobilului, fie pentru a obtine restituirea prețului actualizat.
S-a retinut ca in acest context excepția invocată de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M. în numele Ministerului Finanțelor Publice privind lipsa calități procesuale pasive, este neîntemeiată, excepția fiind soluționată prin încheierea de ședință din data de 10.11.2010, fila 52 din dosar.
A apreciat instanta ca prin procesul purtat cu privire la valabilitatea contractului de vanbzare cumparare s-a constatat încălcarea dispozițiilor art. 1 și 9 din Legea nr. 112/1995, imprejurare care conduce la inaplicabilitatea art. 50 ind. 1 din Legea nr. 10/2001, astfel ca reclamantii sunt indreptatiti doar ka obtinerea pretului iar nu a avlorii actualizate a bunului.
În ceea ce privește precizarea de acțiune formulată de către reclamanți privind obligarea pârâtului Wieis H. la plata sumei de cca 85.000 lei cu titlu de investiții efectuate la imobil, la valoarea de piață actualizată, instanța a apreciat cererea neintemeiata deoarece investitiile nu ar fi fost efectuate de reclamanti care au dobandit bunul abia ulterior, în anul 2002.
Pentru aceleasi considerentele a fost respinsa si cererea privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului cerere formulată prin precizarea de acțiune depusă de către reclamanți.
În cea ce privește cererea intervenienților E. A. și E. S. A., de obligare a pârâtului Wies H. la plata sumelor cu titlu de investiții la imobilul aflat în litigiu instanța a retinut ca imobilul s-a aflat intgr-o sare foarte buna la momentul dobadirii de catre intervenienti a dreptului de folosinta, astfel cum ar fi rezultat din fisa imobilului.
S-a retinut ca intervenienții nu au depus înscrisuri care să dovedească că au realizat investițiile pretinse si ca societatea R. R., cu ocazia respingerii notificării a făcut o evaluare a imobilului la acel moment deci în anul 2002 și a indicat că investițiile privind utilitățile au fost realizate de către aceasta și nu de către chiriași. S-a mai retinut ca atât în raportul intern de evaluare estimativă, fila 135 din dosar întocmit de către Comisia de evaluare constituită la nivelul R. R. conform cap. III pct.1 lit. b din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG. 498/2003, coroborate cu fișa tehnică de calcul ce vizează caracteristicile locuinței, fila 132 din dosar, starea locuinței este menționată ca fiind bună la data preluării de către părți, cu un grad de finisaj superior, iar descrierea elementelor de construcții și instalații menționate în individualitatea lor pentru fiecare bun în parte este menționată ca fiind bună.
S-a apreciat ca declaratia martorului B. A., prin care a relevat faptul că la preluarea imobilului de către intervenienți imobilul se afla într-o stare avansată de degradare nu poate fi luata in considerare deoarece aceste susțineri sunt contrazise de constatările efectuate de către comisie.
S-a retinut ca expertiza efectuată în cauză are în vedere lucrările de investiții indicare de către reclamanți care nu au fost dovedite cu înscrisuri mai mult se reține în cuprinsul expertizei faptul că reclamanții au procedat la extinderea clădirii cu două camere fără a se depune autorizația de construcție emisă conform legii.
S-a mai retinut ca din caracteristicile locuinței cuprinsă în fișa întocmită de către R. se observa de asemenea, faptul că în imobilul deținea instalații sanitare și electrice în stare bună.
În opinia primei instanțe, extinderea clădirii cu două camere, montarea instalației termice deși în imobil existau teracote pe gaz, fila 132 din dosar, instalația de apă canal deși existau instalații sanitare, amenajarea băii, a bucătăriei cu bar și faianță etc., înlocuirea ferestrelor care era inițial din lemn, construirea porții de acces, închiderea magaziei, betonarea pivniței, și a curții, construirea de borduri pentru flori, structura de susținere a viței de vie, crearea unor șanțuri, drenuri, pot fi calificate drept lucrări voluptuorii.
S-a retinut si ca persoana îndreptățită este W. H., iar în condițiile în care instanța de judecată a stabilit că imobilul a fost preluat fără titlu obligația despăgubirilor solicitate revine acestei persoane și nicidecum societății R. R. astfel că cererea formulată în contradictoriu cu societatea R. de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice urmează a fi respinsă.
În concluzie prima instanță a respins cererea intervenienților privind obligarea pârâtului Weis H. la plata investiților făcute ca fiind nedovedite cu înscrisuri cât și având în vedere faptul că investițiile efectuate nu se încadrează în dispozițiile legii anterior menționate.
Cu privire la cheltuielile de judecată pretinse, si având în vedere că doar o parte din pretențiile reclamanților au fost admise si ca paratii nu s-au opus la plata prețului actualizat, a fost respinsa cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea chematei în garanție R. R. privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, respectiv la plata onorariului avocațial, a fost respinsa pe motiv ca nu a fost formulată prin întâmpinare și nici ulterior pe parcursul efectuării cercetării judecătorești ci doar odată cu expunerea în fond.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel interveninetii E. A. si E. S. A. solicitand schimbarea hotararii in sensul admiterii cererii de interventie.
In motivare au aratat ca pretentiile au fost doveditem in cauza efectuandu-se doua expertize pentru identificarea si evaluarea imbunatatirilor.
S-a aratat ca investitiile s-au efectuat pe o perioada de 30 de ani asa ca le este extrem de dificil sa depuna inscrisuri cu privire la fiecare investitie efectuata.
S-a anexat factura fiscaka_/20.11.2004 si chitanta aferenta in valoare de_ lei precum si bonuri fiscale privind achizitia de radiaoare si calorifere in valoare de_.800 lei.
A fost depus apel din partea paratei DGRFP ANJFP M. solicitandu-se schimbarea sentintei criticate in sensul respingerii actiunii fata de aceasta parte ca fiind formulata fata de o parsoana fara calitate procesuala pasiva si admiterea cererii de chemare in garantie fata de .>
Se arata ca in textul de lege invocat de reclamanti nu prevede obligativitatea Ministerului de Finante de a sta in judecata in aceste cauze. Se mia arata ca potrivit dispozitiilor art 20 din Legea 10/2001 reclamantii ar fi avut dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuinte, motiv pentru car apreciaza ca calitatea procesuala pasiva revine Consiliului local al Mun reghin si nMinistreului Dezvoltatii Regionale si locuintei.
Se mai arata ca cel putin in lmita sumei de 1 % cat a incasat chemata in garantie din pretul vanzarii obligatia de restituire ar fi trebuit sa-i incumbe acesteia iar nu apelantei.
Chemata in garantie a formulat aderare la apel si intampinare la apelul declarat de DGRFP Brasov AJFP M..
In motivare a aratat ca prin aderarea la apel solicita schimbarea sentintei doar in privinta cheltuielilor de judecata constand in onorariu avocatial. S-a arata ca in mod gresit a retinut prima instanta ca cererea ar fi fost formulata doar la dezbateri deoarece inca prin intampinare ar fi solicitat expres acordarea cheltuielilor de judecata, depunand dovada anterior dezbaterii in fond.
La ultimul termen de judecata in apel s-a invocat din partea intimatului W. H. exceptia netimbrarii apelului intervenientilor, exceptie pe care instanta o va respinge ca neintemeiata avand in vedere prevederile art. 50 alin 1 din Legea 10/2001.
Analizand apelurile formulate constata urmatoarele:
Cu privire la apelul declarat de parata DGRFP Brasov AJFP M. instanta constata ca acesta este nefundat pentru urmatoarele considerente:
Astfel cum rezulta din cuprinsul art. 50 alin 3 din Legea 10/2001 restituirea pretului actualizat si al pretului de piata se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor*) din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.
Se retine de asemenea ca in cuprinsul legii 10/2001 nu se prevede in mod expres un alt organ care sa reprezinte statul in fata instantei
Prin urmare, potrivit art 3 alin 1 pct 81 HG 34/2009 precum si a art art. 50 alin 3 din Legea 10/2001 Ministerul Finantelor este acela care reprezinta S. in astfel de cauze atsfel ca acesta are calitate procesuala pasiva.
In privinta solutiei pronuntate cu privire la cererea de chemare in garantie instanta retine ca . a participat la incheierea contractului in calitate de titlular al dreptului de propritate ci in calitate de unitate specializata care evalua si vindea imobilul in baza mandatului dat in acest scop de titlularul dreptului. Pentru aceasta activitate de evaluare si vanzare, in conformitate cu art. 9 alin 5 din Legea 112/1995 chematei in garantie i s-a stabilit si achitat un comision de 1 % din valoarea bunurilor vandute. Cum mandatul acordat acesteia nu a fost revocat, reiese ca chematei in garantie nu i s-ar putea pretinde restituirea sumei incasate cu titlu de comision, chiar si in ipoteza admiterii actiunii reclamantilor.
Prin urmare, in mod corect a fost respinsa cererea de chemare in garantie formualata de apelanta.
Cu privire la aderarea la apel formulat de chemata in garantie, tribunalul retine ca acesta este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Astfel cum reiese din chiar inscrisul de la fila 28-30 din dosarul judecatoriei, apelanta a solicitat inca din cuprinsul intampinarii obligarea partii adverse la plata cheltuielilor de judecata.
Se mai retine ca actiunea formulata impotriva acesteia, respsectiv cererea de chemare in garantie formulata de DGRFP Brasov AJFP M. a fost in mod corect respinsa ca nefondata.
In aceste conditii, constatand ca dovada cheltuielilor de judecata a fost depusa anterior inceperii dezbaterilor –f. 295,296, reiese ca potrivit art 274 VC pr civ apelanta era indreptatita la plata acestora.
In consecinta, in baza art.296 VCPC va admite aderarea la apel formulata de chemata in garantie si va obliga DGRFP B. - AJFP M. la plata către . a sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu privire la apelul declarat de E. A. și E. S. A., instanta retine ca obligatia de a achita contravaloarea acestor investitii revine paratului W. H., deoarece la data introducerii actiunii, dispozitiile art. I pct 14 din Legea 1/2009 potrivit carora „art 48 alin 2 din Legea 10/2001 se modifica si vor avea următorul cuprins: "(2) Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligația despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptățite."” erau in vigoare.
Se retine de asemenea ca potrivit art 48 pct 1 din Normele metodologice de aplicare unitara a Legii 10/2001 aporbate prin HG 270/2005 „Prin îmbunătățiri necesare și utile se înțelege acele dotări încorporate sau aduse unității locative ori spațiilor comune, prin care s-a sporit valoarea fondului locativ și care au fost suportate exclusiv de chiriaș (introducerea sau schimbarea instalației de apă, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianță, geamuri termopan, uși și altele asemenea). Dovada acestor îmbunătățiri se face cu înscrisuri doveditoare, prin expertiză tehnică, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 48 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare și utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uși de mahon, instalații sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcții încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula avându-se în vedere prețurile medii actuale de pe piață.”
Cu privire la dovada imbunatatirilor instanta retine ca nicio dispozitie legala nu conditioneaza recunoasterea dreptului de dovedirea lui prin inscrisuri ci referirea la inscrisuri in cuprinsul art 48.1 din normele metodologice HG 270/2005 este exemplificativa.
Dimpotriva, referindu-se la fapte petrecute pe o perioada indelungata de timp, legea (art 48 alin 4 Legea 10/2001) instituie obligativitatea dovedirii valorii acestora cu expertiza prin stabilirea valorii actualizate a cheltuielilor, dispozitii la care de altfel a facut referire si prima instanta.
De altfel, dovada efectuarii unei parti din investitiile la care au facut referire apelantii, respectiv montarea unui cazan de incalzire a a caloriferelor a fost facuta si prin inscrisuri, relevante fiind cele atasate cererii.
Cu privire la efectuarea investitiilor de catre intrevenineti se retine ca potrivit inscrisului de la fila 132 cladirea a fost construita in 1890 si ca interveninentii locuiau in aceasta inca din anul 1983.
Se mai rteine pe baza inscrisului d ela fila 116 din dosarul primei instante ca la data intrarii in folosinta imobilului acesta avea doua camere, o bucatarie, o camara, o baue neinstalata, o debara, atreu, pivnita si grajd, f.116.
Este adevarat ca in cuprinsul fisei de la fila 132 se arata ca imobilul avea sobe cu gaz insa aceasta se intampla la momentul vanzarii lui chirisilor, dupa ce intrevenientii locuisera acolo timp de douazeci de ani, insa la ., imobilul era dotat cu sobe de teracota iar incalzirea se efectua cu lemne f.145. De asemenea, din fisa imobilului anterioara ocuparii acestuia de intrevenineti f. 145 rezulta ca imobilul nu avea nici incalzire centrala, cazan, radiatoare si nici instalatii sanitare, conducte apa canal, obiecte sanitare. Din acelasi inscris reiese ca in imobil nu era montata gresie ori faianta f.145 si nici intalatii sanitare, neexistand canalizare iar curtea nu era betonata si nici pivnita oir magazia. De asemena, tamplaria era din lemn, imprejurare care ar fi justificat inlocuirea acesteia, avand in vedere vechimea imobilului la data ocuparii, respectiv de aproape 100 ani.
De altfel, potrivit declaratiei martorului f. 158, introducerea gazului si canalizarea au fost efectuate alaturi de alte investiti de catre intrevenienti, respectiv: schimbarea instalatiei electrice, bransare la gaz 1991 i canalizare 1990, schimbat geamuri, amenajat pivnita, betonare, amenajat bucatarie baie gresie faianta, schimbat poarta de acces in imobil, introducere incalzire centralizata, extindere imobil cu inca doua camere, amenajare curte betonare, construirea unei magazii in curte, imprejmuirea gradinii cu gard, tevi metalice si plasa de srama, dren de scurgere a apei din pluvial, repararea acoperisului, schimbarea portii de acces, renovarea exterioara a imobilului.
Se retine de asemenea, ca in acest sens ca potrivit declaratiei martorului betonarea curtii a fost necesara deoarece in curte era pamant lutos. Se retine ca la momentul ocuparii imobilului o baie nu era instalata astfel cum reiese din chiar inscrisul de la fila 141, interveninetii ocupandu-se de amenajarea acesteia.
Instanta mai retine ca efectuarea acestor investitii a fost constatata si de catre expert astfel cum reiese din raspunsul la obiectiuni f.278 si ca in special fata de vechimea imobilului, efectuarea acestora a avut caracter necesar si util, asigurand conservarea bunului, asigurarea conditiilor minime de exploatare prin bransarea la reteaua de canalizare si gaz si montarea instalatiilor sanitare dar si sporirea valorii acestuia, imprejurare de natura a profita proprietarului. De asemenea, potrivit definitiei cuprinsa in art 48. 1 din normele metodologice, prin imbunatatiri se inteleg si constructiile noi care au fost efectuate de chiriasi si au sporit valoarea fondului, precum si introducerea sau schimbarea instalației de apă, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; montarea de gresie sau faianță, uși și altele asemenea.
Prin urmare, lucrarile efectuate de intrevenineti si pentru a caror contravaloare a fost sesizata instanta se circumscriu notiunii de „ imbunatatiri” in sensul art. 48 din Legea 10/2001 astfel cum a fost interpretat de art 48.1 din normele metodologice aprobate prin HG 270/2005.
Potrivit celor doua expertize efectuate in cauza, valoarea acestor lucrari se ridica la_,71 lei conform raportului de la fila 219 si respectiv la suma de_ lei conform raportului de la fila 72, instanta urmand a avea in vedere suma cea mai mica dintre cele indicate in cuprinsul celor doua rapoartelor de expertiza avand in vedere ca nu exista motive pentru inlaturarea raportului care o contine si ca acesta are totodata si valoarea de proba contrarie impotriva diferenta in plus justificata prin raportul care indica o valoare mai mare a despagubirilor. De altfel, aceasta solutie se impune si ca urmare a aplicarii principiului general al interpretarii in favoarea debitorului si a imprejurarii ca din cuprinsul rapoartelor nu se poate deduce un alt criteriu de preferinta pentru concluziile unuia si pentru inlaturarea celuilalt.
In consecinta, constatand ca aceste investitii au fost efectuate de intervenineti si ca au sporit valoarea fondului locativ, vand caracter necesar si util, instanta, va admite apelul interveninetilor si iar in baza art 48 din Legea 10/2001 va schimba sentinta atacata in sesnul ca il va obiga pe paratul W. H. la plata către intervenienții E. A. și E. S. A. a investițiilor în valoare de_ lei.
De asemenea, avnad din vedere prevederile art 274 si solutia pronuntata cu privire la cererea intervenientilor instanta il va obliga pe acelasi parat si la plata a cheltuielilor de judecată din prima instanta de 945 lei reprezentând contravaloare expertiză achitata de intervenientii apelanti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția netimbrării apelului formulat de E. A. și E. S. A., excepție invocată de intimatul W. H..
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de DGRFP B. - AJFP Tg.M. (cu sediul procesual ales în Tg.M., ..1-3, jud.M.) împotriva sentinței civile nr.578 din 19.08.2014, pronunțată de Judecătoria R., în dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de E. A. și E. S. A. împotriva sentinței civile nr.578 din 19.08.2014, pronunțată de Judecătoria R., în dosarul nr._ .
Admite aderarea la apel formulată de ..
Schimbă în parte sentința atacată și admite în parte cererea formulată de intervenienții E. A. și E. S. A. și obligă pârâtul W. H. la plata către intervenienții E. A. și E. S. A. a investițiilor în valoare de_ lei și a cheltuielilor de judecată de 945 lei reprezentând contravaloare expertiză.
Obligă DGRFP B. - AJFP M. la plata către . a sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 9.04.2015.
Președinte, L. D. | Judecător, C. S. | |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored.DAL/28.05.2015
Listat A.A./02.06.2015/10 ex
Jud.fond G. B.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul MUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 94/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
