Partaj judiciar. Decizia nr. 821/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 821/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 821/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 821/2015
Ședința publică de la 10 Decembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE P. M.
Judecător A. T.
Grefier R. M. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul I. M., având CNP_, cu domiciliul în Târnăveni, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1149 din data de 12.03.2015, pronunțată de Judecătoria Tg. M., în dosarul nr._ .
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 24 noiembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de 3 decembrie 2015 și ulterior pentru data de azi, 10 decembrie 2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1149 pronunțată la data de 12 martie 2015 de Judecătoria Tîrgu-M. în dosar nr._ s-a admis excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtul V. M. G.. S-a respins cererea formulată de reclamantul I. M. în contradictoriu cu pârâții V. M. G. și V. R. A. ca prematur introdusă.
Pentru a se pronunța această soluție s-a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-M. la data de 14 mai 2014, sub nr._, reclamantul I. M. în contradictoriu cu pârâții V. M. G. și V. R. A. a solicitat partajarea imobilului situat administrativ in Ungheni, nr. 379 si 380, jud. M. si dobândit de către pârâți în timpul căsătoriei constând in casa de locuit cu 2 camere, bucătărie, acoperita cu țigle, casa de locuit din cărămidă compusa din 2 camere, camara de alimente si antreu respectiv teren intravilan in suprafața totala de 509 mp înscris in CF nr. 502 Ungheni, nr. cad. 91, 93/1 si 94/1; partajarea acestora în cote egale, prin atribuirea imobilelor in natura numitului V. M. G. si obligării acestuia la plata sultei compensatorii către V. R. A., cu cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 248 alin.(1) C.proc.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției prematurității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul V. M. G. prin întâmpinare, având în vedere prevederile art. 353 C.civ.și reținând că articolul 353 C.civ. a conservat substanța prevederilor art. 33 C.fam. Astfel, în esență, creditorii personali ai fiecărui soț pot urmări numai bunurile proprii ale soțului debitor. Dacă bunurile proprii ale soțului debitor nu sunt îndestulătoare, creditorii săi personali pot cere partajul bunurilor comune prin hotărâre judecătorească, însă numai în măsura necesară satisfacerii creanței lor – alin. (2) al art. 353 NCC. Bunurile comune împărțite devin proprii, astfel încât se respectă regula potrivit căreia creditorii personali nu pot urmări decât bunurile proprii. Cu toate acestea, ordinea în care se face urmărirea are un caracter imperativ, trebuind a fi observată de instanță din oficiu.
Din dosarul execuțional nr. 35/E/2014 (f.20) instanța a reținut că pe lângă imobilul identificat, s-au descoperit încă 2 autoturisme și o semiremorcă (autoturism Renault 10, cap cil. 1108 cm, ._, ._; autoturism BMW, cap. Cil. 2926 cm, . WBADL710706V15128 respectiv semiremorca frigorifică – . VWFSP3SNRS5002234) cu privire la care nu s-au făcut cercetări referitoare la anul fabricației, data achiziției etc. în vederea descoperirii dacă aceste bunuri sunt comune, sau, dimpotrivă, sunt bunuri proprii care trebuie urmărite cu prioritate în acord cu prevederile art. 353 C.civ. Astfel, instanța a reținut faptul că nu se poate stabili cu certitudine dacă a fost respectată ordinea imperativă prevăzută de art. 353 C.civ. înainte ca reclamantul creditor să treacă la urmărirea bunului cu cea mai mare valoare. În lipsa unei atari verificări cu privire la autoturismele descoperite de către executor, a admis excepția prematurității introducerii cererii invocată de pârâtul V. M. G. și a respins cererea reclamantului ca prematur introdusă.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel reclamantul I. M. solicitând admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că din dosarul execuțional rezultă că executorul judecătoresc nu a descoperit sume de bani în conturi la bănci și nici nu a identificat venituri de natură salarială sau din pensie ale debitorului, singurul bun identificat fiind imobilul situat administrativ în Ungheni, nr. 379 și 380, județul M., prin admiterea excepției prematurității fiind încălcate prevederile art. 812 alin. 5 din C. pr. civ., creanța sa depășind plafonul instituit de acest articol, iar urmărirea trebuia continuată și admis partajul bunurilor comune. Nu s-a ținut cont de faptul că executorul judecătoresc nu a putut identifica bunurile reprezentate de cele 2 autoturisme și semiremorca frigorifică în lipsa înscrisurilor necesare a căror prezentare a fot refuzată de debitori, aceștia fiind și amendați, iar dacă bunurile ar fi existat debitorul punea la dispoziția executorului judecătoresc înscrisurile solicitate. Atitudinea debitorului nu este conformă dispozițiilor legale, astfel că nu se poate prevala de dreptul prevăzut de art. 353 din Codul civil. Instanța putea să-și pună problema existenței datoriei comune a soților V. astfel cum prevede art. 351 C. civ. Mai arată apelantul că prevederea din art. 453 C. civ. este menită a asigura faptul că executarea silită se desfășoară numai asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.
Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul reține următoarele:
Soluția dată de prima instanță cererii de partaj cu care a fost învestită este temeinică și legală, raportat atât la situația de fapt reținută și la textele de lege aplicate, cât și prin raportare la criticile formulate de către apelant care sunt nefondate.
Dezlegarea dată excepției prematurității de către prima instanță nu a avut în vedere prevederile art. 812 alin. 5 C. pr. civ. invocate în apel, ci prevederile speciale ale art. 353 C. civ. a căror aplicabilitatea în speță este atrasă de caracterul de bun comun al imobilului a cărui partajare se solicită.
Astfel, tribunalul reține că verificarea condițiilor impuse de acest text de lege este prioritară celei impuse de art. 812 alin. 5 C. pr. civ., iar în speță nu a mai fost necesară analizarea condițiilor impuse de art. 812 alin. 5 deoarece în mod corect s-a reținut că nu sunt întrunite cerințele art. 353 c. civ. Între cele două texte legale nu există identitate de reglementare, art. 812 alin. 5 C. pr. civ. având în vedere categoria bunurilor proprii ale debitorului, iar art. 453 C. civ. categoria bunurilor comune. Art. 453 cod civil a fost edictat în vederea protejării intereselor coproprietarului care nu este debitor și prin urmare nici parte în executarea silită, fiind evident în acest context că este eronată susținerea apelantului că debitorul V. M. G. nu se poate prevala de dreptul instituit de art. 453 ca urmare a atitudinii sale din cursul executării silite.
Nici susținerea privitoare la imposibilitatea de identificare a bunurilor mobile constând în două autoturisme și semiremorcă frigorifică ce figurează în proprietatea pârâtului debitor nu a fost probată, din actele dosarului de executare silită rezultând că în privința acestora nu a fost întreprins nici un demers de executare silită. Emiterea unei adrese către debitor pentru a pune la dispoziția executorului judecătoresc înscrisurile aferente acestor bunuri nu echivalează cu efectuarea unor acte de executare silită asupra acestor bunuri. De asemenea, reține Tribunalul că din dosarul de executare silită nu rezultă că s-au efectuat demersuri pentru verificarea existenței vreunor sume de bani în conturi la bănci sau a veniturilor de natură salarială, nefiind emise adrese către unități bancare sau către Inspectoratul Teritorial de Muncă, astfel încât sunt evident nefondate susținerile din cuprinsul apelului în privința acestor aspecte.
Faptul că debitorul nu a manifestat interes în desfășurarea executării silite demarate împotriva sa prin furnizarea informațiilor solicitate de către executorul judecătoresc nu poate atrage drept sancțiune constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 453 C. pr. civ. Singura consecință legală pentru această atitudine a debitorului fiind posibilitatea de aplicare a unei amenzi, cale de care reclamantul a și uzat. Pentru cele arătate mai sus, prevederile art. 812 alin. 5 teza a 2-a C. pr. civ. de asemenea invocate nu sunt incidente.
Nu este de natură a conduce la modificarea soluției primei instanțe nici aspectul invocat cu privire la faptul că aceasta nu a ținut cont de prevederile art. 351 C. civ.
În mod corect, raportat la principiul disponibilității părților și la modul în care a fost demarată executarea silită, instanța nu a schimbat cauza juridică a acțiunii cu care a fost învestită. A considera din oficiu că executarea silită este demarată în vederea recuperării unei creanțe care este și în sarcina pârâtei V. R. A., pe lângă faptul că ar fi atras tot o soluție de respingere a acțiunii de partaj ca lipsită de interes, ar fi echivalat cu reținerea unei stări de fapt pe care niciuna dintre părți nu a evocat-o, și prin urmare cu încălcarea principiului disponibilității.
Or, în raport de aceste constatări este justă și legală soluția primei instanțe.
În consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 C. pr. civ., Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul I. M., împotriva sentinței civile nr. 1149 din data de 12 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul I. M., având CNP_, cu domiciliul în Târnăveni, ., ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1149 din data de 12 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 10 decembrie 2015.
Președinte, P. M. | Judecător, A. T. | |
Grefier, R. M. G. |
Redactat/tehnoredactat/AT/2 ex./21.12.2015/Judecător fond C. T..
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 818/2015. Tribunalul MUREŞ | Asigurare dovezi. Decizia nr. 866/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
