Pretenţii. Decizia nr. 628/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 628/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 628/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător M. F.
Grefier C. S.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelanții S. C. Județean de Urgență Târgu M., având CUI_, cu sediul în Tg. M., .. 50, jud. M., Casa de Asigurări de Sănătate a Județului M., cu sediul în Tg. M., .. 19, jud. M., C. Națională de A. de Sănătate, având cod fiscal_, cu sediul în București, ., . 3, împotriva sentinței civile nr. 5505 din data de 18.12.2014, pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că apelantul S. C. Județean de Urgență M. a depus șa data de 13 octombrie 2015 prin registratura instanței concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 8 octombrie 2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de azi, 22 octombrie 2015.
TRIBUNALUL
Prin Sentinta civila 5505/18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tg M. in dosar_ s-a dispus:
- admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate, invocate de parate prin intampinare, fiind respinsa cererea formulata si precizata de reclamanta R. G. in contradictoriu cu aceste parate, ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
- respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. invocata de parat prin intampinare.
- admiterea cererii formulate de reclamanta R. G. în contradictoriu cu pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M..
- anularea Declaratiei reclamantei R. G. autentificata sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,,.
- anularea contractului de sponsorizare nr.117/21.06.2013 incheiat intre reclamanta R. G., in calitate de sponsor si paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M., in calitate de beneficiar.
- obligarea paratului S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. la plata către reclamantă a sumei de 7000 lei, reprezentând contravaloarea stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY,, la care se va calcula dobanda legala incepand cu data de 26.02.2014 (data introducerii cererii de chemare in judecata) si pana la achitarea efectiva a debitului.
- obligarea paratului S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. la plata către reclamanta a sumei de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
- respingerea exceptiei lipsei calității procesuale pasive a chematelor in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate invocate de chematele in garantie prin intampinare.
- admiterea cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. în contradictoriu cu chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate.
- obligarea chematelor in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate la plata, în solidar, către pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. a sumei de 7000 lei, reprezentând contravaloarea stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY la care se va calcula dobanda legala incepand cu data de 26.02.2014 (data introducerii cererii de chemare in judecata) si pana la achitarea efectiva a debitului.
- obligarea chematelor Obligă chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate la plata, în solidar, către pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. a sumei de 910 lei (455 lei +455 lei) reprezentând cheltuieli de judecată datorate de către pârât, reclamantei, urmare a soluționării cererii principale si cheltuieli de judecata suportate de parat, ca urmare a platii taxei de timbru pentru cererea de chemare in garantie.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca reclamanta a fost internata in perioada 12.12._12 la S. C. Județean de Urgență Tg.-M., la Clinica de Cardiologie I Adulți.
S-a retinut ca potrivit biletului de externare, în urma efectuării unei coronarografii, reclamantei i-au fost descoperite afecțiuni cardiace de risc major pentru viata acesteia cea mai importantă fiind stenozarea în proporție de 80% a unei artere coronariene cu riscul de a suferi un infarct, cu consecințele nefaste aferente.
S-a retinut ca fiind în discuție era o stenozare majoră, medicul curant i-a indicat necesitatea tratării afecțiunii descoperite, prin intermediul unei intervenții chirurgicale. A aratat instanta ca după descoperirea la aceasta a unei predispoziții pentru coagularea sângelui, medicul a ales în final o profilaxie medicamentoasă.
S-a retinut ca după externare, reclamanta a urmat cu strictețe atât tratamentul, cât și recomandările primite fiind în concediu medical în perioada 12.12._13.
S-a retinut in continuare ca datorita imprejurarii ca starea de sănătate a reclamantei nu s-a îmbunătățit, în 19.06.2013 s-a reinternat în Spital pentru efectuarea unei noi coronarografii, care să indice răspunsul organismului la tratamentul medical făcut.
S-a retinut ca în ziua reinternării, medicul curant a informat reclamanta asupra rezultatului noii coronarografii, comunicându-i stagnarea nivelului de stenoză descoperit cu 6 luni în urmă și lipsa de eficientă a tratamentului medicamentos urmat până la acel moment, stabilind că singura soluție viabilă rămasă pentru reclamantă de a înlătura riscul major pentru viața sa era implantarea unui stent farmacologic activ („DES") în zona afectată.
S-a apreciat ca față de cele constatate, reclamanta nu a putut decât să fie de acord cu efectuarea de urgență a intervenției chirurgicale de implantare a stentului, fiind convinsă că este singura soluție rămasă pentru salvarea vieții sale, orice amânare crescând posibilitatea apariției unui infarct.
Pe baza inscrisului denumit ,,DECLARATIE,, autentificat sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,,(f.14) instanta a retinut ca medicul curant a informat-o pe reclamanta că stentul farmacologic activ aflat în discuție nu se află în dotarea spitalului, in stoc aflandu-se doar stenturi standard ,, ca si nivel minimal, salvator de viata la pacientii cu indicatie de implant a acestui tip de dispozitive medicale,, apreciindu-se de catre prima instanta ca acestea nu erau potrivite pentru tratarea afecțiunilor reclamantei. S-a mai retinut ca reclamanta a mai fost informată de existența unei liste de așteptare de aproximativ 341 de persoane, formată din cauza lipsei fondurilor necesare pentru achiziționarea de asemenea materiale sanitare fara insa a se oferi niciun orizont de timp aproximativ pentru epuizarea listei de așteptare, din cauza parcurgerii acesteia doar în măsura disponibilităților financiare viitoare ale Spitalului.
A mai retinut instanta ca medicul curant i-ar fi adus la cunoștință reclamantei că implantul coronarian ar putea fi efectuat dacă aceasta ar achiziționa stentul necesar din resurse proprii, stent pe care il poate oferi spitalului, sub forma unui contract de sponsorizare si apreciind ca reclamanta ar fi fost lipsită de orice speranță in a primi ajutorul de care avea nevoie pentru a supraviețui, în baza calității sale de asigurat, din resursele Spitalului, ar fi semnat declaratia autentificata sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,, si contractul de sponsorizare nr.117/21.06.2013 avand ca obiect dispozitivul medical stent model ,,RESOLUTE INTEGRITY,,.
S-a mai retinut ca in cursul aceleiasi zile, de 20.06.2013, a fost lansată comanda pentru stent și a fost efectuată plata in virament bancar, de către o rudă a reclamantei, retinandu-se ca reclamanta ar fi fost imobilizată în pat, stentul urmand să fie livrat a 2-a zi după efectuarea plății.
S-a retinut ca in ziua următoare reclamanta a fost informată că intervenția chirurgicală se poate efectua, supunându-se intervenției de implantare a dispozitivului coronarian si ca ulterior operației, starea de sănătate a reclamantei s-a ameliorat, organismul acesteia oferind un răspuns bun la intervenția chirurgicală suferită.
A mai retinut prima instanta ca stentul pe care reclamanta a fost nevoita să-l achiziționeze era inclus pe „Lista materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii incluși în programele nationale de sănătate curative, finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate", în Anexa 1, pct.1, lit.a, subpct.24 din Ordinul nr.268/2013 emis de C. Națională de A. de Sănătate.
A apreciat prima instanta ca potrivit acestui act normativ, reclamanta era îndreptățită să obțină si să beneficieze de stentul de care avea nevoie, în mod gratuit, într-o perioadă de timp adecvată pentru afecțiunea de care suferea si ca doar în această modalitate ar fi fost respectată legislația medicală comunitară si națională, care ocrotesc viața și sănătatea persoanelor la care se aplică.
S-a retinut incidneta prevederilor art. 218 alin.1 si 2 lit. d^1) din Legea Nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 73 alin.1 din H.G. Nr. 117 din 27 martie 2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014 in vigoare la data achizitionarii stentului de catre reclamanta precum si cele ale art. 52, art.266 alin 1-2 si art.267 alin.1 si 2 din Legea nr.95/2006 din intrepretarea carora prima instanta a retinut existenta calitatii procesuale active a paratului S. C. judetean de Urgenta Tg M. precum si lipsa calitatii procesuale pasive a paratelor C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate
Pentru a hotara astfel prima instanta a retinut ca declaratia autentificata sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,, a fost data de reclamanta la sugestia medicului curant a paratului iar contractul de sponsorizare nr.117/21.06.2013 este incheiat intre reclamanta R. G., in calitate de sponsor si paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M., in calitate de beneficiar prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic obligational in anularea acestor acte cat si in restituirea contravalorii stentului poate fi doar paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M., in temeiul art.1.270 din Noul cod civil si art. 218 alin. 2 lit. d^1) din Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății si art. 73 alin.1 din H.G. Nr. 117 din 27 martie 2013, unitate care avea un raport juridic direct cu reclamanta.
Pe fondul cauzei cererii principale, prima instanta a apreciat ca semnarea declaratiei autentificate sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,,( care nu este un contract de donatie cum corect sustine paratul prin intampinare) dar in care se consemneaza faptul ca stentul farmacologic activ se va oferi sub forma de sponsorizare, si a contractului de sponsorizare nr.117/21.06.2013(semant chiar in ziua operatiei), nu a venit din partea reclamantei cu un consimtamant valabil exprimat ci afectat de captatie si sugestie din partea personalului medical, respectiv reclamanta nu a intentionat nici sa gratifice paratul si nici sa ofere stentul pentru sponsorizare, scopul acesteia in acele momente fiind doar acela de a-si salva viata.
Pentru a concluziona in acest sens prima instanta a retinut ca la data de 20 si 21.06.2013, starea de sanatate a reclamantei era una precara care impunea o interventie chirurgicala complexa si datorita faptului ca reclamanta nu avea cunostiinte de specialitate angajatii paratului i-au comunicat caracteristice stentului ce urma a-i fi montat in cadrul interventiei chirurgicale si i-au solicitat semnarea actelor juridice a caror anulare o solicita reclamanta.
A aprecitat in continuare prima instanta ca solicitarea semnarii acestor acte de catre reclamanta facuta de catre furnizorul de servicii medicale(paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M.), in conditiile in care paratul avea obligatia de a avea in stoc aceste dispozitive si in conditiile in care exista act normativ care prevedea restituirea cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală respectiv cel prevazut de art.218 alin.1 si 2 lit. d^1) din Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății si art.73 alin.1 din H.G. nr. 117 /2013 denota o practica imorala a paratei, conditionand serviciile medicale de achizitionarea materialelor medicale care depind viata pacientului din fonduri proprii si donarea(cum s-a intamplat in ale cauze astfel cum rezulta din cuprinsul hotaririlor judecatoresti depuse la dosar) sau sponsorizarea acestora catre spital cu scopul de a nu mai restitui ulterior contravaloarea acestora.
S-a mai retinut ca obiectul contractului de sponsorizare nr. 117/21.06.2013 nu este stentul implantat reclamantei deoarece factura de achizitionare a stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY,, . nr._ mentionata in cuprinsul contractului fara data a fost emisa la data de 25.06.2013 respectiv la 5 zile dupa semnarea contractului. Si ca aceasta imprejurare constituie motiv de anulare a contractului deoarece existenta obiectului contractului determinat in concret si consimtamantul valabil exprimat constituie conditii esentiale pentru valabilitatea acestuia potrivit art. 1179 pct.2-3 din Noul cod civil.
F. de acestea instanta a dispus anularea Declaratiei reclamantei R. G. autentificata sub nr.1289/20.06.2013 la BNP Asociati ,,D.,, precum si a contractului de sponsorizare nr.117/21.06.2013 incheiat intre reclamanta R. G., in calitate de sponsor si paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M., in calitate de beneficiar.
Apreciind incidente prevederile art.218 alin.1 si 2 lit. d^1) din Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății si art.73 alin.1 din H.G. nr. 117 /2013, a obligat pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. la plata către reclamantă a sumei de 7000 lei, reprezentând contravaloarea stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY,, la care se va calcula dobanda legala incepand cu data de 26.02.2014 (data introducerii cererii de chemare in judecata care potrivit art.1523 din Noul Cod civil reprezinta data punerii in intarziere) si pana la achitarea efectiva a debitului precum si la plata către reclamanta a sumei de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată constand in taxa de timbru(f.7).
In privinta cererilor de chemare in garantie formulate de pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. în contradictoriu cu chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate instanta a retinut ca acestea au calitate procesuala pasiva intrucat art. 52, art.266 alin 1-2 si art.267 alin.1 si 2 din Legea nr.95/2006, stipuleaza ca fondurile pentru derularea programului national de sanatate de care ar fi trebuit sa beneficieze reclamanta sunt inaintate de cele doua chemate in garantie.
S-a apreciat in acest sens ca situatia reclamantei a fost rezultatul unei disfunctionalitati in sistem legata de insuficienta fondurilor si de forma in care acestea au fost alocate iar ambele chemate in garantie au obligatia legala de a asigura fondurile alocate pentru derularea programelor de sanatate. In aceste conditii prima instanta a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. în contradictoriu cu chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate si a obligat chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate la plata, în solidar, către pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. a sumei de 7000 lei, reprezentând contravaloarea stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY la care se va calcula dobanda legala incepand cu data de 26.02.2014 (data introducerii cererii de chemare in judecata) si pana la achitarea efectiva a debitului precum si la plata, în solidar, către pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. a sumei de 910 lei (455 lei +455 lei) reprezentând cheltuieli de judecată datorate de către pârât, reclamantei, urmare a soluționării cererii principale si cheltuieli de judecata suportate de parat, ca urmare a platii taxei de timbru pentru cererea de chemare in garantie.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratul S. C. Judetean de Urgenta Tg M. precum si paratele chemate in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate.
Prin apelul formulat de paratul S. C. Judetean de Urgenta Tg M. se solicita schimbarea sentintei in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestui parat precum si respingerea in tot a pretentiilro formulate impotriva acestuia. Prin acelasi apel se solicita schimbarea solutiei pronuntate cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate precum si mentinerea solutiei de admitere a cererii de chemare in garantie a acestor parati.
In motivare se arata ca solutia primei instante este rezultatul gresitei stabiliri a situatiei de fapt precum si a gresitei aplicari a legii. Se mai arata ca sentinta atacata nu este motivata si ca prima instanta a preluat sustinerile subiective si nedovedite ale reclamantei, fara a-si fundamenta solutia pe nicio proba.
Se arata in continuare ca paratul nu are calitate procesuala pasiva deoarece responsabil de alocarea fondurilor este Cas M. si CNAS conform art 52 din Legea 95/2006 si art 35 alin 1 din Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate curative aporbate pentru anii 2013-2014 aporbate prin Ordinul presedintelui CNAS 190/2013. Se mai arata ca fondurile insuficiente au impus paratei achizitionarea unui numar de stenturi standard fara a oferi posibilitatea achizitionarii stenturilor farmacologic active, imprejurare care reprezinta o disfunctionalitate in derularea programului pentru boli cardiovasculare, discunctionalitae ce trebuia sesizata si remediata din timp util de CAS M. si/sau de CNAS fapt care implica raspunderea acestor institutii in prezenta speta. Se arata ca desi prima instanta invoca prevederile art 52 si art 266 alin 1 si 3 din Legea 95/2006 care reglementeaza obligatia de finantare corespunzatoare a programelor de sanatate de catre CNAs, obligatie indeplinita deficitar in speta conducand la achizitionarea stentului de catre reclamanta totusi instanta se pronunta in sensul respingerii exceptiie lipsei calitatii procesuale pasive a spitalului, admitand aceasi exceptie in privinta Cas si CNAs.
Se mai arata ca actiunea reclamantei este nefondata deoarece aceasta a fost informata cu privire la dispozitivele achizitionate de parata si despre posibilitatea de a se adresa unei alte unittai sanitare specializate care sa dispuna de dispozitivul dorit de reclamanta insa aceasta a ales sa achizitioneze din fonduri proprii un dispozitiv mai performant solicitand medicului curant implantarea acestuia in locul setntului standard achizitionat de unitatea parata care era la randul sau „ salvator de vieti” si de care putea beneficia in mod gratuit. Se arata ca aceste imprejurari rezulta din declaratia reclamantei autentificata sub nr_/10.07.2013 de notarul public in care aceasta recunoaste ca a fost informata ca poate fi trecuta pe lista de asteptare pentru implantul de stent farmacologic activ, ca are dreptul sa se adreseze altei unitati, refuzand sa fie trecuta pe lista de asteptare pentru achizitionarea stentului farmacologic activ si de a se adresa unei alte unitati precum si de a i se implanta un stent standard de tipul celor disponibile aflate in dotarea spitalului si de care putea beneficia gratuit. Se arata ca urmare a acestei declaratii si in conformitate cu cele asumate de intimata reclamanta, aceatsa a achizitionat din fonduri proprii stentul a carui decontare o solicita prin cerere oferindu-l drept sponsorizare spitalului in baza contractului de sponsorizare nr 117/21.06.2013. se arata ca reclamanta nu mai poate reveni asupra consimtamantului expirmat prin cele doua acte juridice, solicitand paratei suma de bani achitata pentru achizitionarea stentului care i-a fost implantat ulterior in cadrul spitalului paratei si pentru care a optat.
Se arata ca nu exista niciun impediment pentru incheierea contractului de sponsorizare dintre parti astfel ca nus e impunea anularea acestuia. Se mai arata ca actele a caror anulare se solicita nu au fost incheiate cu nerespectarea unor dispozitii legale imperative privind conditiile de validitate ale actului juridic respectiv.
Se arata in acest mod ca actul este valabil deoarece partile au avut capacitate de a contracta, care este presupusa in cazul majorilor care nu au fost declarati incapabili prin lege si ca afectiunile de care suferea reclamanta nu erau de natura sa-i afecteze discernamantul.
Se mai arata ca actiunea reclamanteie ste inadmisibila deoarece actul a carui anulare se solicita a incetat fiidn integral executat si expirand durata pentru care a fost incheiat. Se arata ca in aceste conditii actul nu mai fiinteaza astfel ca nu poate fi anulat. Se mai arata ca o eventuala anulare nu ar putea produce decat efecte pentru viitor deoarece in cauza se invoca o nulitate relativa care nu produce efecte decat pentru viitor. Se mai arata ca si in ipoteza in care se solicita desfiintarea contractului pentru trecut, aceasta nu s-ar putea realiza deoarece reclamanta se afla in posesia obiectului contractului sponsorizarii deoarece stentul i-a fost implantat acestuia.
Se mai arata ca aprecierea primei instante privind caracterul viciat al consimtamantului reclamantei nu este sustinuta de nicio proba administrata in cauza. Se arata ca lipsa de fonduri nu poate fi considerat un element care sa faca obiectul unei sugestii fiind un factor real, obiectiv si determinant pentru inexistenta in cadrul spitalului a stenturilor farmacologic active.
Se mai arata ca viciile de consimtamant privind captatia si sugestia sunt aplicabile testamentelor iar nu si cazului in speta.
Se mai arata ca medicul nu este reprezentantul spitalului, singurul reprezentant legal fiind managerul spitalului.
Se mai arata ca si stenturile existente in spital de care aceasta putea beneficia gratuit, desi nu atat de performante si in consecinta atat de scumpe cum este cel implantat reclamantei, sunt capabile sa rezolve o problema de sanatate cum era aceea a reclamantei, putand fi utilizate si in cazul unui diagnostic cum a fost cel pus intimatei si putand fi la fel de „ salvatoare de vitata” cum sunt si cele farmacologic active, insa cu o durabilitate mai mica de timp, in sensul ca stenturile standard necesita inlocuire la anumite intervale de timp, prin prisma faptului ca riscul de restenozare in timp este mai ridicat in cazul acestora, fata de stenturile farmacologic active.
Se arata ca reclamanta nu a dovedit nulitatea pe care o invoca in sensul ca nu s-a rpobat existenta unui viciu de consimtamant sub forma erorii, dolului ori violentei iar obiectul contractului era unul determinat si licit, cauza fiind licita si morala.
Se mai arata ca lipsa oricaror manopere dolosive din partea spitalului parat reiese din chiar actiunea reclamantei deoarece aceasta recunoaste ca spitalul nu a incercat in niciun mod sa o induca in eroare pe reclamanta, prezentandu-i situatia reala, repsectiv ca nu putea pune la dispozitia reclamantei stentul pentru care optase. Se arata ca poivit art 1214 alin 4 C civ, reclamantei ii revenea sarcina probei privind existenta dolului, insa aceasta nu a facut nicio dovada in sprijinul motivelor invocate prin cerere.
Se arata ca instanta nu detaliaza in mod concret in motivarea sentintei considerentele care ar fi condus la nulitatea celor doua acte juridice si ca si in ipoteza in care s-ar admite actiunea privind nulitatea, instanta avea obligatia de a motiva masura obligarii paratei la suportarea costului stentului achizitionat de reclamanta, deoarece o astfel de obligatie nu decurge implicit din anularea actului.
Se mai arata ca parata nu are raspunderea pentru prejudiciul pretins de reclamanta deoarece potrivit art 56 din Legea 95/2006 avea obligatia utilizarii fondurilor provenite de la chematele in garantie in limita bugetului alocat si potrivit destinatiei specificate cu respectarea dispozitiilot egale precum si obligatia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale si banesti, obligatia care a impus unitatii achizitionarea de stenturi standard la u pret unitar mult mai redus si nu a unor stenturi farmacologic active, de tipul celui implantat reclamantei. Se arata ca unitatea a optat pentru achizitionarea unui numar mai mare de stenturi standard la un pret redus motivat de numarul ridicat de interventii de urgenta de acest tip si cu acest tip de stenturi pe care la efectua pe durata unui an calendaristic si pentru a respecta obligatia de a gestiona cu diligemta fondurile banesti alocate unitatii sanitare in acest scop,a stfel incat sa reuseasca salvarea cator mai multor vieti omenesti in locul achizitionarii unor stenturi mai scumpe care ar fi utilizae pentru un numar mai redus de pacienti, avand in vedere specificul unitatii, respectiv acela de unitate de urgenta. Se arata ca in aceste conditii parata a depus diligente pentru gestionarea fondurilor primite de la cAs M. . mai rational si judicios evitand sa le iroseasca in dauna pacientilor beneficiari ai programului de sanatate.
Se arata ca in aceste conditii nu sunt aplicabile prevederile art 1349 alin1 si 2 c civ nefiind intrunite conditiile prevazute de lege pentru existenta unei eventuale raspunderi delictuale. Se arata in acest sens ca reclamanta nu poate invoca niciun prejudiciu deoarece paratul nu i-a incalcat niciun drept sau interes legitim informand-o astfel cum reclamanta recunoaste prind eclaratia notariala despre tipurile de stent aflate in dotarea unitatii. Se arata ca parata nu a savarsit nicio fapta ilicita deoarece a propus reclamantei implantarea stenturilro de care dispunea insa aceasta a refuzat optand pentru achizitionarea unui alt tip de stent care i-a fost ulterior implantat. Se arata ca nu se poate stabili nici vinovatia paratei care i-a adus la cunostinta reclamantei materialele aflate in dotarea sa si cu care s-ar fi putut interveni lasandu-i intimatei optiunea pentru procedura terapeutica pe care s-o urmeze si optiunea pentru tipul de stent pe care sa il utilizeze.
Se arata ca in cauza nu poate fi vorba nici de o plata dedatorata deoarece parata nu a primti niciodata o suma de bani din partea reclamantei.
Se mai arata ca achizitionarea stentului de catre parata nu se putea efectua de indata deoarece parata este unitate bugetara iar achizitionarea dispozitivelor medicale ar fi impus initiera unei proecduri de achizitie publica care ar fi necesitat o perioada mai lunga de timp pentru fibalizare si achizitionarea efectiva a stentului necesar.
Se mai arata ca reclamantei nu i-au fost incalcate drepturile recunoscute de Legea 46/2003 si ca dreptul de a beneficia de rambursarea cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii este conditionat potrivit art 218 lit d indice 1 din Legea 95/2006 de respectarea dispozitiilor cuprinse in contractul cadru. Se arata ca potrivit contractului cadru aprobat prin Hg 117/2013 rambursarea cheltuielilor de catre spital era conditionata de respectarea unei proceduri legale care presupunea existenta unor documente din partea medicului curant avizate de seful sectiei si managerul spitalului din care sa rezulte ca medicul curant i-ar fi recomandat cu prioritate implantarea acelui tip de stent pentru care reclamanta a optat insa in cauza nu s-a facut dovada existentei unor astfel de documente imprejurare de unde rezulta ca obtinerea stentului de catre reclamanta dintr-o alta sursa a fost rezultatul unei optiuni proprii, neimpuse de nimeni.
Se mai arata ca reclamanta este angajata a cAs M. si in aceasta calitate este greu de crezut ca nu avea cunostinta despre modul de functionare a sistemului de asigurari sociale, despre drepturile sale de asigurat si despre legilatia aplicabila.
Se mai arata ca in mod corect a retinut instanta calitatea proecsuala pasiva a chematelor in garantie deoarece acestea sunt responsabile cu alocarea fondurilor privind programul de sanatate in temeiul caruia reclamanta isi justifica pretentiile de asigurat, parata fiind un simplu furnizor de srevicii medicale.Se arata ca in ipoteza in care instanta de control judiciar ar retine raspunderea paratei se impune mentinerea solutiei primei instante privind cererile de chemare in garantie.
Prin apelul formulat de chemata in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. s-a solicitat modificarea hotararii in sesnul inlaturarii obligatiei stabilite in sarcina acestei chemate in garantie.
Se arata ca potrivit art 7 alin 1 din Ordinul CNAS M. 190/2013 chematat in garantie are obligatia de a deconta lunar in limita valorii de contract contravaloarea facturilor prezentate de unitatea sanitara pentru medicamente, materiale sanitare specifice programelor /subprogramelor nationale de sanatate curative conform contractului incheiat cu unitatea sanitara. Se arata ca in vederea decontarii acestor materiale unitatea sanitara este obligata sa raporteze lunar acestea conform machetelor de raportare, aprobate prin Ordinul Presedintelui CNAS insa reclamanta nu a fost raportata de parat motiv pentru care cas nu putea opera nicio decontare catre unitatea sanitara.
Se mai arata ca potrivit art. 73 din Hg 117/2013 singurul obligat la rambursarea cheltuielilor suportate de asigurati pe perioada inetrnarii este unitatea sanitara care a furnizat serviciile medicale, rambursare care se efectueaza din fondurile proprii ale spitalului, pe baza unei metodologii proprii aprobate prin decizie a conducatorului institutiei.
Se arata ca prima instanta a interpretat eronat procedura privind derularea programelor/subprogramelor nationale de sanatate curative. S-a aratat in acest sens ca pentru derularea programului national de sanatate de care beneficiau asiguratii cu afectiuni de tipul celei de care a fost diagnosticata reclamanta, intre Cas M. si parat a fost incheiat contractul 1/140/30.04.2013 pentru suma de_ lei sumplimentata prin actul aditional 4/23.09.2013 la suma de_ lei achitata integral de chemata in garantie. Se arata ca parata avea obligatia utilizarii fondurilor pentru fiecare subprogram revenindu-i obligatia sa achizitioneze in conditiile legii materiale specifice in baza necesarului stabilit tinand cont de nevoile reale, consumurile realizate si stocurile cantitativ valorice. Se arata ca sustinerile paratei privind lipsa fondurilor necesare achizitionarii produselor sunt nefondate, unitatea sanitara fiind direct raspunzatoare de utilizarea eficienta a fondurilor alocate prin contract. Se arata ca raspunderea pentru utilizarea fondurilor apartine unitatii sanitare prin coordonatorul de program iar nu Cas mures care a achitat in totalitate valoarea contractului pentru finantarea subprogramului de tratament al pacientilor cu afectiuni cardiovasculare pentru proceduri de dilatare percutanta.
Prin apelul formulat de CNAS se solicita modificarea snetintei atacate in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a chematei in garantie iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiate.
Se arata ca sentinta a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Se arata in acest sens ca CNAS nu are nicio atributie directa in achitarea catre asigurati a contravalorii materialelor sanitare in cadrul subprogramelor de sanatate finantate din FNUASS. Se arata ca CNAS nu incheie contracte cu furnizorii si ca obligatia de gestionare a fondului aporbat revine caselor de asigurari care trebuie sa asigure funtionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local si pot derula si dezvolta activitati pentru valorizarea fondurilor gestionate.
Se arata ca existenta unui raport de subordonare a caselor judetene de asigurari de sanatate fata de CNAS nu presupune preluarea drepturilor si obligatiilor acestora de catre CNAS, imrpejurare fata de care legitimarea procesuala pasiva revine Cas iar nu CNAS. Se arata ca CNAs nu intra in relatii contractuale nici cu furnizorii de srevicii medicale nici cu asiguratii iar caselor de asigurari de sanatate le revine obligatia de a deconta doar serviciile medicale stabilite prin contractul cadru.
Pe fondul cauzei se arata ca sentinta pronuntata de prima instanta este nelegala deoarece instanta porneste de la anumite premize pentru care nu are expertiza si face aprecieri nesustinute de niciun document medical justificat ori de o autoritate in materie si concluzioneaza ca situatia reclamantei a fost rezultatul unei disfunctionalitati in sistem legata de insuficienta fondurilor si de forma in care acestea au fost alocate. Se arata in acest sens ca achizitionarea dispozitivelor medicale se face de unitatea sanitara prin procedura de achizitie publica iar finantarea se face in baza contractelor incheiate de casele de asigurari de sanatate si unitatile sanitare prin care se deruleaza programul. Se arata ca includerea bolnavilor in subprogram se realizeaza de medicii coordonatori in limita sumelor alocate. Se mai arata ca obligatia de rambursare a cheltuielilor efectuate de asigurati pe perioada internarii revine spitalelor si se realizeaza numai din veniturile acestora, pe baza unei metodologii proprii. Se mai arata ca Cas deconteaza unitatilor sanitare contravaloarea stenturilor achizitionate in limita sumelor aprobate, in temeiul contractului de furnizare de srevicii medicale incheiat cu unitatile sanitare.
Paratul spitalul C. Judetean de Urgenta M. a depus intampinare la apelul formulat de apelanta parata chemata in garantie CNAS solicitand respingerea acestuia ca nefondat. In motivare a reiterat sustinerile din apel privind calitatea procesuala a acestei parate decurgand din obligatia legala a acesteia de a gestiona FNUASS. Se arata ca parata are obligatia de a acorda asistenta medicala fiecarui paciemt care i se adreseaza iar chemata in garantie a subfinantat spitalul in ciuda obligatiei statului de a garanta dreptul la viata, spital care si-a indeplinit pe deplin obligatia gestionarii fondurilor si asa putine . mai eficienta, respectiv in scopul salvarii a cator mai multe vieti.
Prin intampinarea formulata de Cas la apelul declarat de parat se solicita respingerea acestuia ca nefondat, reiterandu-se sustinerile din apelul Cas.
Prin intampinarea formulata de reclamanta G. R. se solicita respingerea tuturor apelurilor ca nefondate.
In motivare se arata ca este evidneta culpa paratei din prisma obligatiilor ce ii reveneau ca pretsator de srevicii medicale, repsectiv de a oferi reclamantei toate materialele necesare pentru operatia acesteia in mod gratuit.
Se arata ca necesitatea folosirii titpului de stent implantat reclamantei in urma achizitionarii acestuia din fodnurile propriii a fost stabilita de personalul medical care s-a ocupat de ingrijirea reclamantei, ca fiind solutia medicala potrivita pentru afectiunea medicala in cauza.
Se arata ca fiind convinsa ca aceasta era solutia de urmat pentru salvarea vietii sale reclamanta a trebuit sa fie de acord si cu procedura de urmat, respectiv achizitionarea dispozitivului pe cheltuiala proprie si donarea lui catre spital.
Se arata ca reclamanta se afla in conditii de stres si presiune, fiind imobilizata la pat astfel ca a acceptat fara abateri procedura indicata.
S-a aratat ca stentul pe care reclamanta a fost obligata sa il achizitioneze era inclus in lista materialelor sanitare de care trebuia sa beneficieze gratuit.
Se mai arata ca din cauza efectelor medicamentelor administrate in spital, a starii de tulburare si de soc incercate in momentele respective, reclamnata nu si-a amintit la data depunerii cererii de cehmare in judecata de existenta contractului de sponsorizare, afland doar cu ocazia depunerii acestuia la dosar de catre parat.
Se arata ca reclamantei nu i s-a inmanat un exemplar al contracului de sponsorizare si ca declaratia notariala apare ca un act derogator de la principiile si normele legale aplicabile. Se arata ca cauza nulitatii donatiei o reprezinta neindeplinirea cumulativa a conditiilor esentiale pentru validitatea contractelor prevazute de art 1179 C civ. Se arata ca actul de donatie a fost insusit d ereclamanta fara consimtamant valabil expirmat si cu suspiciuni privind capacitatea acesteia. Se arata ca tinand cont de prevederile 1206-1224 c civ reclamanta a fost obligata sa accepte varianta donatiei pentru a obtine asistenta medicala necesara pentru salvarea vietii acesteia. Se arata ca nu s-a putut explica consemnarea in curpinsul contractului de sponsorizare din 21.06.2013 a facturii fiscale ._ din 25.06.2013. Se mai arata ca in cuprinsul contractului spitalul se obliga sa utilizeze bunul exclusiv in asistenta medicala acordata pacientului dar nu s-a intamplat asa deoarece predarea primirea s-a efectuat in 25.06.2013 in timp ce reclamanta fusese externata in 24.06.2013.
Se arata ca actul incheiat de reclamanta este lovit de nulitate pentru neindeplinirea cumulativa a cerintelor de validitate respectiv fara consimtamant valabil si cu suspiciuni privind capacitatea acesteia fiind smenat in ziua operatiei.
Se arata ca starea de nevoie in care se afla reclamanta era evidneta deoarece in cazul in care nu incheia actul de donatie al stentului si contractul de sponsorizare, era amenintata cu suportarea unui tratament care nu ii era adaptat necesitatilor sale sau cu suportarea unei operatii nerecomandate de tip by-pass.
Se arata ca reclamantei i s-a sugerat ca nu ar putea beneficia de stentul necesar deoarece acesta nu ar exista pe stoc din cauza lipsei de fonduri a Spitalului. Se arata ca spitalul nu a facut dovada lipsei fondurilor si nici a eventualelor demersuri efectuate pe langa Cas M. ori CNAs pentru suplimentarea fondurilor.
Se mai arata ca lipsa de fonduri este un argument care nu poate fi primit de instanta deoarece potrivit practicii nationale si practicii CEDO institutiile statului nu pot invoca motive financiare pentru netratarea corespunzatoare a cetatenilor sai, care au calitatea de asigurat.
Se mai arata ca este responsabilitatea spitalului de a oferi pacientilor tratamentul adecvat nevoilor lor, in conditiile legii.
Se mai arata ca la data efectuarii interventiei chirurgicale reclamantei spitalul avea fonduri disponibile pentru achizitionarea de materiale sanitare care ar fi fost mai apoi decontate de cAs insa nu a facut demersuri in acest sens fiind in culpa.
Se mai arata ca solicitarea ofertei de donatie respectiv de sponsorizare din partea Spitalului desi existau fonduri pentru achizitionarea materialelor specifice interventiei de calitate superioara denota o practica imorala a spitalului. Se mai arata ca prin apelul formulat spitalul inearca sa denatureze realitatea iar prin critica la adresa celor doua parate prividn lipsa de finantare recunoaste nerespectarea prevederilor legale, in detrimentul persoanei prejudiciate, precum reclamanta.
Privitor la apelul formulat de Cas M. se arata ca solicitarea acestora de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive este inadmisibila in contextul in care prin dispozitivul hotatarii prima instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale a acesteia. Se mai arata ca admiterea cererii de chemare in garantie este justificata de lipsa de interventie a Cas M. de a impune spitalului existenta pe stoc a unor stenturi performante de natura a produce efecte nefaste fata de reclamanta.
Referitor la apelul CNAs M. reclamanta solicita respingerea acestuia ca nefondat avand in vedere ca acestei apelante in revine obligativitatea administrarii si getsionarii sistemului de asigurari de sanatate in vederea aplicarii politicii de sanatate a Guvernului. Se arata ca neachizitoonarea de catre parat a materialelor sanitare necesare reclamantei nu poate constitui o cauza exoneratorie de raspundere in ceea ce rpiveste decontarea lor. Se mai arata ca disfunctionalitatea din sistem determinata de felul in care se aloca, getsioneaza si urmareste existenta materialelor neecsare asiguratilor a facut posibila aparitia sistuatiei reclamantei, fapt imputabil deopotriva chematelor in garantie.
Se mai arata ca solutiile pronuntate in practica judiciara le sunt favorabile asiguratilor.
Prin intampinarea la apelul formulat de apelanta parata chemata in garantie CAS M. paratul-intimat S. C. Judetean de Urgenta Targu M. solicita respingerea acestuia ca nefondat.
In motivare se arata ca institutia obligata la decontarea dispozitivelor de tipul celui implantat reclamantei este CAS mures si CNAS.
Se mai arata ca aspectele ivocate de CAS M. nu sunt de natura sa inlature raspunderea acestei institutii odata ce valoarea si numarul cazurilor contractate asa cum ii sunt practic impuse de Cas M. la momentul incheierii contractului nu acopera niciodata necesarul real al unitatii sanitare care este constant mai mare decat resursele financiare puse la dispozitie in baza contractelor la care face referire apelanta, reiterand sustinerile din apel.
Apelantul parat spitalul C. Judetean de Urgenta a depus raspuns la intampinarea formulata de intimata reclamanta reiterand sustinerile din apel.
Apelanta Cas M. a depus raspuns la intampinarea formulata de S. C. judetean de Urgenta Tg M. aratand ca paratul avea obligatia de a detine in stoc dispozitivul implantat reclamantei revenea paratului si ca obligarea chematelor in garantie la suportarea contravalorii acestuia ar conduce la o dubla plata avand in vedere ca caloarea de contract a fost achitata.
Analizand apelurile formulate constata ca acestea sunt fondate, pentru motivele expuse in continuare.
Retine mai intai instanta ca in calitatea sa de asigurat dovedita cu adeverinta de la fila 86 dosar prima instanta, reclamanta este beneficiar al programelor nationale de sanatate conform art. 50 alin 3 din Legea 95/2006 si avea dreptul potrivit art. 217 din Legea 95/2006 la un pachet de servicii de baza in conditiile Legii 95/2006, pachet in care se includ conform art 221 alin1 lit c din Legea 95/2006 si materialele si dispozitivele medicale la care au dreptul asiguratii aprobate prin hotarare de guvern. Se retine in continuare ca potrivit art 58 alin 1 lit b, 5, 6 si 7 din Legea 95/2006 achizitionarea materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale necesare pe perioada spitalizarii pentru derularea programelor nationale de sanatate curative aprobate prin hotarare de guvern se face de unitatea sanitara cu paturi care implementeaza programul national de sanatate si se suporta din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate in baza contractelor incheiate de unitati cu casele de asigurari de sanatate potrivit art. 53 alin 2 din acelasi act normativ. Se retine ca potrivit art. 21 alin 5 din Ordin CNAS 190/2013 lista materialelor sanitare de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative este aprobată prin ordin.
Prin urmare, in mod corect a fost respinsa de prima instanta exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului S. clinic Judetean de Urgenta Tg M. si admisa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratelor Casei de Asigurari de Sanatate a Judetului M. si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate atata vreme cat intre acestea din urma si reclamanta nu exista raporturi juridice directe, drepturile beneficiarilor programelor nationale de sanatate curative exercitandu-se prin intermediul unitatilor sanitare carora legea le impune obligatiile corelative drepturilor asiguratilor iar nu in mod direct fata de casele de asigurari de sanatate care intra in raporturi juridice doar cu furnizorii de servicii medicale (printre care se regasesc si unitatile sanitare) iar nu in mod direct cu asiguratii.
Se retine in continuare ca potrivit anexei 1 pct 1 lit a subpunctul 25 din Ordinul 268/2013 al CNAS stentul farmacologic activ reprezentand un stent acoperit cu substanțe antiproliferative (DES) achizitionat de reclamanta se regasea pe lista dispozitivelor medicale de care beneficiau in mod gratuit asiguratii inclusi in programele nationale de sanatate curative.
Prin urmare, reclamanta avea dreptul de a i se asigura in mod gratuit de catre paratul unitate sanitara cu paturi dispozitivul medical folosit in tratamentul bolii de care suferea si care era inclus in programul natoinal de sanatate curativa, respectiv in progamul national de boli cardiovasculare – proceduri de dilatare percutanta.
Cu toate acestea, fiind un drept subiectiv patrimonial, reclamanta putea renunta la el conform art 12 c civ, ceea ce a si facut prin declaratia autentificata sub nr 1289/20.06.2013 intocmita de BNP D., iar in aceasta ipoteza pretentia fundamentata pe un drept la care a renuntat ar fi neintemeiata.
Se retine insa ca reclamanta solicita prealabil obligarii paratilor la plata contravalorii dispozitivului pe care acestia erau obligati sa ii asigure gratuit, constatarea nulitatii declaratiei de renuntare precum si a contractului de sponsorizare incheiat, invocand neindeplinirea conditiilor de validitate a conventiei si facand referire atat la lipsa consimtamantului valabil, suspiciuni asupra capacitatii, starea confuza a reclamantei, starea de nevoie/necesitate, sugestia si captatia.
Analizand in continuare aceste motive de nulitate invocate de reclamanta se constata ca la momentul incheierii actelor a caror nulitate se solicita a se constata de catre instanta, nu a intervenit nicio imprejurare de natura a atrage sanctiunea nulitatii actelor pentru aceste motive.
Se retine in acest sens ca la momentul emiterii declaratiei notariale prin care reclamanta a aratat ca renunta la dreptul de a formulta pretentii banesti ulterioare cu privire la recuperarea sumelor achitate pentru achizitia dispozitivului medical si pentru sponosorizarea pe care urma sa o faca spitalului, potrivit mentiunilor aceleiasi declaratii depusa in copie la fila 14 dosar prima instanta, aceasta a avut cunostinta despre dreptul de a se adresa altei unitati sanitare pentru a beneficia de tratamentul necesar, despre imprejurarea ca fata de diagnosticul avut are indicatia pentru implantarea unui dispozitiv de tip stent ca alternativa optima si ca acest dispozitiv se prezinta din punctul de vedere calitativ in doua variante respectiv stent standard si stent farmacologic activ, cel din urma neaflandu-se in magazia unitatii datorita fondurilor insuficiente de care beneficiaza spitalul care ii permite sa achizitioneze doar stenturi standard ca si nivel minimal salvataor de viata la pacientii cu indicatie de implant a acestui tip de dispozitive medicale. Se mai retine ca potrivit aceleiasi declaratii reclamantei i s-a explicat ca poate fi trecuta pe o lista de asteptare pentru implanturi de stenturi farmacologic active unde figurau 341 pacienti iar implantul urma sa se faca in ordinea precizata de lista in conditiile in care disponibilitatile financiare vor permite achizitionarea de astfel de dispozitive insa reclamanta a declarat ca nu doreste implantarea unui stent standard de care poate beneficia in mod gratuit si nu doreste sa fie trecuta pe lista de asteptare ci opteaza pentru achizitionarea unui stent farmacologic activ prin mijloace financiare proprii pe care il ofera spre sponsorizare unitatii sanitare solicitand implantarea acestui stent de echipa medicala, renuntand la orice pretentii ulterioare impotriva spitalului in legatura cu aceasta achizitie si sponsorizare.
Se retine de asemenea ca potrivit art. 38 C civ majorul are capacitate de exercitiu atata vreme cat nu a fost pus sub interdictie. Prin urmare, nefacandu-se dovada punerii sub interdictie, „ suspiciunile in privinta capacitatii reclamantei” nu sunt de natura sa atraga nulitatea actului incheiat de reclamanta in imprejurari de natura a atrage potrivit acesteia „suspiciuni asupra capacitatii sale”.
Daca ceea ce reclamanta urmarea sa invoce prin respectivele „suspiciuni asupra capacitatii” era in realitate lipsa discernamantului ( stare de fapt de natura psihologica susbsumata cerintei consimtamantului valabil ce consitutie o conditie distincta de validitate a actului juridic fata de cea privind capacitatea de a contracta-stare de drept decurgand din lege, si care poate exista si la persoana lipsita vremelnic de discrenamant asa cum discernamantul poate exista vremelnic si la persoana lipsita de capacitate, ipoteza reglementata de art. 172 c civ) atunci este necesar a se verifica daca prezumtia existentei discernamantului in privinta oricarui major care nu a fost pus sub interdictie era inlaturata in cazul reclamantei la momentul incheierii actului a carui nulitate se solicita pentru acest motiv.
Se retine mai apoi ca boala de care suferea reclamanta respectiv „angina de efort” nu este de natura sa determine lipsa discernamantului acesteia la momentul emiterii declaratiei, diagnosticul stabilit limitandu-se la constatarea unor afectiuni cardiace iar nu psihice.
Se retine de asemenea ca din niciun element al dosarului nu reazulta ca reclamanta s-ar fi aflat la momentul emiterii declaratiei . de a actiona critic si predictiv privind consecintele social juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile stare catalogata conform art. 211 din Legea 71/2011 ca fiind lipsa discernamantului de natura a atrage conform art 1205 c civ nulitatea actului. De altfel, imprejurarile invocate de reclamanta prin cererea introductiva ( faptul ca ar fi fost imobilizata de pat suferind de o boala cardiaca care ii punea viata in pericol si tulburata ca stentul necesar nu ii putea fi oferit gratuit de spital) nu pot conduce la concluzia ca reclamanta nu avea reprezentarea faptelor si a urmarilor acestora ci doar cel mult ca consimtamantul pe care l-ar fi exprimat in aceste conditii putea fi afectat de vre-un viciu.
In privinta viciului de consimtamant constand in eroare se retine ca potrivit art. 1207-1208 c civ, pentru a putea conduce la anularea actului este necesar ca subiectul erorii sa fie victima unei false reprezentari asupra unei imprejurari esentiale pentru incheierea actului, iar eroarea sa nu fie urmarea lipsei de informare sau neglijenta a partii respective. Se retine ca aceste conditii ale erorii se apreciaza in concret in raport de experienta de viata, pregatirea si alte date care il privesc pe cel aflat in eroare.
Se retine in continuare ca imprejurarile de fapt care au condus reclamanta la achizitionarea dispozitivului de care trebuia sa beneficieze in mod gratuit din partea paratului, incheierea contractului de sponsorizare si la renuntarea la pretentii fata de parat in legatura cu respectivul dispozitiv sunt consemnate in cuprinsul declaratiei autentificata sub nr 1289/20.06.2013 intocmita de BNP D. respectiv imprejurarea ca dispozitivul nu se afla in magazia spitalului din lipsa fondurilor insuficiente, ca achizitionarea si asigurarea de catra parat in beneficiul reclamnatei ar presupune timp deoarece fondurile sunt insuficinete si exista o lista de 341 persoane in asteptare, furnizarea fiind facuta in ordinea listei si ca acesta reprezinta mijlocul de tratament superior calitativ celui de care reclamanta beneficia in mod gratuit la momentul emiterii declaratiei.
Se retine ca aceste imprejurari care au condus reclamanta la achizitionare, sponsorizare si renuntare sunt reale iar nu false.
Se retine in acest sens ca dispozitivul achizitionat de reclamanta nu se afla la dispozitia unitatii sanitare atata vreme cat nu s-a probat contrariul, iar imprejurarea ca factura emisa pentru plata acestuia cu specificarea datei livrarii ar purta o data ulterioara celei in care un dispozitiv de acelasi tip ar fi fost implantat reclamantei nu este un argument in acest sens doarece factura este mentionata cu numar in contractul de sponsorizare iar mentiunile facturii in privinta datei livrarii sunt eronate si sub aspectul locului unde s-ar fi facut livrarea ( la domiciliul reclamantei), reclamanta recunoscand ca desi figura in calitate de primitor al coletului iar factura era trimisa la domiciliul acesteia cu data ulterioara operatiei, aceasta nu a primit pe langa factura si obiectul specificat in factura a fi primit de reclamanta la domiciliu, ulterior operatiei in care a fost folosit. Prin urmare, data primirii dispozitivului mentionata in factura nu este reala atata vreme cat insasi reclamanta recunoaste ca acesta nu a fost expediat la adresa de livrare mentionata in factura, adresa care este domiciliul reclamantei si ca aceasta nu a luat legatura cu curierul care a livrat stentul ci dispozitivul ar fi fost trimis direct spitalului.
Cu privire la imprejurarea ca reclamanta ar fi fost in eroare cu privire la necesitatea achizitionarii dispozitivului, instanta retine ca din chiar cuprinsul declaratiei rezulta ca reclamanta a luat la cunostinta de posibilitatea de a se adresa altei unitati sanitare precum si de imprejurarea ca poate beneficia de un dispozitiv simplu, inferior calitativ insa salvator de viata precum si faptul ca achizitionarea unuia de tipul celui pentru care a optat reclamanta presupune o perioada de timp si o lista de asteptare datorita resurselor financiare insuficiente de care beneficia unitatea sanitara. De altfel, chiar daca s-ar admite ca reclamanta s-ar fi aflat in eroare cu privire la dispozitivul care era necesar a i se implanta, urmand necritic indicatiile medicului cu privire la necesitatea implantarii unui dispozitiv care nu se afla in magazia spitalului si pe care a fost nevoita sa il achizitioneze din fonduri proprii, eroarea in care s-ar fi aflat aceasta nu poate fi catalogata ca fiind scuzabila pentru a putea conduce la anularea actului conform art. 1208 C civ din moment ce aceasta a beneficiat de un timp considerabil in care se putea informa in legatura cu tratamentul optim si unitatea sanitara care il putea asigura avand in vedere ca diagnosticul fusese stabilit cu 6 luni in urma iar operatia nu a fost facuta de urgenta ci la solicitarea reclamantei.
In legatura cu imprejurarea privitoare la lipsa fondurilor unitatii sanitare se retine ca . emiterii declaratiei (20 iunie 2013) fondurile aprobate pentru intreg anul 2013 ale unitatii sanitare pentru derularea programului national de sanatate curativa prin proceduri de dilatare percutanta nu erau epuizate in intregime insa dupa cum rezulta din inscrisurile de la filele 37,40 la acel moment erau emise facturi pentru proceduri de dilatare percutanta efectuate pana la acel moment suma de aproximativ 300.000 lei, iar intreaga valoare ramasa din fondurile aprobate pentru derularea programului de dilatare percutanta pe intregul an 2013 a fost epuizata inca din 16 august 2013. Se mai retine ca la momentul declaratiei reclamantei unitatea santitara formulase cereri justificative pentru decontarea procedurilor de dilatare percutanta efectuate in luna mai a anului 2013 neachitate de catre C. deasigurari de sanatate ( f.39,40 dosar apel). Se retine de asemenea ca potrivit art. 56 din Legea 95/2006 si art 9 lit b, si 21 alin 2 din HG 124/2013 unitatile sanitare cu paturi trebuie sa ia masuri pentru gestionarea eficienta a fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate curativa si ca potrivit art. 6 alin 6 din Ordinul CNAS 190/2013 sumele aprobate pentru derularea programelor naționale de sănătate curative se alocă lunar, la solicitările caselor de asigurări de sănătate, pe baza cererilor fundamentate ale unităților de specialitate, în funcție de indicatorii realizați și în limita fondurilor aprobate cu această destinație, însoțite de documentele justificative.
Se retine in continuare ca potrivit art. 35 alin 1 lit k din Ordinul CNAS 190/2013 casele de asigurari de sanatate repartizează unităților sanitare fondurile destinate derulării programelor naționale de sănătate curative în funcție de analiză indicatorilor fizici*) și de eficiență realizați comparativ cu cei prevăzuți, precum și de stocurile existente, analiză efectuată împreună cu coordonatorii județeni/coordonatorii unităților sanitare prin care se derulează programele naționale de sănătate curative si ca potrivit capitolului VIII din acelasi act normativ pct 2 lit a indicatorul de eficienta pentru programul national de boli cardiovasculare indica un cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutantă/an: 3.151,47 lei.
Se mai retine ca costul dispozitivului medical achizitionat de reclamanta era de 7.000 lei, depasind dublul costului prevazut pentru realizarea obiectivului de eficienta si ca in circumstantele cauzei, respectiv alocarea unor fonduri anuale pentru derularea programului care s-au epuizat inca din luna august, achizitionarea dispozitivului ar fi condus la nerealizarea indicatorului de eficienta precum si la o epuizare prematura a fondurilor alocate fata de perioada pentru care acestea fusesera alocate. Prin urmare imprejurarea prezentata reclamantei cu ocazia emiterii declaratiei a carei anulare se solicita nu era falsa ci adevarata deoarece fondurile alocate pentru derularea programului nu erau suficiente nici macar pentru derularea programului pentru intregul an, cu atat mai putin pentru achizitionarea unui dispozitiv de natura celui implantat reclamantei, subfinantare care a si condus la ampla corespondenta purtata intre unitatea sanitara si casa de asigurari in vederea finantarii programului si majorarii sumei alocate prin contract ( f.139-156 dosar apel).
Se retine in continuare ca din cererea reclamantei si probele administrate in cauza nu rezulta ca aceasta ar fi fost victima unor manopere dolosive la momentul emiterii declaratiei de renuntare ori a contractului de sponsorizare deoarece datele prezentate reclamantei nu au fost false ci adevarate, astfel cum s-a aratat mai sus, nefiind prin urmare incident nici motivul de nulitate reglementat de art. 1214 C civ.
Se mai retine ca insasi reclamanta arata in cuprinsul declaratiei ca are cunostinta despre existenta unor alternative pentru tratamentul sau, respectiv posibilitatea de a se adresa unei alte unitati sanitare, inscrierea pe lista de asteptare pentru procurarea stentului farmacologic activ ori chiar beneficierea de un alt tip de dispozitiv disponibil, salvator de vieti insa inferior calitativ, imprejurare de natura a conduce la excluderea incidentei viciului de consimtamant al violentei sub forma starii de necesitate ( art. 1218 c civ ) atata vreme cat reclamanta ar fi putut inlatura pericolul la care era expusa prin nesemnarea declaratiei si refuzul de a achizitiona stentul prin urmarea oricareia dintre variantele expuse in declaratie. Se retine ca aceasta posibilitate exista cu atat mai mult cu cat efectuarea in acel moment al operatiei nu era . de urgenta incat sa justifice refuzul reclamantei de a urma una din variantele alternative prezentate de unitatea sanitara avand in vedere ca internarea reclamantei s-a facut la solicitarea reclamantei ( potrivit biletului de externare fila 10 din dosarul primei instante ) pentru reevaluare consecutiv persistentei sindromului angios in ciuda tratamentului medicamentos maximal, iar nu de urgenta. Se retine in acest sens ca anterior internarii reclamantei care a condus la efectuarea operatiei aceasta a fost supusa unui tratament medicamentos ( fila 11 dosar prima instanta), stabilindu-se obligatia de a se prezenta pentru reevaluare peste o perioada de 6 luni, cand reclamanta s-a si prezentat si a dat declaratia de renuntare la pretentii impotriva spitalului in legatura cu achizitionarea stentului, si ca in aceasta perioada de 6 luni reclamanta avea posibilitatea sa se informeze atat asupra tratamentului necesar ori optim in raport de starea sa de sanatate (inclusiv al tipului de stent recomandabil a fi utilizat) cat si asupra unitatii sanitare care i-l putea asigura cu atat mai mult cu cat aceasta avea calitatea de angajat al CAS putand avea acces atat la legislatia in materia asigurarilor de sanatate cat si a drepturilor pacientului.
Contrar sustinerilor primei instante se retine ca actul juridic incheiat de parti constand in contractul de sponsorizare 117/21.06.2013 are obiect, respectiv stentul farmacologic activ achizitionat de reclamanta identificat prin numarul facturii si beneficiarul achizitiei bunului facturat iar imprejurarea ca nu se mentioneaza si data acestei facturi nu poate conduce la concluzia lipsei de obiect din moment ce acesta exista, a fost proprietatea sponsorului care l-a achizitionat si a ajuns in posesia beneficiarului contractului de sponsorizare, fiind implantat ulterior sposorului conform specificatiilor acestuia.
Prin urmare, in mod gresit prima instanta a dispus anularea declaratiei de renuntare 1289/20.06.2013 autentificata la BNP Asociati D. si a contractului de sponsorizare nr. 117/21.06.2013 atata vreme cat la momentul incheierii acestora nu era incident niciunul dintre motivele de nulitate invocate de reclamanta.
F. de acestea, fara sa se conteste dreptul reclamantei de a beneficia in mod gratuit de dispozitivul pe care aceasta l-a achizitionat din fonduri proprii, avand in vedere ca prin declaratia de renuntare 1289/20.06.2013 autentificata la BNP Asociati D. a carei prezumtie de validitate nu a fost rasturnata in cauza, aceasta a renuntat la dreptul de a pretinde orice fel de pretentii banesti cu privire la recuperarea sumelor achitate pentru aceasta achizitie si sponsorizarea facuta unitatii sanitare, reiese ca si capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata sumei de 7000 lei reprezentand despagubiri egale cu contravaloarea dispozitivului achizitionat prin fonduri proprii este nefondat ca urmare a renuntarii reclamantei la dreptul pe care se intemeia aceasta pretentie.
In consecinta, actiunea introductiva fiind nefondata, reiese ca in mod gresit au fost admise si cererile de chemare in garantie formulate de parat atata vreme cat acesta nu a cazut in pretentii.
F. de prevederile art 453 C pr civ, reiese ca in mod gresit au fost obligati paratul si chematele in garantie la plata cheltuielilor de judecata, atata vreme cat actiunea formulata impotriva acestora trebuia respinsa.
Pentru toate aceste considerente anterior expuse, in baza art. 480 C pr civ, va admite apelul formulat de paratul S. clinic Judetean de Urgenta Tg M. si paratele chemate in garantie C. de Asigurari de Sanatate a Judetului M. si C. N. de Asigurari de Sanatate, schimband in parte sentinta atacata in sensul ca va respinge actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata, respingand in consecinta cererile de chemare in garantie formulate de parat si cererea paratului de obligare a chematelor in garantie la plata cheltuielilor de judecata.
In baza art 482 raportat la art. 453 C pr civ, fata de solutia pronuntata in apel, va obliga intimata R. G. la plata catre apelantele S. clinic Judetean de Urgenta Tg M., C. de Asigurari de Sanatate a Judetului M. si C. N. de Asigurari de Sanatate a cheltuielilor de judecata suportate de fiecare dintre acestea in apel constand in suma de cate 277,5 lei reprezentand taxa judiciara de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul Spitalului clinic Judetean de Urgenta Tg M. având CUI_, cu sediul în Tg. M., .. 50, jud. M., impotriva Sentintei civile 5505/18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tg M..
Admite apelul Casei de Asigurari de Sanatate a Judetului M., cu sediul în Tg. M., .. 19, jud. M. impotriva Sentintei civile 5505/18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tg M..
Admite apelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, având cod fiscal_, cu sediul în București, ., . 3, impotriva Sentintei civile 5505/18.12.2014 pronuntata de Judecatoria Tg M..
Schimba in parte sentinta atacata in sensul ca respinge cererea reclamantei R. G. privind anularea Declaratiei autentificate sub nr 1289/20.06.2013 la BNP Asociati „ D.” si a Contractului de sponsorizare nr.117/21.06.2013 incheiat intre reclamanta R. G., in calitate de sponsor si paratul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M., in calitate de beneficiar.
Respinge cererea reclamantei privind obligarea paratului S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. la plata către reclamantă a sumei de 7000 lei, reprezentând contravaloarea stentului model ,,RESOLUTE INTEGRITY,, a dobanzii aferente si a cheltuielilor de judecată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S. C. Județean de Urgență Tîrgu-M. în contradictoriu cu chematele in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate ca ramasa fara obiect.
Respinge cererea paratului de obligare a chematelor in garantie C. de Asigurari de Sanatate M. si C. N. de Asigurari de Sanatate la plata, în solidar a sumei de 910 lei (455 lei +455 lei) reprezentand cheltuielile de judecată datorate de către pârât, reclamantei si a cheltuielilor de judecata suportate de parat.
Obliga intimata R. G. la plata catre apelantele S. clinic Judetean de Urgenta Tg M., C. de Asigurari de Sanatate a Judetului M. si C. N. de Asigurari de Sanatate a cheltuielilor de judecata suportate de fiecare dintre acestea in apel constand in suma de cate 277,5 lei reprezentand taxa judiciara de timbru.
Definitiva.
P. la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei azi, 22.10.2015.
Președinte, L. D. | Judecător, M. F. | |
Grefier, C. S. |
Redactat/tehnoredactat/LD 27.11.2015
2 ex. 03.12.2015
Judecător fond S. P.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 212/2015. Tribunalul MUREŞ | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
