Succesiune. Decizia nr. 219/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 219/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 2209/291/2010/a1
Dosar nr._ | Succesiune |
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMANIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 219/RC din 31.03.2014
Ședința publică din 31.03.2014
Instanța constituită din:
Președinte | G. B. | Judecător |
D. M. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. | Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de reclamanta G. V. – domiciliată în ., județul N., împotriva încheierii de ședință din 11.09.2013 pronunțată de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimații-pârâți D. T. – domiciliată în Iași, ., ., județul Iași, B. M. – domiciliată în Târgoviște, .. 19E, județul Dâmbovița, C. A., B. E. – domiciliate în R., ., ., G. G., G. I., G. A., G. A., M. R. și G. M. – domiciliați în satul Nisiporești, ..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este succesiune;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- la dosar a fost depusă, prin compartimentul arhivă, de către recurenta-reclamantă G. V., o declarație de renunțare la calea de atac formulată, autentificată sub nr. 877/07.03.2014 la Biroul Notarului Public D. O.
După referatul grefierului, nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 11.09.2013 de Judecătoria R., pronunțată în ședință publică, în dosarul nr._ 10, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 2004 din 15.06.2010 a aceleiași instanțe.
În motivare, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei R. la data de 10.09.2013, reclamanta G. V. a solicitat îndreptarea erorii materiale „strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 2004 din 15.06.2010…”, dispozitiv ce nu corespunde mențiunilor existente în considerente, unde „s-a prevăzut că din masa succesorală (printre altele) face parte 1/2 dintr-o casă de locuit și anexele gospodărești corespunzătoare, în dispozitivul sentinței civile pronunțate, în lotul 2, atribuit fiicei … G. A. s-a atribuit casa și anexele”, inclusiv cota sa de 1/2. Alăturat cererii nu au fost atașate niciun fel de înscrisuri și nici nu s-a solicitat administrarea unor probe suplimentare.
Analizând cererea, instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată, motivând că potrivit sentinței civile nr. 2004 din 15.06.2010 a Judecătoriei R., s-a constatat, în mod corect, componența masei succesorale rămasă de pe urma defunctului G. G., printre care și cota de ½ din casa de locuit și anexele gospodărești ce au aparținut defunctului și soției sale supraviețuitoare. Ieșirea părților din indiviziune s-a făcut însă în baza tranzacției încheiate de copartajanți, printre care și reclamanta G. V. care a consimțit ca imobilele construcții să fie atribuite în întregime fiicei sale, G. A., în schimbul unei sulte bănești, în schimbul păstrării uzufructului viager. Dispozitivul hotărârii este constituit din însăși tranzacția părților, motiv pentru care instanța a reținut că a pronunțat o hotărâre de expedient, luând act doar de manifestarea lor de voință. Dacă părțile nu mai sunt de acord cu această înțelegere și sunt îndeplinite condițiile revocării sale, nu pot uza de calea îndreptării erorii materiale, având deschisă, în condițiile legii, o acțiune în anularea tranzacției.
Împotriva încheierii de ședință din 11.09.2013 pronunțată de Judecătoria R., prin intermediul căreia a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 2004 din 15.06.2010 a Judecătoriei R. a declarat recurs reclamanta G. V., înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, fiind indicate ca motive de nelegalitate și netemeinicie aceleași aspecte menționate și în cererea de îndreptare a erorii materiale, și anume:
Prin sentința civilă nr. 2004 din 15.06.2010 pronunțată de Judecătoria R. s-a dispus ieșirea din indiviziune a moștenitorilor defunctului G. G. – soțul său, în componența masei succesorale intrând, printre altele, și cota ½ din casa de locuit și anexele gospodărești care le-au aparținut.
Soluționarea cererii s-a realizat prin tranzacție, păstrând uzufructul viager și cota proprie, de ½ din construcții. Deși a păstrat uzufructul viager, în perioada imediat următoare, unii dintre fiii săi, care au venit în concediu din Italia, nu au fost lăsați de către beneficiara tranzacției să o viziteze.
Întrucât este o persoană în vârstă, deși actele au fost semnate de ea, semnătura nu a fost dată în cunoștință de cauză, împrejurare ce a condus deja la apariția unor probleme imediate. Astfel, dispozitivul sentinței îl constituie tranzacția părților, însă tranzacția trebuia să aibă în vedere că s-a cerut doar partajarea a ½ din bunurile menționate, împrejurare în care nu se poate constitui un act de transfer al proprietății în favoarea unui alt moștenitor, pentru construcțiile în integralitatea lor, indiferent dacă s-a menționat că ar fi primit o anumită sultă de la beneficiarul tranzacției.
Pentru termenul de judecată din 17.02.2014, recurenta-reclamantă a depus la dosar precizări (filele 31-32), prin intermediul cărora a arătat că, pe de o parte, nu-și însușește cererea de îndreptare eroare materială iar, pe de altă parte, nici declarația și nici motivele de recurs – comunicate la data de 29.01.2014, având în vedere că nu a semnat un astfel de act.
Prin aceleași precizări, recurenta-reclamantă a arătat că este total de acord cu hotărârea instanței de fond, care a reținut corect compunerea masei succesorale, rămasă de pe urma defunctului său soț, G. G., printre care și cota de ½ din casă și anexe, luând act de tranzacția părților.
Având în vedere aspectul menționat mai înainte, prin încheierea de ședință din 17.02.2014 s-a pus în vedere recurentei-reclamante ca până la termenul următor să se prezinte în instanță cu un act de identitate, pentru a fi verificat consimțământul său, întrucât precizările depuse au fost calificate drept o cerere de renunțare la calea de atac. Totodată, s-a menționat că, în situația în care nu poate fi prezentă, recurenta-reclamantă să depună un înscris în formă autentică, în acest sens.
Pentru termenul de judecată din data de 31.03.2014, recurenta-reclamantă a depus o declarație încheiată în formă autentică, sub nr. 877/07.03.2014 la Biroul Notarului Public D. O. din R.. În cuprinsul acestei declarații, recurenta-reclamantă a făcut mențiunea expresă că înțelege să renunțe la recursul formulat împotriva sentinței pronunțate în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Având în vedere această declarație, în temeiul art. 246 alin. 1 Cod procedură civilă:„Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.”, instanța de control judiciar urmează a lua act de voința părții, sens în care va constata că recurenta-reclamantă G. V. a renunțat la calea de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Constată că reclamanta G. V. a renunțat la judecarea recursului declarat împotriva încheierii din data de 11.09.2013, pronunțată de Judecătoriei R. în camera de consiliu, în dosarul civil nr._ 10.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 martie 2014.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER |
G. B. | D. M. și D. M. | R. C. |
Red. și thred. G.BLT. 01.07.2014
Thred. R.C. 02.07.2014
2 ex.; Fond: V.I.
| ← Succesiune. Decizia nr. 222/2014. Tribunalul NEAMŢ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 220/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
