Succesiune. Decizia nr. 243/2014. Tribunalul NEAMŢ

Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.07.2014, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în care s-a dispus amânarea pronunțării la data de 30.07.2014 când:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 913 din 14.03.2012 a Judecătoriei R., tribunalul constată următoarele:

P. sentința civilă nr. 913 din 14.03.2012 pronunțată de Judecătoria R., jud. N. a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul P. D. în contradictoriu cu pârâții P. I., P. E., P. D. și P. C., și în consecință;

A fost admisă cererea de intervenție formulată de . N. și s-a dispus excluderea de la masa de partajat a morii de grâu.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului P. A., decedat la data de 18.10.2004, constând din suprafața totală de 1, 6400 ha teren agricol, curți și construcții, situată în intravilanul și extravilanul satului Barticești, ., cu amplasamentul și vecinătățile prevăzute în Titlul de proprietate nr.15/476/19.05.1994, emis de Comisia județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

S-a constatat că succesori legali acceptanți ai moștenirii defunctului sunt părțile ca și fii și fiice, toți cu câte o cota de 1/5 din aceeași masă, în valoare de 12.744 lei fiecare.

În baza art. 728 Cod.civ., s-a dispus ieșirea părților din indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi fizice și sulte conform variantei I de lotizare întocmite de expertul tehnic judiciar în specialitate topografie după cum urmează:

Lotul nr. 1, compus din următoarele suprafețe de teren s-a atribuit lui P. A. I. fiu:

- în intravilan, sola 1, parcelele 64/1 și 2 - 490 mp situată în Barticești și compusă din toate parcelele reprezentate cu S5 pe schița anexată (80 mp . 45 mp aferentă construcției și 15 mp aferentă magaziei și 350 mp arabil);

- 310 mp reprezentând cota parte indiviză de 1/5 din suprafața de 1550 mp cu destinație spațiu de acces și folosință comună;

- în extravilan, tarlaua 15, . mp teren arabil, situat la C., cu vecinii N, S-drum exploatare, E - P. A. E., V - A. Agneza.

Lotul nr. 2, compus din următoarele suprafețe de teren s-a atribuit lui P. A. E. fiică:

- în intravilan, - sola 1, parcelele 64/1 și 2- 490 mp situată în Barticești și compusă din toate parcelele reprezentate cu S4 pe schița anexată (80 mp . 45 mp aferentă construcției și 15 mp aferentă magaziei și 350 mp arabil);

- 310 mp reprezentând cota parte indiviză de 1/5 din suprafața de 1550 mp cu destinație spațiu de acces și folosință comună;

- în extravilan: - tarlaua 15, . mp teren arabil, situat la C., cu vecinii N, S-drum exploatare, E - B. M., V- P. A. I..

Lotul nr. 3, compus din următoarele suprafețe de teren se atribuie lui P. A. D. fiică:

- în intravilan,- sola 1, parcelele 64/1 și 2- 490 mp situată în Barticești și compusă din toate parcelele reprezentate cu S1 pe schița anexată (80 mp . 45 mp aferentă construcției și 15 mp aferentă magaziei și 350 mp arabil);

- 310 mp reprezentând cota parte indiviză de 1/5 din suprafața de 1550 mp cu destinație spațiu de acces și folosință comună;

- în extravilan: - tarlaua 12, . mp teren arabil, situat la Barticești, cu vecinii, N-B. Bernaveta, E,V-drum exploatare, S-P. A. D.

Lotul nr. 4, compus din următoarele suprafețe de teren s-a atribuit lui P. A. D. fiu:

- în intravilan - sola 1, parcelele 64/1 și 2- 490 mp situată în Barticești și compusă din toate parcelele reprezentate cu S2 pe schița anexată (80 mp . 45 mp aferentă construcției și 15 mp aferentă magaziei și 350 mp arabil);

- 310 mp reprezentând cota parte indiviză de 1/5 din suprafața de 1550 mp cu destinație spațiu de acces și folosință comună;

- în extravilan: - tarlaua 12, . mp teren arabil, situat la Barticești, cu vecinii, N - P. A. D., E,V-drum exploatare, S-P. A. C. .

Lotul nr. 5, compus din următoarele suprafețe de teren s-a atribuit lui P. A. C. fiu:

- în intravilan, - sola 1, parcelele 64/1 și 2- 490 mp, situată în Barticești și compusă din toate parcelele reprezentate cu S3 pe schița anexată (80 mp . 45 mp aferentă construcției și 15 mp aferentă magaziei și 350 mp arabil);

- 310 mp reprezentând cota parte indiviză de 1/5 din suprafața de 1550 mp cu destinație spațiu de acces și folosință comună;

- în extravilan: - tarlaua 12, . mp teren arabil, situat la Barticești, cu vecinii, N - P. A. D., E,V-drum exploatare, S- I. P..

Amplasamentul și vecinătățile solelor atribuite sunt corespunzătoare schiței raportului de expertiză întocmit în cauză aflat la fila 93-96 din dosar.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, a fost obligat lotul 3 să plătească sultă de 46 lei lotului 1, lotul 4 să plătească sulte de 23 lei lotului 1 și 23 lei lotului 2 și lotul 5 va plăti sultă de 46 lei lotului 2.

Au fost compensate onorariile de avocat și a fost obligat fiecare lot să plătească lotului 4 câte 200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarele considerente:

P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul P. D. din ., județ N. în contradictoriu cu pârâții P. I. din Bacău, ., ., P. E. din Râmnicu V., ..32, ., județ V., P. D. din . și P. C. din ., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea părților din indiviziunea existentă asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctului P. A., decedat la data de 18.10.2004 constând din suprafața totală de 1, 6400 ha teren agricol, curți și construcții, situată în intravilanul și extravilanul satului Barticești, ., cu amplasamentul și vecinătățile prevăzute în Titlul de proprietate nr.15/476/19.05.1994, emis de Comisia județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, prin decesul defunctului, au intrat în stare de indiviziune asupra bunurilor ce constituie masa succesorală, indiviziune ce nu permite părților exercitarea individuală a prerogativelor dreptului lor. În atare împrejurări a solicitat ca partajarea bunurilor să se facă potrivit vocației succesorale a fiecăruia, în cote de 1/5 pentru fiecare, având calitate de descendenți ai defunctului.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisuri și au solicitat administrarea probei cu expertiză tehnică topometrică și în construcții

Acțiunea a fost legal timbrată.

La data de 25.06.2009, s-a dispus suspendarea cauzei în baza art. 244 pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._, având ca obiect nulitate titlul de proprietate_ .

La 14.09.2010, cauza a fost repusă pe rol, iar părțile au fost legal citate. P. sentința civilă nr. 549/17.02.2010 a Judecătoriei R. cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate a fost respinsă ca neîntemeiată ( fila 77) .

Pârâta P. E. a depus întâmpinare (fila 66), prin care a învederat instanței că este de acord cu acțiunea, dar a solicitat să fie inclusă în masa de partajat și o moară în suprafață de 60 mp construită în anul 1958 care a aparținut autorului comun conform evidențelor agricole. Pârâta a fost reprezentată de P. V. conform procurii de reprezentare autentificată sub nr.2326 din 22.09.2010 de BNP M. M. ( fila 63) .

Pârâta P. D. a fost reprezentată de P. D. în baza procurii de reprezentare autentificată sub nr.2695/20.08.2009 de BNP D. O. ( fila 79). De asemenea, pârâtul P. C. a împuternicit pe P. D. să îl reprezinte în dosar, conform procurii de reprezentare autentificată sub nr.1154 din 22.06.2009 de BNP A. N. ( fila 80) .

La data de 23.03.2011 . sediul în Piatra N. a formulat o cerere de intervenție, prin care a solicitat excluderea de la masa de partajat a morii de grâu care, susține această societate, este proprietatea sa. În motivare, se arată că sentința civilă nr. 805/C/14.12.2005 a Tribunalului N. statuează că această moară este proprietatea societății și pentru această construcție a încheiat deja un antecontract de vânzare cumpărare cu numitul P. I. care a achitat deja parte din preț .

P. răspunsul la întâmpinare depus la dosar, (fila 135) reclamantul P. D. a arătat că este de acord cu suplimentarea masei de partaj solicitată de pârâta P. E. și includerea la partaj a construcțiilor, precum și cu includerea morii de grâu în masa de partajat. Se susține că a existat un litigiu între autorul lor și societatea P. SA finalizat cu pronunțarea sentinței civile nr.805/C/14.12.2005 a Tribunalului N. Secția Civilă, prin care a fost respinsă contestația lui P. A. împotriva deciziei administrative nr. 46/2001 dată de . modul de soluționare a cererii de restituire a morii de grâu. Astfel, s-a pus în executare prima hotărâre pronunțată de Tribunalul N., în cadrul procedurii de executare silită societate debitoare formulând o ofertă de restituire în natură a morii .

Analizând probele de la dosar instanța de fond a reținut în fapt că, următoarele:

P. decesul defunctului P. A., survenit la data de 18.10.2004 s-a deschis succesiunea acestuia asupra masei succesorale, constând din: suprafața totală de 1,6400 ha teren agricol, curți și construcții, situată în intravilanul și extravilanul satului Barticești, ., cu amplasamentul și vecinătățile prevăzute în Titlul de proprietate nr.15/476 din 19.05.1994, emis de Comisia județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în valoare de 63.720 de lei conform raportului de expertiză. Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert A. F. (f.92 varianta I și 169 – varianta a-II-a ), rezultă că suprafața totală de teren are următoarea componență: în intravilan, sola 1, . 730 mp curți construcții, sola 1, . 3270 mp grădină și în extravilan, tarlaua 15, . 4500 mp teren arabil, tarlaua 12, . 7900 mp teren arabil.

În privința morii de grâu, analizând actele din dosar, instanța de fond a apreciat că aceasta nu face parte din masa de partajat deoarece între defunctul P. A., inițial, și, ulterior, între moștenitorii acestuia și . N. au existat o . procese, finalizate cu pronunțarea sentinței civile nr. 805/C/14.12.2005 a Tribunalului N. secția civilă, prin care a fost respinsă contestația lui P. A. împotriva deciziei administrative nr. 46/2001 dată de . modul de soluționare a cererii de restituire a morii de grâu situată în ., ca nefondată.

În consecință, instanța a admis cererea de intervenție formulată de . N. și a constatat că această moară nu face parte din masa bunurilor succesorale, ea neputând avea regimul juridic de bun proprietatea defunctului. Instanța nu a stabilit că bunul respectiv este proprietatea societății, sau a numitului P. I., care susține că a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare, ci a constatat că deocamdată ea nu poate face parte din masa de partajat.

Succesori legali acceptanți ai moștenirii defuncților sunt, părțile ca și fii și fiice, toți cu câte o cota de 1/5 din aceiași masă, în valoare de 12 744 lei.

Dispunând ieșirea părților din indiviziune în condițiile art.728 Cod.civ., instanța a dispus formarea și atribuirea de loturi fizice conform variantei I de lotizare întocmită de expert. Alcătuirea și atribuirea loturilor a vizat respectarea dispozițiilor art.673⁹ privind în special solicitarea părților, coroborată cu cota cuvenită fiecăreia, utilitatea și funcționalitatea bunurilor. În privința modalității de ieșire din indiviziune, instanța a reținut că, în ansamblu, părțile au agreat variante diferite de lotizare propusă de expertul tehnic, dar prin varianta atribuită, s-a urmărit ca toate părțile să primească, terenuri de aceeași categorie și folosință în mod aproximativ egale și potrivit cotelor cuvenite.

Cum loturile atribuite sunt inegale valoric, instanța a dispus obligarea părților, cu lotul excedentar valoric, la plata către cele cu loturile sub valoarea cuvenită, la plata de sulte egalizatoare conform art. 742 Cod civil. De asemenea cheltuielile de judecată efectuate în cauză ( onorariul expertului specialitatea topometrie ) au fost distribuite în mod egal pe titularii celor cinci loturi, proporțional cotei cuvenite fiecăruia.

Împotriva sentinței primei instanțe de fond au declarat apel pârâtul P. I., pe de o parte, și reclamantul P. D., împreună cu pârâții P. D. și P. C., pe de altă parte.

P. apelul declarat, pârâtul P. I., a solicitat schimbarea în parte a sentinței apelate și ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei a 2- a de lotizare, cuprinsă în completarea la raportul de expertiză depus la dosarul cauzei la termenul din data de 27.04.2011; a solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului declarat, pârâtul P. I. a invocat următoarele critici de netemeinicie și nelegalitate:

Prima instanță de fond a optat pentru varianta I de lotizare, afirmând generic faptul că această variantă respectă dispozițiile art. 673/9 Cod procedură civilă. Însă, hotărârea instanței nu cuprinde nicio motivare referitoare la modalitatea în care a ajuns la această concluzie. Art. 673/9 C. stabilește că: La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

În ceea ce privește primul criteriu, și anume acordul părților, arată apelantul că chiar instanța de fond însăși, reține faptul că în ansamblu părțile au optat pentru variante diferite de lotizare, și prin urmare, acest prim criteriu (reținut de instanță în vederea ieșirii din indiviziune potrivit variantei 1 de lotizare) nu subzistă.

În ceea ce privește natura bunurilor, arată că, dacă s-ar fi realizat ieșirea din indiviziune potrivit variantei a 2-a de lotizare, acest criteriu ar fi fost respectat întocmai. Fiecare parte primește teren aproximativ egal valoric și de aceeași natură; singura diferență fiind faptul că, dacă s-ar fi dispus ieșirea din indiviziune potrivit variantei a 2-a, părțile chiar ar fi putut să folosească terenul ce revine fiecăruia.

Ieșirea din indiviziune potrivit variantei 1 de lotizare nu respectă acest criteriu, deoarece fiecare parte din prezentul dosar primește o parte din terenul aflat sub moara de grâu (care a fost și este folosită doar de el, apelantul). Părțile din acest dosar nu vor putea utiliza niciodată acest teren, deoarece pe acesta este construită moara de grâu, care a aparținut societății P. S.A. Foarte important este faptul că el, apelantul, a cumpărat această construcție de la S.C. P. S.A. și a achitat prețul integral. Singurul său domiciliu și singurul său imobil pe care îl posedă este această construcție. Toți ceilalți frați ai săi au unde locui, cu excepția sa; în acest sens, solicită instanței să-i fie atribuit terenul pe care se află edificată construcția. De altfel, ieșirea din indiviziune potrivit variantei a 2-a de lotizare respectă și criteriul posesiei, deoarece apelantul este posesorul construcție și implicit al terenului aflat sub aceasta. Cert este, că toți frații săi au cunoscut faptul că acesta este singurul posesor al morii de grâu, toți cunosc faptul că această construcție reprezintă singurul imobil în care poate locui (întrucât nu mai are altă locuință), toți frații săi au cunoscut faptul că a făcut demersurile pentru a cumpăra această construcție (mai înainte de începerea litigiului) și au fost de acord să-i revină acestuia pe viitor și terenul aferent acesteia. Cu toate acestea, în fața instanței, au solicitat (o parte din ei) să primească și ei, o parte din terenul de sub construcție (ceea ce au și obținut) probabil, în ideea de a-l determina să le mai plătească încă o dată terenul aferent construcției. Având în vedere toate aceste aspecte, rezultă că varianta pe care o solicită, și anume varianta a 2-a de cuprinsă în completarea la raportul de expertiză topografică, corespunde tuturor criteriilor prevăzute în art.773/9 Cod procedură civilă, art. 741, 742 Cod civil, fiecare dintre moștenitori primind bunuri în natură, apropiate valoric de cotele părți ce le revin fiecăruia din masa de partajat.

P. apelul declarat, reclamantul P. D., împreună cu pârâții P. D. și P. C., au solicitat casarea în parte a hotărârii atacate în ceea ce privește cererea de intervenție, rejudecarea cauzei, anularea cererii de intervenție a P. SA, includerea în masa succesorală a imobilului - construcție cu consecința modificării și a structurii loturilor atribuite și a sultelor compensatorii; au solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului declarat, se invocă următoarele împrejurări de fapt și de drept:

În cuprinsul hotărârii atacate cât și în dispozitivul acesteia, s-a reținut că se admite cererea de intervenție a . condițiile în care aceasta nu a fost timbrată nici măcar parțial, situație în care a invocat excepția netimbrării respectivei cereri; cu toate acestea, în mod surprinzător, instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția netimbrării, ci a admis cererea, excluzând astfel din masa de partaj imobilul-construcție. În acest sens, consideră că aceasta cerere, în mod corect și legal, trebuie anulată ca netimbrată, iar instanța de judecată nu se putea pronunța pe fondul acestei cereri decât după ce taxa judiciară de timbru ar fi fost plătită de partea interesată. În cazul dedus judecății, această cerere de intervenție formulată ridică numeroase dubii asupra caracterului real și cert al acesteia (ștampilă, dată, semnătură), mai ales în condițiile în care această societate este în prezent în lichidare judiciară. Acesta este și motivul pentru care, la repetatele adrese făcute de instanță, cererea de intervenție nici nu a fost însușită și nici nu s-au dat explicații cu referire la susținerile cuprinse în cerere și dacă se mai insistă în aceasta. Este posibil chiar ca cererea să fie pusă la dosar din partea celuilalt comoștenitor, P. I., care susține că ar fi cumpărat cu act sub semnătură privată construcția de la proprietarul P., situație în care evident că Pamgazul nu avea interes să se prezinte în instanță sau să timbreze.

Arată că, încă din data de 08.09.2010, prin sentința pronunțată la această dată de tribunalul N. în dosarul nr._ a fost deschisă procedura de insolvență a P. SA, hotărâre definitivă și irevocabilă; mai mult, a fost desemnat lichidator judiciar. În dosarul de față instanța de fond nu a avut rolul activ de a verifica această situație juridică a societății și nu a citat niciodată intervenienta prin lichidatorul judiciar desemnat, cum este corect procedural.

Pe fondul litigiului, apelanții arată că sunt de acord cu varianta de lotizare pentru terenuri, dar nu sunt de acord cu componența masei succesorale, în condițiile în care ei au cerut să se constate deschisă succesiunea după defunctul P. A., decedat la 18.10.2004 și să se constate că masa succesorală rămasă după defunct se compune din:

- suprafața de 1 ha 6400 mp. teren situat pe raza satului Barticesti, ., inclus in TP 15/476/ 19.05.1994 eliberat pe numele defunctului P. A., în valoare de 63.720 lei;

- o clădire cu destinația de moară construita din beton armat, șarpantă din lemn, învelitoare din azbociment în valoare de 172.129 lei;

În privința lotizării, își mențin concluziile inițiale și solicită instanței de control să constate legalitatea atribuirii în privința terenurilor, conform variantei 1 din expertiza tehnică topografică efectuată, iar în privința construcției solicită atribuirea către toți moștenitorii conform expertizei tehnice construcții, (în varianta inițiala de lotizare), întocmită de ing. C. C. (a doua expertiză construcții), constituind o împărțeală echitabilă în natură a masei succesorale către copiii lui P. A..

În privința dovedirii calității de bun succesoral a bunului imobil – construcție moară, reclamantul a depus la dosarul de fond adeverința eliberată de Primărie, prin care se atestă că la rolul lui P. A. apare construcția, precum și alte înscrisuri anexate, făcând dovada asupra faptului că imobilul - construcție moară identificată de expertiza construcții, face parte din masa de partajat și are regimul juridic de bun proprietatea defunctului, nefiind proprietatea P. SA, cum susține unui dintre pârâți. De altfel, același pârât a formulat, după demararea dosarului, o cerere de nulitate și a titlului de proprietate supus partajului, situație în care dosarul a fost suspendat, acțiune ce s-a dovedit a fi vădit neîntemeiata și a fost respinsă, (dosar nr._ al Judecătoriei R.).

Arată apelanții că, construcția moară identificată prin expertiza construcții face parte din masa de partajat și are regimul juridic de bun proprietatea defunctului, nefiind proprietatea P. SA, cum susține unul din pârâți. Este adevărat că între autorul lor și P. SA a existat un litigiu cu privire la moara preluata abuziv de către stat și aflată la acea dată în posesia P., sens în care au anexat ei și nu intervenienta copiile hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză. Din analiza acestora rezultă că P. A. a avut în proprietate două construcții: moara construită în 1958, preluată abuziv de stat în 1962 și demolată în 1982, și o a doua construcție moară edificată de P. A. în 1973- 1978. Tatăl lor a formulat, după apariția Legii 10/2001, notificare prealabilă de restituire a imobilului ce exista în ființă la acea dată (a doua moară) și care se afla în posesia unității deținătoare P. SA, pentru prima moară demolată solicitând despăgubiri în echivalent bănesc.

Litigiul a fost început la Tribunalul N. unde a fost formulată contestația împotriva Deciziei administrative nr. 46/2001 și s-a pronunțat Sentința civila nr. 92 C/25.03.2002 în dosar nr. 1730/C/2001, prin care s-a admis plângerea tatălui acestora, s-a anulat în parte Decizia nr. 46/2001 și a fost obligată pârâta P. să restituie mai multe bunuri mobile, precum și suma totala de 84.365.841 lei, ce reprezenta echivalentul bănesc al măsurilor reparatorii prevăzute de lege pentru moara demolată, fiind respinsă plângerea în privința restituirii celei de a doua mori.

În fața Curții de Apel Bacău au fost respinse ambele apeluri, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 5494/18.12.2003, prin care s-a admis recursul lui P. A. și apelul acestuia împotriva sent. civ. 92/2002 a Tribunalului N. ce a fost desființată în privința părții din plângere privind cea de a doua moară (moara de grâu), dosarul fiind trimis în rejudecare la Tribunalul N. pentru clarificarea aspectelor din decizia de casare.

În rejudecare, Tribunalul N., Secția civila pronunță sent. civ. nr. 805/C din 14.12.2005 prin care a fost respinsă contestația lui P. A. împotriva Dec. nr. 46/2001 a P. privind modul de soluționare a cererii de restituire a morii de grâu. Practic, analizând aceste hotărâri rezultă că ceea ce obținuse P. A. în urma litigiilor civile, fusese consemnat în prima sentință a Tribunalului, motiv pentru care, urmare a punerii în executare a acestei hotărâri, a fost formulată în cadrul dosarului de executare nr. 130/2004 al B. M. I. din R., oferta de restituire în natură din partea P. SA în temeiul prevederilor Legii 10/2001 și în conformitate cu dispozitivul titlului executoriu. Aceasta ofertă constă în aceea că, în schimbul sumei ce urma a fi plătită lui P. A., P. a pus la dispoziția acestuia moara de grâu existentă pe terenul proprietatea lui P. A. ( moara pentru care contestația fusese respinsă).

P. procesul verbal întocmit de executor, s-a consemnat că societatea debitoare a formulat oferta de restituire în natură, ofertă ce a fost acceptată de P. A., prin moștenitori. executorul a mai constatat că debitoarea urma să emită decizii de restituire în natură, ceea ce s-a și întâmplat ulterior, fiind emisă decizia nr. 35/09.02.2005 a . care P. A. a devenit proprietarul actualei mori Barticești, astfel că debitoarea și-a îndeplinit obligația de a face cuprinsă în titlul executoriu, în sensul că a restituit în natură clădirea morii, aspect consemnat distinct de executor și în procesul verbal din 23.02.2005. Au mai arătat și că reclamantul P. D. a fost pus în posesie și proprietate ca moștenitor al tatălui său de către executor asupra bunului imobil - construcții moară situat în . în conformitate cu Decizia nr. 35/2005 și cu acordul debitorului, situație în care nu se poate susține de orice parte interesată că această construcție nu face parte din masa succesorală, iar instanța de fond face o gravă eroare între cele două decizii administrative cu numere și date diferite ale P. SA. Acest bun a ieșit din patrimoniul debitoarei urmare a deciziei acesteia, astfel că orice act invocat de pârâtul P. I. urma să fie anulat.

Părțile au formulat ulterior precizări în principal cu privire la natura juridică a morii restituite, iar prin ultima precizare formulată de apelantul – reclamant P. D., în nume propriu și în calitate de mandatar al fraților săi, a arătat că, în raport de Completarea la Raportul de expertiză tehnică construcții întocmita de ing. C. C., din care rezultă identificarea „morii de porumb", solicitată a inclusă în masa de partajat, identificare cuprinsă și în Anexa la Raportul de expertiză, în condițiile în care s-a solicitat de către apelantul P. I., prin apelul său, schimbarea variantei de lotizare pentru teren din varianta 1 în varianta 2 (variantă în care este atribuit în lotul său întreg terenul aferent clădirii morilor), este de acord ca aceasta clădire a „morii de porumb" să fie inclusă și ea în lotul lui P. I..

În acest sens, nu se mai impune a se reveni nici la expertul în construcții pentru realizarea unei variante de lotizare în natură pentru clădire, în 5 loturi egale pentru fiecare moștenitor și nici la expertul topo, pentru realizarea unei variante care să aibă corespondent în noua identificare a construcției. Arată că este de acord cu varianta de lotizare cerută de apelantul P. I. prin apelul său, respectiv varianta 2 de lotizare.

În privința atribuirii pentru construcție, același apelant și-a exprimat opțiunea în sensul de a-i fi atribuită construcția, sens în care apelantul reclamant înțelege să nu mai achite suplimentul de onorariu fixat, deoarece a discutat și cu frații săi, care sunt de acord cu aceasta variantă unitară de lotizare, pe care, de altfel, a și pus-o în discuție instanța anterior.

În apel, a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică.

Analizând apelurile declarate, în raport de motivele invocate, Tribunalul constată că sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Sunt întemeiate motivele de apel prin care apelanții reclamantul P. D., împreună cu pârâții P. D. și P. C., au susținut că masa succesorală a defunctului P. A., face parte și bunul imobil construcția - moară de porumb, în supr. de 80 m.p., astfel cum a fost identificată în completarea la raportul de expertiză întocmit de expert C. C. ( filele 63-67, dosar apel vol. II ), reprezentată prin hașuri în schița anexă la raportul de expertiză menționat ( fila 67, dosar apel vol. II), în valoare de 17.433,60 lei (valoare determinată după modul de calcul realizat la prima instanță de fond – fila 197).

Astfel, prima instanță de fond a reținut în mod greșit situația juridică a acestui bun imobil, reținând în cauză, din cronologia litigiilor civile care au existat între intervenienta S.C. P. - S.A și autorul succesoral al părților, litigii, continuate ulterior de către aceștia, doar pronunțarea sentinței civile nr. 805/C/14.12.2005 a Tribunalului N., Secția Civilă, prin care a fost respinsă contestația lui P. A. împotriva deciziei administrative nr. 46/2001 dată de . modul de soluționare a cererii de restituire a morii de grâu situată în ., ca nefondată. Instanța nu a observat în cauză că, în prealabil, prin decizia civilă nr. 5494 din 18.12.2003 a Î.C.C.J. a fost admis recursul defunctului P. A. și a fost casată sentința civilă nr. 92 din 25.03.2002 a Tribunalului N. numai în privind plângerea reclamantului împotriva deciziei nr. 46/2001 emisă de . trimisă cauza spre rejudecare numai în aceste limite.

Este adevărat că în fază de rejudecare, prin sent. civ. nr. 805/C din 14.12.2005 a Tribunalului N., Secția Civilă a fost respinsă contestația defunctului lui P. A. împotriva Dec. nr. 46/2001 a .. privind modul de soluționare a cererii de restituire a morii de grâu.

Practic, analizând aceste hotărâri rezultă că ceea ce obținuse P. A. în urma litigiilor civile, fusese consemnat în prima sentință a Tribunalului, Însă, așa cum susțin apelanții, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 92/C din 25.03.2002 a Tribunalului N., care au stabilit în favoarea autorului succesoral al părților, P. A., dreptul la restituire prin echivalent bănesc în sumă de 84.365.841 lei.

De altfel, ulterior s-a trecut la punerea în executare a acestei hotărâri,formând obiect de executare în cadrul dosarului de executare nr. 130/2004 al B. M. I. din R.,în cadrul căruia debitoarea . formulat oferta de restituire în natură din partea P. SA în temeiul prevederilor Legii 10/2001 și în conformitate cu dispozitivul titlului executoriu.Aceasta ofertă a constat în aceea că, în schimbul sumei, reprezentând restituire prin echivalent bănesc, creanță ce urma a fi plătită lui P. A., P. a pus la dispoziția acestuia moara de porumb existentă pe terenul proprietatea lui P. A..

În cauză apelanții au făcut dovada că P. procesul verbal întocmit de executor, s-a consemnat că societatea debitoare a formulat oferta de restituire în natură, ofertă ce a fost acceptată de P. A., prin moștenitori. Executorul a mai constatat că debitoarea urma să emită decizii de restituire în natură, ceea ce s-a și întâmplat ulterior, fiind emisă decizia nr. 35/09.02.2005 a . care P. A. a devenit proprietarul actualei mori Barticești, astfel că debitoarea și-a îndeplinit obligația de a face cuprinsă în titlul executoriu, în sensul că a restituit în natură clădirea morii, aspect consemnat distinct de executor și în procesul verbal din 23.02.2005.

De asemenea, reclamantul P. D. a fost pus în posesie și proprietate ca moștenitor al tatălui său de către executor asupra bunului imobil - construcții moară situat în . cu Decizia nr. 35/2005 și cu acordul debitorului ( filele 138-157, 232- 237, ds. apel).

P. urmare, Tribunalul reține că analiza acestor înscrise doveditoare fac deplină dovadă a faptului că bunul imobil construcția - moară de porumb - face parte din patrimoniul succesoral rămas după defunctul P. A., încât se impune includerea acestuia în masa succesorală conform valorii de 17.433,60 lei (valoare determinată după modul de calcul realizat la prima instanță de fond – fila 197), stabilită prin completarea la raportul de expertiză întocmit de expert C. C. ( filele 63-67, dosar apel vol.II ) efectuat în apel. De altfel, prin completarea la raportul de expertiză tehnică s-a stabilit, conform obiectivelor solicitate de instanță, că potrivit procesului verbal de executare silită al executorului M. I. din 23.02.2005 ( fila 237, ds. apel), s-a făcut punerea în posesie a imobilului situat în satul Barticești, ., cu destinația moară de porumb, în favoarea petentului – defunct P. A., reprezentat prin moștenitorul legal P. D..

În aceste condiții, se rețin ca fiind nefondate motivele de apel ale pârâtului P. I., care susține că a cumpărat același imobil, construcția -moară de porumb -, prin act de vânzare cumpărare încheiat cu S.C. P. - S.A, în acest sens prezentând la dosar antecontractul de vânzare cumpărare nr. 242 din 17.05.2010 ( fila 70, ds. apel). În realitate, ceea ce putea constitui obiectul antecontractului de vânzare cumpărare cu nr. 242/17.05.2010, este moara de grâu, respectiv clădirea ce adăpostește această moară de grâu și nu întreaga moară, deoarece anterior, clădirea aferentă morii de porumb a făcut obiectul restituirii potrivit deciziei nr. 35/09.02.2005 a . acest sens, expertul desemnat în cauză, a reconstituit, în baza schițelor și a documentelor depuse de către părți, inclusiv înscrisuri ce emană de la . din clădirea ce adăpostește cele două mori, întocmind releveele aferente pentru cele două mori, care au regimuri juridice distincte în cauză.

Cu privire la modalitatea de ieșire din indiviziune, având în vedere completarea masei succesorale cu bunul imobil construcția - moară de porumb, în valoare de 17.433,60 lei, faptul că acest imobil precum și terenul aferent sunt stăpânite de către pârâtul P. I., precum și opțiunile exprimate prin motivele de apel de reclamantul P. D., împreună cu pârâții P. D. și P. C., ca ieșirea din indiviziune să se facă conform variantei a II-a din raportul de lotizare întocmită pentru teren ( fila 169 ds. fond), opțiuni cu privire la care Tribunalul consideră că și intimata P. E. a achiesat în mod tacit, în lipsa formulării unor alte opțiuni în judecata apelului, se va dispune ieșirea din indiviziune, în cauză, conform variantei a II-a din raportul de lotizare.

În consecință, pentru considerentele analizate în soluționarea apelurilor declarate în cauză, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă se vor admite apelurile declarate de pârâtul P. I., respectiv de reclamantul P. D. și pârâții P. D. și P. C. împotriva sentinței civile nr. 913 din 14.03.2012 a Judecătoriei R., se va schimba în parte sentința în sensul că: se va include la masa succesorală rămasă după def. P. A. și bunul imobil construcția - moară de porumb, în supr. de 80 m.p., astfel cum a fost identificată în completarea la raportul de expertiză întocmit de expert C. C. ( filele 63-67, dosar apel vol. II ), reprezentată prin hașuri în schița anexă la raportul de expertiză menționat ( fila 67, dosar apel vol. II), în valoare de 17.433,60 lei; se va dispune ieșirea din indiviziune conform variantei a II-a din raportul de lotizare întocmită pentru teren ( fila 169 ds. fond), cu modificarea corespunzătoare a valorii lotului nr. 1 atribuit pârâtului P. I. și a sultelor egalizatoare valoric a loturilor atribuite celorlalte părți.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv dispoziția de admitere a cererii de intervenție, întrucât atât intervenienta . și pârâtul P. I., au interes legitim să apere convenția intervenită prin antecontractului de vânzare cumpărare, această tranzacție fiind valabil încheiată cu privire la imobilul care nu face parte din masa partajabilă, ca urmare a deciziei de restituire, mai sus menționată și analizată.

În cadrul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă vor fi compensate cheltuielile de judecată suportate de către părțile cauzei, corespunzător cu cotele succesorale care li se cuvin.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelurile formulate de pârâtul P. I., domiciliat în Bacău, ., ., respectiv de reclamantul P. D., domiciliat în . și pârâții P. D., domiciliată în . și P. C., domiciliat în comuna Boțești, . împotriva sentinței civile nr. 913 din 14.03.2012 pronunțată de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. E., domiciliată în Râmnicu V., .. 32, ., . și intimata-intervenientă .>, prin lichidator judiciar RDV SPRL cu sediul în Piatra N., ., ., județul N..