Succesiune. Decizia nr. 456/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 456/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 8228/279/2010
Dosar nr._ - acțiune în constatare -
COD OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 456/AC
Ședința publică din data de 17.12.2014
Instanța constituită din:
Președinte: | - D. M. | - judecător |
- G. B. | - judecător | |
- D. P. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de apelanta –reclamantă D. M., domiciliată în municipiul Piatra N., ., județul N., și de apelanta – pârâtă C. O., domiciliată în municipiul Piatra N., .. 36, ., împotriva sentinței civile nr. 4794 pronunțată la data de 13.12.2014 de Judecătoria Piatra N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocata S. M., pentru apelanta –reclamantă D. M., apelanta – pârâtă C. O. asistată de avocatul C. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței că:
- obiectul cauzei este „acțiune în constatare”;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la al doilea termen de judecată;
Avocata S. M., apelanta – reclamantă D. M. depune la dosar chitanțele nr. 344,357/2014 (privind achitarea onorariului de avocat).
Avocatul C. R., pentru apelanta – pârâtă C. O. depune la dosar chitanța nr. 51/15.11.2014 (privind achitarea onorariului de avocat) și încheierea de autentificare nr. 1588/17.10.2014. De asemenea, arată că renunță la proba cu audierea a doi martori pentru dovedirea cheltuielilor pentru care nu deține chitanțe.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.
Avocatul C. R., pentru apelanta – pârâtă C. O., reiterează pe scurt motivele de apel, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile apelate în sensul că apelanta - pârâtă C. O. trebuie să plătească apelantei – reclamante D. M. o sultă compensatoare de 3.782 lei și nu cum a reținut instanța de fond o sultă compensatoare de 8.248 lei. Cu privire la apelul formulat de apelanta – reclamantă D. M. solicită respingerea acesteia; cu plata cheltuielilor de judecată.
Avocatul S. M., pentru apelanta – reclamantă D. M., susține pe scurt motivele de apel solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței civile în sensul atribuirii bunurilor în varianta 3 de lotizare. Cu privire la apelului formulat de apelanta - pârâtă C. O. solicită respingerea acestuia ca nefondat; cu plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4794 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. a fost admisă în parte acțiunea precizată având ca obiect partaj judiciar succesoral, formulată de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâta C. O.. Totodată a fost admisă în parte și cererea reconvențională formulată de pârâta –reclamantă C. O..S-a constatat că la data de 07.07.1980 s-a deschis succesiunea defunctei D. Tudosia, iar la data de 29.04.2010 succesiunea defunctului D. Iovdachim, ambii cu ultimul domiciliu pe raza municipiului Piatra N., județul N.. De asemenea, s-a constatat că au vocație succesorală concretă și calitatea de moștenitori legali ai defuncților reclamanta D. M. și pârâta C. O. în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de 1/2 fiecare, că masa succesorală rămasă după cei doi defuncți, în valoare totală de 260. 114 lei se compune din:
- o casă de locuit, edificată în anul 1959, cu fundație de beton, zidărie de cărămidă, șarpantă de lemn cu învelitoare din țiglă compusă din trei camere bucătărie și baie, cu suprafața construită utilă de 53,51 mp, evaluată la suma de 50.140 lei;
- un gard metalic realizat din stâlpi de țeavă și panouri de plasă împletită cu fundație din beton, având înălțimea de 1,3 m și lungimea de 16,6 m, având valoarea de 664 lei;
- 470 mp teren curți construcții situat în intravilanul localității Piatra N., ., înscrisă în Titlu nr. 1/780/15.10.2002, sola 155, . vecinii: N- . P. și Tarcinski I., S- Timoșcov D. și Ș. G., V- M. I., cu o valoare de 115.150 lei;
-_ mp teren extravilan înscris în Titlu nr. 1/780/15.10.2002, sola 23, . la pct.,, Sub Coastă Tăzlăoani”, cu vecinii: N- drum exploatare și canal, E- S. Nifor, S- drum exploatare, V- N. N. I., cu o valoare de 3000 lei;
- 1640 mp teren pășune, situat în extravilanul loc. Piatra N., .. 42, cu vecinii: – N- teren la dispoziția Comisiei Locale Piatra N., E – . nr. 41, V- teren la dispoziția Comisiei Locale Piatra N., cu o valoarea de 76.260 lei, atribuită conform Dispoziției nr. 3928/06.06.2007 a Primarului Municipiului Piatra N.;
- suma de 14.900 lei.
Instanța de fond a dispus sistarea proprietății indivize atribuind pârâtei-reclamante C. O. lotul nr.1 din raportul de lotizare, întocmit de expert A. F. (varianta a II-a, filele 71 și 73 vol. II dosar), iar reclamantei–pârâte D. M., lotul nr.2 din același raport de lotizare, (varianta a II-a, filele 71 și 73 vol. II dosar), expertiză reținută ca fiind parte integrantă din hotărâre, loturile compuse din bunuri în natură, fiind egalate prin obligarea pârâtei-reclamante C. O. la plata către reclamanta-pârâtă D. M. a unei sume rezonabile, de 8.248 lei, cu titlu de sultă compensatorie.
Totodată a fost respinsă cererea de constatarea unui drept de creanță în favoarea reclamantei, fiind respinsă și solicitarea formulată reconvențional de obligare a reclamantei de a permite pârâtei să se racordeze la utilități. Cheltuielile de judecată au fost compensate.
În motivare, prima instanță a reținut că prin acțiunea introdusă la data de 07.09.2010, completată ulterior, reclamanta D. M. a chemat în judecată pe pârâta C. O., solicitând săse dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase în patrimoniul defuncților părinți D. Tudosia, decedată la data de 07.07.1980 și D. Iovdachim, decedat la 29.04.2010.
Aarătat că după defuncți au rămas 2 fiice, reclamanta și pârâta, iar masa succesorală rămasă după D. Tudosia au vocație succesorală D. Iovdachim (soț supraviețuitor cu o cotă de ¼), dar și reclamanta și pârâta (descendente de gradul I, cu o cotă de 3/8 fiecare), se compune din:
- cota de ½ din imobilul casă de locuit în suprafață de aproximativ 77 mp situat în Piatra N., ., bun comun al părinților, evaluată la cca. 4000 lei;
- cota de ½ din anexele gospodărești constând în bucătărie de vară cu beci și o magazie în suprafață de aproximativ 23 m,p, evaluată la suma de 1000 lei;
- cota de ½ din suprafețele de teren înscrise în TP nr._, evaluată la suma de 3000 lei, suprafețe de teren constând în 530 mp teren curți construcții situat în Piatra N., . titlu, sola 155 . și 1 ha teren extravilan înscris în titlu, sola 23, . la pct. ,,Sub Coastă Tăzlăoani”.
S-a mai arătat că suprafața de 3500 mp teren extravilan înscrisă în Titlu de proprietate nr._, sola 37, . fost vândută de defunct, cu acordul celor două fiice, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2102/21.11.2007 și că nu mai face parte din masa de partaj.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defunctul D. Iovdachim, evaluată la aproximativ 22.000 lei, s-a precizat că aceasta este formată din:
- cota de 1/4 din cota de ½ din bunurile succesorale rămase după defuncta D. Tudosia;
- cota de ½ din imobilul casă de locuit în suprafață de aproximativ 77 mp situat în Piatra N., ., bun comun al părinților, evaluată la aproximativ 4000 lei;
- cota de ½ din anexele gospodărești constând în bucătărie de vară cu beci și o magazie în suprafață de aproximativ 23 m,p, evaluată la suma de 1000 lei;
- cota de ½ din suprafețele de teren înscrise în Titlu de proprietate nr._, evaluată la suma de 3000 lei, suprafețe de teren constând în 530 mp teren curți construcții situat în Piatra N., . titlu sola 155 . și 1 ha teren extravilan înscris în titlu, sola 23, . la pct. ,,Sub Coastă Tăzlăoani”;
- suma de aproximativ 12.000 lei, cu privire la care reclamanta nu deține înscrisuri doveditoare, reprezentând banii aflați în conturile defunctului la BCR, BRD și CEC Piatra N., sume ridicate de pârâtă la decesul tatălui, dat fiind că aceasta fusese împuternicită să facă diverse operațiuni, inclusiv lichidare depozit.
Instanța de fond a mai reținut și că, din discuțiile purtate de reclamantă cu pârâta ar rezulta că în conturile defunctului a existat suma de 25.000 lei, din care o parte a fost cheltuită la înmormântare, iar suma de 7500 lei i-a fost dată reclamantei de către pârâtă, fiind încheiat un înscris în acest sens, iar pârâta, deși i-a solicitat, a refuzat să prezinte documentele care să ateste sumele de bani existente la data decesului autorului.
De asemenea, reclamanta a precizat că locuiește în casa părintească de când s-a născut, respectiv de aproape 50 de ani, iar după decesul mamei, cu acordul tatălui, a preluat partea din față a casei compusă din 2 camere și o bucătărie, în timp ce tatăl ocupa partea din spate, compusă dintr-o cameră mai mare și o altă bucătărie, baia fiind comună ambelor unități locative, solicitând atribuirea în lotul său a părții din față a casei și a terenului aferent, dat fiind și împrejurarea că este pensionară, cu un venit de 892 lei, și că nu deține altă locuință proprietate personală. Tototdată, reclamanta a solicitat să se constate că are un drept de creanță de 5000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse casei de locuit, constând în vopsirea tâmplăriei, văruitul casei, instalarea centralei termice, gresie în baie și tavan rigips într-o cameră locuită de reclamantă. Cu privire la cheltuielile de înmormântare a tatălui, s-a arătat că acestea au fost suportate exclusiv din banii existenți în conturile acestuia la data decesului, la care s-a adăugat și ajutorul de înmormântare în sumă de 1836 lei.
Pârâta C. O., legal citată, a depus la dosar o întâmpinare și o cerere reconvențională, prin intermediul căreia a solicitat atribuirea cotei de ½ din bunurile succesorale rămase după decesul defuncților părinți, potrivit cotei, aceasta solicitând să i se permită accesul la toate utilitățile aferente imobilelor construcții din . din Piatra N..
De asemenea, tot pe cale reconvențională a mai solicitat și includerea în masa succesorală a cotei de 1/3 din suprafața de 1640 mp teren situat în Piatra N., ., obținut în baza Dispoziției nr. 3928/06.06.2007 a Primarului Municipiului Piatra N., cotă evaluată la suma de 3000 lei, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta reclamantă a arătat că, inițial cele două fiice, în calitate de moștenitori după defuncții părinți, au încercat să împartă bunurile succesorale pe cale amiabilă, însă neînțelegerile au fost determinate de acuzele aduse pârâtei de reclamantă cu privire la sumele avute în bănci de tatăl defunct. S-a menționat și că din masa succesorală a defunctului D. Iovdachim, pe lângă bunurile enumerate de reclamantă, face parte și cota de 1/3 din suprafața de 1640 teren situat în municipiul Piatra N., ., obținut de cele două fiice și tatăl acestora în baza Legii 10/2001, conform Dispoziției nr. 3928/06.06.2007 a Primarului Municipiului Piatra N., fiecare cu o cotă de 1/3, astfel încât cota de 1/3aparținând tatălui, se cuvine a fi atribuită reclamantei și pârâtei în cota de ½ pentru fiecare.
Cu privire la dreptul de creanță de 5000 lei invocat de reclamantă, s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat, cu motivarea că reclamanta nu a adus nicio îmbunătățire casei părintești, iar dacă a făcut vreun fel de îmbunătățiri acestea erau firești și nu i-au profitat în niciun fel pârâtei, întrucât reclamanta locuia în acest imobil, astfel că trebuia să-l întrețină - pârâta locuind cu chirie - dar mai mult, cheltuielile făcute de reclamantă au fost cheltuieli voluptorii.
În privința sumei de 12.000 lei menționată de reclamantă ca făcând parte din masa succesorală s-a arătat de pârâtă că până în martie 2009 ambele surori au figurat ca împuternicite la conturile deschise la diverse instituții bancare de tatăl acestora, însă pentru că reclamanta a retras suma de 5000 lei fără știrea tatălui, acesta i-a retras împuternicirea. Conform susținerilor pârâtei aceasta a depus personal în contul tatălui suma de 7000 lei pentru a completa dobânzile lunare, iar la data de 29.04.2010, când tatăl era grav bolnav, în urma dorinței exprese a acestuia, pârâta a retras toate sumele personale din conturile acestuia și le-a folosit la înmormântarea pe rit vechi a autorului părților, pentru refacerea mormântului, pentru pomenirile de 9 zile, 40 zile, rămânând o sumă și pentru pomenirile ulterioare, iar diferența a împărțit-o în mod egal cu reclamanta, pârâta fiind de acord cu emiterea unor adrese către instituțiile bancare pentru a se solicita istoricul de rol al conturilor. Totodată pârâta a arătat că nu este de acord cu modalitatea de partajare solicitată de reclamantă, menționând că fiecărei părți ar trebui să-i revină în cote egale camere atât din partea din față a casei părintești cât și în cea din spate, iar valoarea anexelor gospodărești indicată de reclamantă nu corespunde realității, întrucât se află într-o stare avansată de degradare, urmând a fi demolate.
Reclamanta-pârâtă D. M. a formulat răspuns la întâmpinarea și cererea reconvențională, în cuprinsul căreia a arătat că solicită completarea masei de partajat rămase după defuncta D. Tudosia cu suprafața de 1640 mp teren situat în intravilanul municipiul Piatra N., ., teren ce a aparținut defunctei. S-a susținut că sunt nereale și formulate cu rea credință susținerile pârâtei că ar locui cu chirie, în realitate pârâta și soțul acesteia locuind într-un apartament situat în municipiul Piatra N., imobil pe care aceștia l-au înstrăinat celor 3 copii ai lor, pentru a-și crea o stare de insolvabilitate în scopul de a nu răspunde cu bunurile proprii în cadrul unui litigiu privind procedura insolvenței ., societate aparținând soțului pârâtei. De asemenea pârâta ar mai fi deținut anterior în coproprietate cu S. I. un imobil pe care l-a înstrăinat fiului său, C. L., tot în scopul creării unei stări de insolvabilitate ca urmare a stării de insolvență a societății menționate.
La termenul de judecată din data de 25.11.2011 reclamanta pârâtă D. M. a depus precizări la acțiune, în cuprinsul cărora a solicitat excluderea de la masa de partaj a suprafeței de 60 mp pe care cele două părți au vândut-o soților M. I. și M. C. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1574/20.09.2011. La rândul său, pârâta reclamantă C. O., la termenul de judecată din data de 22.02.2013, a depusprecizări, în cuprinsul cărora a arătat că nu este de acord cu reținerea contravalorii îmbunătățirilor solicitate de reclamantă, că centrala termică marca Arca Ecofast 25 kw, achiziționată și montată de reclamantă este lipsită de valoare, întrucât acest model nu se mai fabrică și a expirat termenul de funcționare de 10 ani, centrala profitându-i oricum numai reclamantei, care a locuit în imobil.
Referitor la contul de la BRD, s-a arătat că pârâta C. O. a depus la 07.07.2007 suma de 7000 lei și la 13.10.2009 suma de 900 lei și a retras suma de_ lei, iar reclamanta a retras la data de 01.02.2008 și respectiv 15.03.2008 suma de 5000 lei. În privința contului de la BCR s-a arătat că acesta a fost deschis cu un credit unic de 10.000 lei, având ca beneficiar unic pe pârâta C. O., aceasta retrăgând suma de 10.000 lei. În final, s-a menționat că sumele retrase au acoperit cei 7900 lei depuși de pârâtă în contul autorului, precum și cheltuielile de înmormântare și pomenire, iar ce a rămas s-a împărțit în mod egal între cele două surori.
Pe lângă administrarea probei cu înscrisurile, depuse de ambele părți, în fața instanței de fond a mai fost administrată și proba cu expertiza tehnică topo, expertiza de construcții, dar și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, susținerile părților, întreg probatoriul administrat în cauză, prima instanță a constatat că atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională sunt întemeiate în parte, urmând a fi admise în consecință.
Astfel, potrivit art. 651 cod civil care prevede că data deschiderii succesiunii coincide cu momentul morții celui care lasă moștenirea, instanța de fond a reținut că la data de 07.07.1980 s-a deschis succesiunea defunctei D. Tudosia, că vocație succesorală concretă și deci calitate de moștenitori legali ai acesteia au: reclamanta D. M. și pârâta C. O., în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de 3/8 fiecare, dar și defunctul D. Iovdachim, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de 2/8, potrivit art. 669 și 664-668 Cod civil și art. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944.
Totodată la data de 29.04.2010 s-a deschis succesiunea defunctului D. Iovdachim cu ultimul domiciliu în municipiul Piatra N., județul N., astfel cum rezultă din mențiunile certificatului de deces. După acest defunct vocație succesorală concretă și calitate de moștenitori legali au reclamanta D. M. și pârâta C. O., în calitate de descendenți gradul I, conform art. 669 și 664-668 Cod civil,cu o cotă de 1/2, fiecare, calitatea de moștenitori legali a părților și cotele care le revin acestora fiind înscrise în certificatul de moștenitor nr. 306/05.04.1999 pentru defuncta D. Tudosia și certificatul de moștenitor nr. 15/06.07.2011 pentru defunctul D. Iovdachim.
Conform dispozițiilor legale în materie, în alcătuirea patrimoniului succesoral intră numai drepturile patrimoniale existente la data succesiunii, indiferent de natura lor – drepturi reale, accesorii sau drepturi de creanță.
Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv titlul de proprietate nr. 1/780/15.10.2002, avizul nr. 122/19.01.1959 emis de Sfatul Popular Piatra N., raportul de expertiză topo, depus la data de 22.03.2012 și întocmit de expert A. F., cub toate completările ulterioare, precum și raportul de expertiză construcții, depus la data de 21.03.2012 întocmit de expert I. N. la rândul lui completat, a rezultă că defuncții au dobândit dreptul de proprietate pe cote indivize de 1/2, asupra imobilelor construcții, amplasate pe suprafața de 470 m.p. teren curți, construcții, situată în intravilanul mun. Piatra N., ., jud. N., anume:
- o casă de locuit, edificată în anul 1959, cu fundație de beton, zidărie de cărămidă, șarpantă de lemn cu învelitoare din țiglă compusă din trei camere bucătărie și baie, cu suprafața construită utilă de 53,51 m.p., evaluată la suma de 50.140 lei;
- un gard metalic realizat din stâlpi de țeavă și panouri de plasă împletită cu fundație din beton, având înălțimea de 1,3 m și lungimea de 16,6 m, având valoarea de 664 lei;
- anexe realizate inițial cu destinația grajd pentru animale, aflate în stare avansată de degradare, lipsite de valoare, impunându-se demolarea,valoarea materialelor ce ar putea fi recuperate echivalând cu valoarea lucrărilor aferente demolării, considerente pentru care aceste anexe nu vor fi reținute în masa succesorală.
Pentru considerentele de fapt arătate, în temeiul dispozițiilor art. 30 Codul familie, instanța a constatat că din masa succesorală a defuncților (cote indivize de ½), face parte imobilul identificat prin raportul de expertiză construcții, depus la data de 21.03.2012, întocmit de expert I. N., reprezentat de casă de locuit, situată în intravilanul municipiul Piatra N., ., jud. N., edificată în anul 1959, cu fundație de beton, zidărie de cărămidă, șarpantă de lemn cu învelitoare din țiglă compusă din trei camere bucătărie și baie, cu suprafața construită utilă de 53,51 m.p., evaluată la suma de 50.140 lei, precum și gardul metalic realizat din stâlpi de țeavă și panouri de plasă împletită cu fundație din beton, având înălțimea de 1,3 m și lungimea de 16,6 m, cu o valoare de 664 lei.
Întrucât în masa succesorală a defuncților se include o casă de locuit, în care reclamanta a locuit începând cu anul 1984, aceasta a solicitat recunoașterea în favoarea sa a unui drept de creanță reprezentat de contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire efectuate de aceasta la casa de locuit edificată de defuncții părinți în anul 1959.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamantă - procese verbale de montare contor gaze naturale și de punere în funcțiune a instalațiilor de gaze naturale din 06.02.2003, chitanță de plată avans 5.000.000 ROL centrală termică și chitanță de plată către . a diferenței de 21.500.000 ROL –centrală termică, chitanțe de plată montare centrală termică –suma de 190.000 ROL și suma de 97.000 ROL, chitanță plată branșamente și racorduri aragaz - suma de 2.483.896ROL către . Târgu M., contract de furnizare gaze naturale, proces verbal de plată montare centrală termică - suma de 9.000.000 ROL, adresa . aprobare debit gaze naturale (filele 84-94, 103-113) - coroborate cu mențiunile raportului de expertiză construcții și depozițiile martorilor B. Madeleine și T. A. a rezultat următoarele îmbunătățiri efectuate la casa de locuit edificată în anul 1959, având valoarea totală de 2614 lei:montare centrală termică murală Arca Ecofast 25 kw, racordare a imobilului la rețeaua de gaz metan în anul 2003, montare tavan fals-ghips carton în camera 1, gresie în baie. Prin urmare, îmbunătățirile aduse de reclamantă casei de locuit edificată în anul 1959 de defuncții părinți, conform raportului de expertiză construcții, au o valoare de2614 lei.
Referitor la imobilele terenuri, conform mențiunilor raportului de expertiză topo întocmit de expert A. F. cu toate completările aduse, coroborat cu mențiunile Titlului de proprietate nr. 1/780/15.10.2002 emis pe numele defunctului D. Iovdachim, în masa succesorală a fiecărui defunct se regăsește cota de ½ din suprafețele de teren înscrise în acest titlu, suprafețele de teren constând în:
- 470 mp teren curți construcții situat în intravilanul localitatea Piatra N., ., înscrisă în Titlu de proprietate nr. 1/780/15.10.2002, sola 155, . vecinii: N- . P. și Tarcinski I., S- Timoșcov D. și Ș. G., V- M. I., cu o valoarea de 115.150 lei (suprafață rămasă din cei 530 mp teren înscriși în titlu, ca urmare a vânzării suprafeței de 60 mp teren, sola 155, . în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1574/20.09.2011 încheiat cu cumpărătorii M. C. și M. I.);
-_ mp teren extravilan înscris în Titlu de proprietate nr. 1/780/15.10.2002, sola 23, . la pct. ,,Sub Coastă Tăzlăoani”, cu vecinii: N- drum exploatare și canal, E- S. Nifor, S- drum exploatare, V- N. N. I., cu o valoarea de 3000 lei.
Suprafața de 3500 mp teren extravilan înscrisă în Titlu nr._, sola 37, . a fost reținută în componența masei succesorale, fiind vândută de defunct, cu acordul celor două fiice, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2102/21.11.2007.
Referitor la suprafața de teren de 1640 mp, pășune, situată în extravilanul localității Piatra N., .. 42, cu vecinii: – N- teren la dispoziția Comisiei Locale Piatra N., E – . nr. 41, V- teren la dispoziția Comisiei Locale Piatra N., cu o valoare de 76.260 lei - suprafață atribuită în indiviziune celor două părți și tatălui defunct al acestora conform Dispoziției nr. 3928/06.06.2007 a Primarului Municipiului Piatra N. și procesului verbal de punere în posesie nr._ din 23.07.2008, contrar susținerilor pârâtei reclamante, întrucât terenul a fost atribuit acestora în calitate de moștenitori ai defunctei D. Tudosia, în baza Legii 10/2001, instanța a reținut că întreaga suprafață de teren face parte din masa succesorală a defunctei D. Tudosia și nu doar cota ideală de 1/3, cum s-a solicitat de pârâta reclamantă.
Totodată, instanța a reținut că în masa succesorală a defunctului D. Iovdachim, în calitate de soț supraviețuitor al defunctei D. Tudosia (predecedată acestuia), se regăsește în plus față de cota de ½ menționată cu privire la imobilele descrise (construcții și terenuri înscrise în TP nr. 1/780/15.10.2002) și cota de ¼ din cota de ½ imobile terenuri și construcțiile ce fac parte din masa succesorală rămasă după soția defunctă.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defunctul tată D. Iovdachim, s-a solicitat reținerea în cadrul activului succesoral și a sumelor existente în conturile acestuia anterior decesului. Din înscrisurile înaintate de BRD și BCR Piatra N. a rezultat că la data decesului (29.04.2010), în conturile deschise de defunctul D. Iovdachim la BRD exista suma de 24.900 lei, sumă retrasă de pârâta-reclamantă C. O. la aceeași dată, iar din contul aparținând defunctului, deschis la BCR Piatra N. pârâta-reclamantă C. O. a ridicat suma de 10.000 lei. Potrivit susținerilor părților, concordante sub acest aspect, reclamanta a primit suma de 7500 lei, aspect dovedit și de înscrisul aflat la dosar.
De asemenea, din susținerilor părților, coroborate cu proba testimonială, dar și cu adresa din 20.02.2013 emisă de . - restaurant Casa Noastră, a rezultat că la înmormântarea tatălui defunct al părților au participat aproape 30 persoane, iar costurile de înmormântare și pomenirile ulterioare au fost suportate parțial din ajutorul de înmormântare în jur de 1900 lei, ridicat de pârâta-reclamantă și parțial din sumele aflate în conturile defunctului, nefiind posibil a se stabili cu exactitate care a fost cuantumul sumelor afectate de pârâtă obiceiurilor și ritualurilor creștinești.
În consecință, din totalul de 34.900 lei aflat în patrimoniul defunctului la momentul survenirii decesului, instanța a dedus suma de 15.000 lei, deja împărțită, în mod egal de cele două (câte 7500 lei fiecare), precum și suma de 5000 lei reprezentând cheltuieli cu înmormântarea și pomenirile ulterioare efectuate de pârâtă din sumele ridicate de aceasta din conturile autorului comun al părților, astfel că în componența masei succesorale a defunctului a fost reținută suma de 14.900 lei.
Conform dispozițiilor art. 728 Cod procedură civilă, părțile care au calitatea de coindivizari nu pot fi ținute a rămâne în indiviziune și, având în vedere voința liber exprimată de sistare a proprietății comune indivize, instanța a dispus sistarea acestei forme a proprietății comune.
La formarea loturilor, s-a reținut că au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 6738 Cod procedură civilă, respectiv voința părților litigante, modul în care au fost stăpânite până în prezent bunurile succesorale, dar și împrejurarea că imobilul casă de locuit este comod partajabil în natură. De asemenea, au fost avute în vedere dispozițiile art.741 Cod procedură civilă, potrivit cărora, la formarea loturilor în vederea împărțelii în natură trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil„aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare”.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 736 Cod civil, instanța a efectuat partajul în natură, atribuind loturile conform variantei a II-a a raportului de lotizare, care respectă principiile enunțate, corespunzătoare în mare parte posesiei exercitate de părți, asigurând o împărțire echitabilă a terenului intravilan, iar inegalitatea valorică a loturilor a fost compensată prin plata unei sume de bani numită sultă (art. 673 ind.5 Cod procedură civilă).
Astfel, instanța a admis în parte acțiunea având ca obiect partajul judiciar succesoral, dar și cererea reconvențională fiind dispusă sistarea proprietății comune indivize existente între părți, fiindu-i atribuit pârâtei-reclamante C. O. lotul nr.1,iar reclamantei – pârâte D. M. lotul nr.2 din raportul de lotizare, întocmit de expert A. F., aceste loturi fiind egalizate prin sultă. Ambele loturi au în componență atât parte din imobilul casă de locuit, împrejmuiri, dar și terenuri.
În ceea ce privește îmbunătățirile constând în: montarea centralei termice, montarea tavanului fals - ghips carton în camera 1, gresia din baie precum și lucrările de racordare a imobilului reprezentat de casa de locuit, edificată în anul 1959 la rețeaua de gaz metan, instanța de fond a constatat că acestea privesc încăperile atribuite reclamantei și că ele profită exclusiv acesteia, motiv pentru care a fost respins capătul de cerere vizând constatarea unui drept de creanță în favoarea reclamantei.
Totodată, referitor la solicitarea formulată pe cale reconvențională prin intermediul căreia pârâta a solicitat obligarea reclamantei de a-i permite să se racordeze la toate utilitățile, ca o consecință a modalității de atribuire a bunurilor succesorale, prin crearea a două unități locative distincte, instanța de fond a reținut că pârâta – reclamantă are posibilitatea de a efectua demersuri în vederea racordării imobilului ce i s-a atribuit la utilitățile de gaz, apă, canalizare, curent electric etc. Mai mult, dacă reclamanta – pârâtă ar fi obligată să-i permită pârâtei reclamante să se racordeze la utilități, în baza contractelor încheiate de prima, acest aspect ar putea da naștere unor litigii viitoare, sens în care a fost respinsă această solicitare formulată pe cale reconvențională.
Valoarea loturilor au fost egalizate prin obligarea pârâtei -reclamante C. O. la plata unei sulte către reclamanta-pârâtă D. M.. In ceea ce privește obligația de plată a cheltuielilor de judecată, având în vedere dubla calitate a părților și deci nevoia suportării lor în egală măsură, după examinarea modalității în care au fost suportate cheltuielilor de fiecare parte, prima instanță a dispus compensarea acestora.
Împotriva sentinței civile nr. 4794 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Piatra N. au declarat apel ambele părți, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, fiind indicate ca motive de nelegalitate și netemeinicie următoarele:
1.Pârâta - reclamantă C. O. a precizat că instanța de fond nu a apreciat în mod corect declarațiile de martori și înscrisurile din dosar, parte din documente nemairegăsindu-se anexate, fiind necesară deci o reapreciere/ reanalizare a pasivului succesoral, dar și a persoanelor care l-au suportat. Deși instanța de fond a reținut în mod corect că defuncții au avut economii în conturi bancare de 34.900 lei, în realitate, întinderea acestora este mai mică fiindcă ea a fost cea care a pus în cont suma de 7000lei la care s-a mai adăugat apoi 900 lei. În continuare, pârâta a susținut că nu este de acord cu faptul că de pe urma celor doi defuncți ar fi rămas suma de 14.900 lei, întrucât acești bani nu se regăsesc. O altă critică vizează într-o anumită formă tot pasivul succesoral, respectiv numărul persoanelor care au luat parte la praznicul de înmormântare, dar și la celelalte obiceiuri tradiționale. În final, pârâta reclamantă a solicitat ca după o reevaluare a pasivului succesoral, ar trebui să fie cea care să primească de la reclamantă o sumă cu titlu de sultă compensatorie și nu așa cum s-a reținut în hotărârea supusă controlului judiciar, anume că a trebui să-i plătească reclamantei suma de 8.248 lei în acest sens.
2.Reclamanta – pârâtă D. M. a criticat varianta de atribuire a bunurilor în sensul că nu au fost avute în vedere întocmai criteriile prevăzute de art.6739 cod procedură civilă. Astfel, în imobilul casă de locuit care a făcut obiectul partajului, a locuit cu fiul său, împreună cu defunctul tată, D. Iovdachim,din anul 1982, până la data de 29.04.2010 când acesta a decedat. Prin atribuirea bunurilor în varianta propusă de intimata pârâtă a rămas practic fără spațiul cu destinația de baie, spațiu necesar pentru orice locuință situată într-un mediu urban, în zona centrală a orașului. Din consultarea unui arhitect a rezultat că pentru edificarea unui nou spațiu, cu această destinație, ar trebui să efectueze mai multe demersuri, împrejurări ce-i va genera dificultăți. Pârâta reclamantă nu locuiește în partea de imobil atribuit, aceasta dispunând de condiții corespunzătoare în imobilul în care locuiește în prezent, respectiv pe ..36, ., . a solicitat a se încuviința proba cu expertiza în construcții pentru a se confirma dacă este posibilă partajarea imobilului în două unități locative distincte, dotate cu dependințe și dacă această soluție este una viabilă, care să corespundă prevederilor Legii nr.50/1991.
Față de cele două apeluri, ambele părți au depus întâmpinări, solicitând în mod reciproc respingerea căii de atac, cu argumente, apărări ce au fost precizate deja care nu aduc niciun element de noutate, sens în care nu vor mai fi reluate.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de cererile formulate, probele administrate, hotărârea pronunțată și criticile strict indicate, tribunalul reține următoarele:
La data de 07.07.1980 a decedat D. Tudosia, iar pe 24.10.2010 D. Iovdachim, ambii cu ultimul domiciliu pe raza municipiului Piatra N., autorii apelantelor C. O. și D. M.. Față de calitatea părților și de faptul că a intervenit decesul părinților acestora, de pe urma cărora au rămas mai multe bunuri imobile, respectiv construcții și terenuri, întrucât nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, a fost formulată o cerere de partaj succesoral. Pretențiilor din acțiunea principală li s-au opus cele din cererea reconvențională, masa succesorală fiind completată cu un pasiv succesoral compus din mai multe economii ale defunctului D. Iovdachim, la care s-au adăugat și anumite depuneri realizate de cele două apelante, sume ce au fost retrase și utilizate în interesul îndeplinirii tuturor formalităților legate de cheltuielile de înmormântare, praznicile de 9 zile, 40 zile, 1 an și ulterior, precum și respectarea altor datine funerare.
Instanța de fond a realizat o împărțire în natură cât mai judicioasă, respectând fidel conținutul dispoziției legale garantate de art.741 Cod procedură civilă, potrivit cărora, în componența loturilor alcătuite în vederea împărțirii bunurilor în natură trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil „aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare”. Astfel, deși reclamanta pârâtă a fost cea care a locuit cu tatăl său în imobilul – casă de locuit supus împărțelii, sprijinidu-l cu lucrări de amenajare, de îmbunătățire care este adevărat că i-au profitat și acesteia, nu poate fi omis că acestea au contribuit la consolidarea imobilului. Ca urmare a sistării stării de indiviziune construcția a fost partajată în natură, într-o formulă cât mai echitabilă, împrejurare în care pârâtei reclamante i s-a atribuit în lot și o parte din beneficiul, sporul de valoare a imobilului la care a contribuit cealaltă parte, respectiv reclamanta pârâtă.
Cu toate acestea, deși reclamanta pârâtă a criticat varianta de lotizare aleasă de instanță, în baza căreia s-a dispus atribuirea loturilor, dorind o reevaluare a structurii spațiilor acordate, determinată mai ales de faptul că nu este și beneficiara singurei băi aflată în dotarea imobilului, a opinat tot pentru o atribuire în natură a bunului.
Instanța de fond atunci când a ales varianta de lotizare a ținut cont de modalitatea în sunt deținute spațiile, reclamanta pârâtă primind chiar încăperile în care locuiește în prezent, împreună cu fiul său, D. S.. Este adevărat că pârâta reclamantă C. M. a primit cealaltă parte din imobil, inclusiv baia la amenajarea căreia a luat parte reclamanta pârâtă, însă nu a fost posibilă o altă amenajare a unităților locative. Prin alegerea variantei de lotizare nr. II prima instanță a realizat o partajare judicioasă a bunurilor, inclusiv a terenurilor ce compun masa succesorală. Întrucât singura critică exprimată de reclamanta pârâtă a vizat în apel numai modalitatea de împărțire a construcției supusă partajului, iar aceasta a fost înlăturată și calea de atac exercitată va fi respinsă în consecință.
De asemenea, în ceea ce privește celălalt apel formulat de pârâta reclamantă care vizează numai pasivul succesoral, respectiv o altă întindere a acestuia, susținerile formulate nu au fost la rândul lor corespunzător dovedite. Prima instanță a realizat o analiză amplă a pasivului succesoral atât sub aspectul depunerilor realizate, pe de o parte, de defunctul D. Iovdachim, în mai multe unități bancare, iar pe de altă parte de cele două apelante, probate cu acte, dar și a cheltuielilor legate de înmormântare, inclusiv praznicile tradiționale ulterioare, supuse examinării atât din analiza înscrisurilor existente în acest sens cât și a administrării probei testimoniale.
A rezultat un calcul corect a pasivului succesoral, întindere ce nu a fost răsturnată de susținerile apelantei pârâte care a prezentat alte sume, fără niciun corespondent. În realitate, prin criticile formulate, pârâta reclamantă care a primit oricum o satisfacție echitabilă în urma partajului, nu urmărește decât să diminueze cât mai mult compensația financiară, sub forma sultei, pe care trebuie să o plătescă reclamantei pârâte, situație ce este una regretabilă, cu atât mai mult că între cele două părți există o relație de rudenie specială, acestea fiind surori, iar D. M. este cea care a locuit timp de peste 20 de ani împreună cu tatăl lor, D. Iovdachim, fiindu-i aproape și sprijinindu-l în consecință.
Având în vedere cele arătate mai înainte, în temeiul art.296 cod procedură civilă va respinge ca nefondate ambele apeluri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de pârâta – reclamantă C. O., domiciliată în municipiul Piatra N., .. 36, .. D, . și de reclamanta – pârâtă D. M., domiciliată în municipiul Piatra N., ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 4794 din 13.12.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. M. G. B. D. P.
Red. G. B./09.02.2015
Tehn. D. P./11.02.2015
Ex. 4
Fond: I. A.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 391/2014. Tribunalul NEAMŢ | Succesiune. Decizia nr. 556/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
