Succesiune. Decizia nr. 556/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 556/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 5095/291/2012
Dosar nr._ - succesiune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 556/RC
Ședința publică din 25.09.2014
Instanța compusă din:
Președinte: D. S. – judecător
A. M. U. – judecător
L. F. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta - pârâtă G. V., domiciliată în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 303 din 12.04.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele - reclamante B. F. și B. A., domiciliate în R., ., ., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat G. T. pentru recurenta-pârâtă G. V., și avocat V. R. pentru intimatele-reclamante B. F. și B. A., lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- obiectul cauzei este succesiune;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- recurenta a depus la dosar precizare a cererii de recurs și răspuns la întâmpinare.
Doamna avocat V. R., pentru intimatele-reclamante B. F. și B. A., arată că a primit precizările formulate de reclamantă pe e-mail.
Instanța îi înmânează apărătorului intimatelor-reclamante un exemplar de pe precizările formulate de recurentă.
Domnul avocat G. T., pentru recurenta-pârâtă G. V., depune la dosar un extras de pe portalul Judecătoriei R..
Doamna avocat V. R., pentru intimatele-reclamante B. F. și B. A., depune la dosar comunicarea sentinței civile nr. 707/07.04.2014 a Judecătoriei R..
Domnul avocat G. T., pentru recurenta-pârâtă G. V., arată că se constă numai configurația, forma și dimensiunea terenurilor și solicită emiterea unei adrese către expertul A. să depună la dosar tabelul cu coordonate sau solicită efectuarea altei expertize.
Doamna avocat V. R., pentru intimatele-reclamante B. F. și B. A., arată că într-adevăr există o suprapunere de 100 m.p. între proprietatea exclusivă a intimatelor B. F. și B. A. (pe care au dobândit-o de la un alt autor) și parte din terenul intravilan de 3852 m.p., care a fost împărțit în două, iar partea care se suprapune le-a fost atribuită tot acestor coproprietare menționate mai sus, în urma partajării din acest dosar, cealaltă parte revenind recurentei-pârâte.
În urma discuțiilor purtate pe motivele de recurs aflate la filele 4-5, apărătorul recurentei arată că aceasta nu își însușește acest recurs (așa cum rezultă și din precizarea formulată pentru termenul de azi), nefiind făcut de ea. Aceste motive sunt în plus față de cele depuse ulterior.
Instanța respinge cererea prin care se solicită ca expertul să își asume răspunderea pentru lucrarea depusă, apreciind că depunerea lucrării de către expert implică asumarea răspunderii.
Domnul avocat G. T., pentru recurenta-pârâtă G. V., solicită efectuarea unei noi expertize.
Instanța dă cuvântul părților pe casarea cu reținere.
Domnul avocat G. T., pentru recurenta-pârâtă G. V., apreciază că se impune o nouă măsurare a terenului intravilan, pentru motivele invocate în recurs. În situația în care nu se va dispune casarea hotărârii cu reținere, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii instanței de fond și luarea în considerare a schițelor anexe de la filele 117, 118, 122 și 123 dosar fond. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanțele nr. 16/09.05.2014, nr. 21/12.06.2014, nr. 14/28.04.2014 și nr. 33/16.09.2014 privind plata onorariului de avocat.
Doamna avocat V. R., pentru intimatele-reclamante B. F. și B. A., solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii instanței de fond. Arată că dimensiunea terenului intravilan este aceeași, iar recurenta își poate legaliza această dimensiune prin întocmirea documentației cadastrale. Apreciază că prezentul recurs este doar o tergiversare a cauzei. Cu cheltuieli de judecată.
Domnul avocat G. T., pentru recurenta-pârâtă G. V., arată că nu a contestat cota și suprafața atribuită.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 303 din 12.04.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.303 din 12.02.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantele B. F. și B. A. împotriva pârâtei G. V. și, în consecință: S-a constatat deschisă succesiunea defunctei B. V. M., decedată la data de 08.04.1970, cu ultimul domiciliu în . N.; S-a constatat că masa succesorală după defunctă este formată din suprafața totală de 1 ha 9100 mp teren, situat pe teritoriul satului Averești, .. N., înscris în titlul de proprietate nr. 39/1883 din 16 mai 2001, eliberat de Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe numele moștenitorilor defunctei B. M., identificat astfel: în intravilan: sola 20, ..853 mp grădină, situată în Averești, vecini: N – G. M. și L. I.; E – I. G.; S – A. Ș.; V – moșt. B. I. I. și drum sătesc, în valoare de 7.700 lei și în extravilan: tarlaua 59, ..000 mp teren arabil, situat la “B.”, vecini: N – M. V. I.; E – drum exploatare; S – D. G.; V – drum exploatare, în valoare de 1.500 lei; tarlaua 79, ..400 mp teren arabil, la “L. peste pod”, vecini: N – drum județean; E – Ț. G.; S – drum exploatare; V – P. I., în valoare de 1.000 lei și tarlaua 3, ..847 mp teren arabil, la “Dealul Golanilor”, vecini: N – G. V.; E – islaz comunal; S – teren la disp. comisiei; V – drum județean, în valoare de 1.400 lei.
S-a constatat că valoarea totală a masei succesorale după defuncta B. V. M. este de 11.600 lei.
S-a constatat că moștenitori ai defunctei sunt reclamantele B. F. și B. A., în calitate de succesoare legale (fiice) ale defunctului B. I., decedat la 27.06.2011, fiu al lui de cujus, cărora li se cuvine împreună, prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, ceea ce valoric reprezintă 5.800 lei, împreună, potrivit art. 669 din vechiul cod civil și pârâta G. V., în calitate de succesoare legală (fiică) a defunctului B. V., decedat la 03.09.1997, fiu al lui de cujus, căreia i se cuvine prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, ceea ce valoric reprezintă 5.800 lei, potrivit art. 669 din vechiul Cod civil.
În temeiul art.728 și urm. Cod civil, art. 6731 – 67314 Cod procedură civilă, s-a dispus ieșirea din indiviziunea existentă asupra succesiunii defunctei B. V. M. prin formare și atribuire de loturi, în natură, conform completării la raportul de expertiză nr.93 din 18.02.2013 ( filele 78-80), astfel:
Lotul nr.1 s-a atribuit în indiviziune reclamantelor B. I. F. și B. I. A. și este format din următoarele suprafețe de teren: în intravilan - sola 20, ..926 mp grădină, situată în Averești, vecini: N – G. M. și L. I.; E – I. G.; S – G. V. V.; V – B. I. F., B. I. A. și drum sătesc, în valoare de 3.850 lei și în extravilan - tarlaua 59, ..500 mp teren arabil, la “B.”, vecini: N – M. V. I.; E – drum exploatare; S – G. V. V.; V – drum exploatare, în valoare de 750 lei; tarlaua 79, ..700 mp teren arabil, la “L. peste pod”, vecini: N – drum județean; E – G. V. V.; S – drum expl.; V – P. I., în valoare de 500 lei;-tarlaua 3, ..424 mp teren arabil, la “Dealul Golanilor”, vecini: N – G. V.; E – drum județean; S – G. V. V.; V – islaz comunal, în valoare de 700 lei.Valoarea lotului nr.1 este de 5.800 lei.
Lotul nr.2 s-a atribuit pârâtei G. V. V. și este format din următoarele suprafețe de teren: în intravilan - sola 20, ..927 mp grădină, situată în Averești, vecini: N – Bălusescu I. F. și B. I. A.; E – I. G.; S – A. Ș.; V – B. I. F. și drum sătesc, în valoare de 3.850 lei și în extravilan -tarlaua 59, ..500 mp teren arabil, situat la “B.”, vecini: N – Bălusescu I. F. și B. I. A.; E – drum exploatare; S – D. G.; V – drum exploatare, în valoare de 750 lei; -tarlaua 79, ..700 mp teren arabil, la “L. peste pod”, vecini: N – drum județean; E – Ț. G.; S – drum exploatare; V – B. I. F. și B. I. A., în valoare de 500 lei și tarlaua 3, ..423 mp teren arabil, la “Dealul Golanilor Valea Ursului”, vecini: N – B. I. F. și B. I. A.; E – drum județean; S – teren la disp. comisiei; V – islaz comunal, în valoare de 700 lei. Valoarea lotului nr.2 este de 5.800 lei.
Totodată, s-a dispus ca schița anexă din completarea la raportul de expertiză topometrică Anexa 3, nr.93 din 18.02.2013 (fila 80 dosar) să facă parte integrantă din hotărâre și au fost compensate în parte cheltuielile de judecată suportate de părți în cauză și au fost obligate reclamantele împreună să plătească pârâtei suma de 1.576 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria R. a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul său sub nr._ din 01.11.2012, reclamantele B. F. și B. A. au chemat-o în judecată pe pârâta G. V., solicitând să se dispună ieșirea din indiviziunea existentă asupra succesiunii rămase de pe urma defunctei B. V. M., decedată la data de 08.04.1970, cu ultimul domiciliu în . N..
Reclamantele au arătat că masa succesorală rămasă după defunctă se compune din suprafața totală de 1 ha 9100 mp teren situat pe raza .. N., înscris în titlul de proprietate nr. 39/1883 din 16 mai 2001, eliberat de Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Au mai precizat că moștenitori sunt următorii: reclamantele, în calitate de succesoare legale (fiice ) ale defunctului B. I., decedat la 27.06.2011, fiu al lui de cujus, cărora li se cuvine împreună, prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, potrivit art. 669 din vechiul Cod civil și pârâta G. V., în calitate de succesoare legală (fiică) a defunctului B. V., decedat la 03.09.1997, fiu al lui de cujus, căreia i se cuvine prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, potrivit art. 669 din vechiul Cod civil.
Reclamantele au achitat o taxă judiciară de timbru în sumă de 695 lei și au aplicat timbru judiciar mobil de 5 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale Legii nr.32/1995 pentru modificarea și completarea OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar (50 lei de moștenitor + 6% din valoarea masei succesorale).
În dovedirea acțiunii, reclamantele au solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 4-14) și efectuarea expertizei judiciare în specialitatea topometrie, pentru identificarea, evaluarea și lotizarea suprafețelor de teren ce intră în compunerea masei succesorale, concluziile acesteia fiind înaintate instanței la data de 20.02.2013 (filele 53-55).Onorariul expertului judiciar în sumă de 700 lei (fila 42) a fost suportat de reclamante.
Pârâta G. V. a solicitat avizarea expertizei de către O.C.P.I., refacerea măsurătorilor în sistem proiecție Stereo 70 cu aparatură prin satelit GPS, achitând un supliment de onorariu în sumă de 2.000 lei.
Pârâta G. V. s-a prezentat personal în instanță, și-a angajat apărător și a arătat că nu dorește să primească loturi egale, ci o deschidere mai mare la drumul sătesc (din totalul de 19,20 m), reclamantele urmând să primească 1,5 m -2 m deoarece au în continuare alt teren ce le aparține. Pârâta a mai solicitat avizarea de către OCPI a schiței terenului iar cu privire la suprafața de 100 m care se suprapune virtual (fila 92), reclamantele au susținut că acest teren se află în lotul atribuit lor și nu solicită avizarea expertizei.
Pârâta prin apărător a solicitat suspendarea cauzei pe motiv că a introdus acțiune pentru rectificare carte funciară, însă nefiind vorba de acțiune petitorie care să influențeze direct acțiunea de față și să aibă consecință asupra substanței dreptului, instanța a respins cererea de suspendare a cauzei de față, apreciind că ar fi evidentă o tendință de tergiversare a cauzei, din partea pârâtei.
Examinând lucrările dosarului, Judecătoria R. a reținut că succesiunea după defuncta B. V. M., cu ultimul domiciliu în .. N., s-a deschis, prin decesul acesteia, survenit la data de 08.04.1970.
A constatat că masa succesorală rămasă după defuncta B. V. M. se compune din suprafața totală de 1 ha 9100 mp teren, situat pe raza ., înscris în titlul de proprietate nr.39/1883 din 16 mai 2001, eliberat de Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, identificat astfel: în intravilan: sola 20, ..853 mp grădină, situată în Averești, vecini: N – G. M. și L. I.; E – I. G.; S – A. Ș.; V – moșt. B. I. I. și drum sătesc, în valoare de 7.700 lei și în extravilan: tarlaua 59, ..000 mp teren arabil, situat la “B.”, vecini: N – M. V. I.; E – drum exploatare; S – D. G.; V – drum exploatare, în valoare de 1.500 lei; tarlaua 79, ..400 mp teren arabil, la “L. peste pod”, vecini: N – drum județean; E – Ț. G.; S – drum exploatare; V – P. I., în valoare de 1.000 lei și tarlaua 3, ..847 mp teren arabil, la “Dealul Golanilor”, vecini: N – G. V.; E – islaz comunal; S – teren la disp. comisiei; V – drum județean, în valoare de 1.400 lei.
A constatat că valoarea totală a masei succesorale după defuncta B. V. M. este de 11.600 lei.
A constatat că moștenitori ai defunctei sunt sunt reclamantele B. F. și B. A., în calitate de succesoare legale (fiice) ale defunctului B. I., decedat la 27.06.2011, fiu al lui de cujus, cărora li se cuvine împreună, prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, ceea ce valoric reprezintă 5.800 lei, împreună, potrivit art. 669 din vechiul Cod civil și pârâta G. V., în calitate de succesoare legală (fiică) a defunctului B. V., decedat la 03.09.1997, fiu al lui de cujus, căreia i se cuvine prin retransmitere, cota-parte indiviză de 1/2 din masa succesorală, ceea ce valoric reprezintă 5.800 lei, potrivit art. 669 din vechiul Cod civil.
Instanța a mai reținut că părțile nu au adoptat poziții divergente în ceea ce privește compunerea masei succesorale rămasă după defunctă sau valoarea stabilită prin expertiza judiciară.
În ceea ce privește însă modalitatea de ieșire din indiviziune, instanța a reținut că, în ansamblu, părțile au agreat variante diferite de lotizare propuse de expertul tehnic. Astfel reclamantele au solicitat o împărțire egală a terenului, fiind posibilă o astfel de lotizare, fără riscul de a se fărâmița parcelele, de a scădea valoarea sau folosința eficientă acestora. Pârâta, dimpotrivă, a solicitat pentru ea o deschidere mai mare la drumul sătesc în privința terenului intravilan, însă această modalitate de lotizare nu se justifică și ar fi o inegalitate pentru partea adversă în măsura în care o deschidere totală de 19,2 m la drumul sătesc permite o împărțire egală și eficientă pentru realizarea unor loturi egale, respectiv de câte 9,6 m pentru fiecare lot.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.728 și urm. Cod civil, art.6731 - art.67314 Cod procedură civilă s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra succesiunii defunctei, prin formare și atribuire de loturi fizice perfect egale, urmând ca schița anexă din completarea la raportul de expertiză topometrică Anexa 3, nr.93 din 18.02.2013 (fila 80 dosar) să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.
Potrivit art.274 și urm. Cod procedură civilă, s-au compensat în parte cheltuielile de judecată suportate de părți în cauză și au fost obligate reclamantele împreună să plătească pârâtei suma de 1.576 lei reprezentând cheltuieli de judecată, având în vedere că reclamantele au suportat 2.598 lei cheltuieli de judecată iar pârâta a efectuat cheltuieli în sumă de 5750 lei.
Pârâta G. V. a declarat, în termen legal, recurs împotriva încheierii civile de ședință din data de 5.02.2014 și sentinței civile nr.303 din 12.02.2014, solicitând, în primul rând, casarea încheierii din 05.02.2014 și suspendarea judecății prezentei cauze până ia soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._, în conformitate cu prevederile art. 244 alin.(l) pct.l și alin.(2) VCPC și, în al doilea rând, modificarea în parte a hotărârii de primă instanță cu luarea în considerare ca parte integrantă a acesteia a lotizării propuse prin planurile topografice anexă refăcute pentru termenul de judecată din data de 08.01.2014 (în parte avizate de O.C.P.I. N.), inclusiv anexa-plan pentru . cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de recurs (f.12-17 ds.), referitor la încheierea din data de 05.02.2014, s-a susținut că i s-a respins cererea de suspendare a judecății cauzei, până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._ aflat pe rolul Judecătoriei R., cu obiect „obligația de a face, rectificare carte funciară”, pe motivul că nu sunt îndeplinite prevederile art.244 VCPC și pentru faptul că ar urmări tergiversarea judecății cauzei.
În fapt, a fost nevoită să promoveze acțiunea civilă din dosarul nr._, având ca obiect „obligația de a face - rectificare carte funciară”, întrucât expertul judiciar tehnic cu specialitatea topografie, geodezie, cadastru desemnat în cauză a răspuns la obiecțiunile transmise de instanța de fond la termenele din 04.09.2013 și 02.10.2013, cu precizarea că nu se poate aviza la O.C.P.I. N. planul - schiță anexă la raportul de expertiză refăcut cu privire la terenul situat în intravilanul localității Averești, județul N., cvartal (sola) 20, . în timpul soluționării prezentei cauze civile, reclamantele au întocmit documentația cadastrală pentru imobilul învecinat ce le aparține, situat la vest (sud-vest) de terenul intravilan în litigiu, expertul judiciar constatând o suprapunere a terenurilor de cea 100 mp.
Din acest motiv, O.C.P.I. N. nu a avizat planul topografic anexă la raportul de expertiză refăcut de expertul judiciar A. F..
De menționat este faptul că planurile topografice anexă la raportul de expertiză refăcut pentru parcelele de teren situate în extravilanul localității Averești au fost avizate favorabil de O.C.P.I. N. și depuse la instanța de fond pentru termenul din 08.01.2014.
Condiția dependenței celor două cauze civile este îndeplinită, întrucât în cazul în care suprapunerea celor două imobile este dovedită, eventuala micșorare a suprafeței parcelei de teren intravilan din prezenta cauză modifică atât suprafața lotizată cât și valoarea celor două loturi stabilite pentru părțile în litigiu.
Nu este reală împrejurarea că ar fi urmărit prin această cerere de suspendare tergiversarea judecății prezentei cauze, întrucât a solicitat în obiecțiunile depuse pentru termenul din 02.10.2013, o rezolvare amiabilă a acestei erori de suprapunere a terenurilor învecinate ce aparțin părților în litigiu, pentru a evita un nou litigiu, dar expertul a răspuns că această suprapunere se poate soluționa numai de instanța de judecată, în cadrul unui alt proces civil.
Este foarte curios faptul că reclamantele din prezenta cauză și-au întocmit documentația cadastrală pentru imobilul învecinat în timpul judecății prezentei cauze, considerând ca reală limita de vecinătate înscrisă în planul anexă nr. 3 la raportul de expertiză completat pentru termenul din 22.05.2013, plan topografic care a fost refăcut ulterior de expertul judiciar în urma admiterii obiecțiunilor de către instanța de fond, în coordonate topografice Stereo 1970, plan care are o cu totul altă formă geometrică și care iarăși, în mod curios, nu a mai fost luat în considerare de către instanță la pronunțarea sentinței recurate.
Referitor la sentința civilă nr.303/12.02.2014 s-a apreciat că este nelegală întrucât instanța de fond - deși a stabilit loturi egale pentru părțile în litigiu, conform cotelor succesorale - a dispus ca planul Anexa nr.3 la raportul de expertiză completat depus pentru termenul din 22.05.2013 să facă parte integrantă din hotărâre, deși acest plan anexă a fost refăcut în urma obiecțiunilor pe care le-a formulat la raportul de expertiză și care au fost admise de instanța de fond și transmise expertului judiciar pentru a se reface raportul de expertiză.
Schițele topografice din Anexa 3 - fila 80 dosar fond, întocmite pentru parcelele de teren situate în intravilanul și extravilanul localității Averești, județul N., ce constituie masa succesorală rămasă de pe urma defunctei B. M. și care constituie obiectul prezentei cauze civile, au fost modificate considerabil ca formă și dimensiuni în urma refacerii măsurătorilor topografice în coordonate Stereo 1976 și implicit a raportului de expertiză judiciară topografică.
Astfel, planurile topografice pentru parcelele de teren extravilane au fost avizate de O.C.P.I N. și depuse la instanța de fond pentru termenul din 08.01.2014, fiind înregistrate modificări cu privire la formă și dimensiuni (lungime și lățime).
Pentru ., cvartal (sola) 20, teren arabil intravilan, în suprafață de 3853 mp, ce interesează în mod deosebit cauza de față, în schița admisă de instanța de fond, anexa 3 - fila 80, . geometrică neregulată cu deschiderea la . 19,20 m și lățimea la Est de 33,50 m ( 13,20 m + 20,30 m ), iar în planul topografic refăcut, respectiv fila 115 - dosar fond, măsurat în coordonate topografice Stereo 1970, dar neavizat de O.C.P.I N., datorită suprapunerii cu terenul reclamantelor, . o formă geometrică neregulată, cu dimensiunile ușor modificate, dar în partea de Sud -Vest a parcelei forma diferă substanțial, în planul topografic refăcut limita de vecinătate fiind aliniată cu limita de vecinătate a imobilului reclamantelor.
Expertiza judiciară topografică, fiind parte integrantă din hotărârea recurată, constituie baza documentației cadastrale ce se va întocmi pentru fiecare parte din proces, pentru intabularea dreptului de proprietate asupra lotului /imobilului dobândit în urma ieșirii din indiviziune.
Avizarea expertizelor judiciare topografice de către OCPI a devenit obligatorie ca urmare a Protocolului semnat între Ministerul Justiției și A.N.C.P.I, conform Regulamentului emis de A.N.C.P.I la 19 septembrie 2011. Avizarea se solicită pentru respectarea formei geometrice și a dimensiunilor parcelelor de teren măsurate în coordonate topografice Stereo 1970 și nu pentru lotizarea propusă de expertul judiciar sau pentru alte spețe juridice (grănițuiri, revendicări, etc).
În prezenta cauză, instanța de fond a admis obiecțiunile formulate împotriva raportului de expertiză completat și depus pentru termenul din data de 22.05.2013 (din care face parte și Anexa 3 luată în considerare de instanță) și a dispus expertului tehnic avizarea raportului de expertiză de către O.C.P.I. N., suplimentând onorariul de expertiză tocmai în acest scop.
După termenul de judecată din 19.06.2013, până la pronunțarea din 12.02.2014, toate termenele au fost acordate pentru refacerea raportului de expertiză și avizarea raportului de expertiză la O.C.P.I. N..
După ce expertul tehnic a depus la instanța de fond raportul de expertiză judiciară avizat de O.C.P.I. N. pentru parcelele din extravilan iar pentru . din intravilan a refăcut toate măsurătorile cu aparatură specializată GPS, în coordonate Stereo 1970, avizarea fiind respinsă datorită suprapunerii cu terenul deținut de reclamante în partea de Sud-Vest, instanța de fond, în mod nelegal, admite acțiunea și consideră ca făcând parte integrantă din hotărâre Anexa 3, practic o anexă topografică care nu corespunde realității din teren, măsurătorile fiind refăcute de către expertul tehnic la dispoziția instanței de fond.
Se menționează că nu se consideră ca nelegală admiterea acțiunii, nelegală fiind doar expertiza luată în considerare de către instanța de fond ca făcând parte integrantă din hotărârea recurată.
Suprafețele loturilor formate și implicit valoarea lor (valoare stabilită pe baza grilei notariale) sunt aceleași, dar expertiza judiciară topografică se dispune în cauză și se efectuează întocmai pentru a evidenția forma geometrică și dimensiunile reale din teren pentru parcelele în litigiu. Altfel era foarte simplu să nu se mai piardă timp și bani pentru expertiză, procedându-se la împărțirea suprafețele parcelelor din titlu de proprietate la 2 și se înmulțea cu valoarea pe m.p. sau pe ha din grila notarială.
Desigur că acest tip de abordare este nelegală iar hotărârea recurată, așa cum a fost pronunțată în ceea ce privește expertiza luată în considerare de către instanța de fond este nelegală, aceasta neputând fi pusă în executare întrucât Anexa 3 la expertiza judiciară, de la fila 80 dosar fond, nu corespunde realității din teren, ca formă și dimensiuni.
În ceea ce privește aspectul dimensiunii accesului la stradă pentru ., teren arabil intravilan, deși au dimensiuni inegale ale accesului la stradă, loturile formate sunt egale, dimensiunea - acces la stradă atribuită reclamantelor fiind mai mică datorită învecinării cu un teren ce le aparține tot acestora (plan anexă, fila 115 dosar fond).
Dar, chiar și în cazul în care lotizarea propusă pentru . în intravilanul localității Averești, efectuată după ce s-a refăcut raportul de expertiză în urma măsurătorilor topografice cu aparatură GPS, în coordonate Stereo 1970, nu convine reclamantelor, aceasta nu îndreptățește la integrarea în hotărârea recurată a unei schițe - anexa 3 nelegală, care nu numai că nu corespunde realității din teren, așa cum s-a explicat anterior, dar practic este un fals grosolan utilizat de instanța de fond, expertul judiciar fiind absolvit de orice vină întrucât și-a refăcut măsurătorile.
Eventual, reclamantele puteau să formuleze obiecțiuni iar instanța de fond dacă le considera pertinente și utile cauzei, putea dispune refacerea lotizării pentru . intravilan.
Este inadmisibil să se admită obiecțiunile pertinente pe care le-a formulat la raportul de expertiză judiciară topografică, să se dispună suplimentarea onorariului de expert cu 2000 lei, refacerea măsurătorilor cu aparatură topografică GPS în coordonate Stereo 1970 și avizarea acestor măsurători de O.C.P.I. N., iar la final să se ignore toate aceste dispoziții legale anterioare și să se ia în considerare o anexă care practic a fost anulată prin refacerea legală a expertizei.
Faptul că raportul de expertiză refăcut și depus la 08.01.2014 are titulatura de „Completare la raportul de expertiză tehnică judiciară”, titulatură copiată de expert pentru fiecare răspuns la obiecțiunile transmise de către instanța de fond, nu o îndreptățea pe aceasta în luarea în considerare a unei anexe topografice nelegale, care a fost practic anulată prin refacerea de către expert a raportului de expertiză judiciară topografică, respectiv a măsurătorilor pentru fiecare parcelă în parte.
S-a mai solicitat ca în subsidiar, pentru ipoteza în care se va admite recursul și se va reține cauza pentru rejudecarea fondului, să fie încuviințată proba cu o nouă expertiză judiciară topografică pentru . intravilanul localității Averești, sau pentru a se limita cheltuielile de judecată, să se dispună audierea expertului judiciar A. F., pentru a lămuri lotizarea efectuată în ceea ce privește . intravilanul localității Averești, cu nr. 363A/.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.299,art.301, art.3041 și art.312 al.3 teza 3 din Vechiul Cod de procedură civilă.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 9,5 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
În dovedire, recurenta a depus în fotocopii: extras Aplicația Ecris - Judecătoria R. privind dosarul nr._ și sentința civilă nr.707 din 07.04.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ .
Intimatele-reclamante B. F. și B. A., legal citate, au formulat întâmpinare (f.30,31 ds.) prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii civile din 05.02.2014 cât și a hotărârii de primă instanță ca temeinice și legale; cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
În combaterea motivelor de recurs, s-a susținut că au solicitat instanței ca masa succesorală să fie împărțită conform cotelor ce revin părților, respectiv fiecare parcelă să fie împărțită în două părți egale. Terenul extravilan a fost împărțit prin expertiză în cote egale cu o deschidere egală la drumul de exploatare, fiind cerută și avizarea de către O.C.P.I.
În ceea ce privește terenul intravilan, recurenta a solicitat împărțirea acestuia în suprafețe egale însă deschiderea a solicitat-o într-un mod absolut inacceptabil, respectiv să li se acorde o deschidere de 2,40 m, iar recurenta să beneficieze de o deschidere de 16,6 m.
Se apreciază că instanța a procedat corect în momentul în care a ales varianta prin care terenul intravilan era împărțit în suprafețe egale cu o deschidere egală deoarece nu există nici un temei de drept sau măcar de ordin moral care ar justifica o împărțire total neechilibrată deoarece fiecare dintre părți, respectiv subsemnatele și recurenta să primească o cotă de ½ din masa succesorală.
Recurenta își motivează solicitarea de împărțire în modalitatea în care primea deschiderea de 16,6 m deoarece pe suprafața care i-ar reveni ar exista o . arbori care ar obliga-o pe viitor la cheltuieli suplimentare. Se consideră că această susținere nu poate fi reținută întrucât în fața terenului supus partajării există într-adevăr 4 copăcei care nu ar împiedica cu nimic exploatarea deschiderii la stradă. Mai mult decât atât, păstrarea sau tăierea acestor arbori nu justifică diminuarea valorii terenului ce urmează a intra în lotul lor prin diminuarea deschiderii la stradă.
Referitor la încheierea din data de 05.02.2014, se apreciază că instanța a procedat corect respingând cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._ având ca obiect „obligația de a face, rectificare Carte funciară”, întrucât respectiva cerere a fost promovată pentru a se tergiversa soluționarea dosarului de partaj, motivându-se că și-ar fi întocmit documentație cadastrală pentru suprafața de teren învecinată, proprietatea lor, în vederea „fraudării” în vreun fel a drepturilor ce-i reveneau. Motivarea a mai vizat și o suprapunere de aproximativ 100 mp a terenului ce face obiectul masei succesorale cu suprafața de teren proprietatea lor.
Au solicitat respingerea cererii de suspendare întrucât, conform tuturor variantelor de lotizare, presupusa suprapunere de teren ar micșora lotul lor și nu ar afecta în nici un fel lotul recurentei, astfel încât consideră că o eventuală suspendare nu ar fi făcut altceva decât să tergiverseze cauza.
De altfel, soluția dată în dosarul_, a fost de respingere a cererii, fapt ce ar trebui să întărească convingerea instanței de control judiciar că într-adevăr susținerile lor au fost reale, documentația cadastrala întocmită a fost corectă și nu a afectat în nici un fel partajarea suprafeței ce formează masa succesorală.
Susținerea recurentei conform căreia eventuala micșorare a suprafeței parcelei de teren intravilan din prezenta cauză modifică atât suprafața lotizată cât și valoarea celor două loturi stabilite pentru părțile in litigiu, nu poate fi primită întrucât aceasta suprapunere ar afecta doar lotul lor.
Într-adevăr instanța a reținut în soluționarea cauzei pentru terenul intravilan, schița topografică aflată la fila 80 din dosar, deoarece aceasta reprezintă o împărțire corectă a parcelei din intravilan respectiv fiecare dintre părțile în litigiu are o deschidere de 9,6 m la stradă. În ceea ce privește parcelele pentru extravilan, instanța de fond a dispus partajarea acestora în cote egale conform completării prin care s-a efectuat avizarea de către O.C.P.I.
Susținerile recurentei conform căreia sentința pronunțată în dosar nu ar putea fi pusă în executare, sunt total neadevărate și nesusținute întrucât, așa cum a dispus instanța de fond, fiecare parcelă din terenul extravilan urmează a fi împărțită în jumătate, iar terenul intravilan urmează a fi împărțit tot în jumătate, deschiderea la stradă fiind egală pentru ambele loturi.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115, art.274 Cod procedură civilă.
În temeiul art.146 Cod procedură civilă, recurenta a depus note scrise (f.40-42 ds.), ce au fost avute în vedere de către instanță la pronunțarea asupra cauzei.
În examinarea hotărârilor judecătorești recurate, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.306 raportat la art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține recursul ca fiind fondat doar pentru motivul care vizează modalitatea de împărțire a bunurilor succesorale pentru următoarele considerente:
Critici aduse sentinței recurate de către pârâtă cu referire la modalitatea efectivă de ieșire din indiviziune și care se circumscriu motivului de modificare reglementat de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, vor fi primite de către instanță în considerarea faptului că judecătorul fondului a făcut o aplicare parțial incorectă a dispozițiilor de drept substanțial și procesual în materia împărțelii judiciare și o apreciere defectuoasă a probatoriului tehnic administrat în cauză cu privire la acest aspect.
În concret, instanța de fond a reținut, pe deplin justificat, că părțile litigante nu au adoptat poziții divergente în legătură cu aspectele ce privesc calitatea de moștenitori și cotele ce le revin în această calitate, componența masei succesorale rămase de pe urma defunctei autoare B. V.M. și valoarea bunurilor succesorale supuse împărțelii, astfel cum a fost aceasta stabilită prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză.
Însă, în privința modalității de ieșire din indiviziune, instanța de fond a reținut că, în ansamblu, părțile au agreat variante diferite de lotizare propuse de expertul tehnic. Mai exact, diferendul dintre părți privește împărțirea terenului grădină în suprafață de 3.853 m.p., situat în intravilanul satului Averești, ..N., în sensul că reclamantele au solicitat o împărțire egală atât ca suprafață cât și ca deschidere la drumul public, în timp ce pârâta a solicitat împărțirea terenului de o asemenea manieră încât terenul ce-i va fi atribuit să aibă o deschidere mai mare la drumul sătesc pe considerentul că terenul ce va fi atribuit reclamantelor se învecinează cu un altul aflat tot în proprietatea acestora.
Instanța de fond a considerat că opțiunea de lotizare agreată de pârâtă nu se justifică întrucât o deschidere totală de 19,2 m la drumul sătesc permite o împărțire egală și eficientă pentru realizarea unor loturi egale, respectiv de câte 9,6 m pentru fiecare lot, sens în care a dispus ca împărțirea bunurilor succesorale să se facă conform opțiunii reclamantelor, cu mențiunea ca schița anexă 3 la completarea de raportul de expertiză tehnică topometrică nr.93 din 18.02.2013 (fila 80 dosar fond) să facă parte integrantă din hotărâre.
În materia partajului funcționează principiul împărțelii în natură, art.741 al.1 din Codul civil 1864 stabilind că: „La formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.”
În cauză, se reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiului împărțelii în natură, apreciind asupra oportunității atribuirii către cele două părți litigante a câte 4(patru) trupuri de teren, din care 3(trei) în extravilanul localității și unul în intravilan, egale atât ca întindere cât și ca valoare. De asemenea, s-a urmărit și evitat efectiv stabilirea de sulte egalizatoare, în condițiile în care valorile celor două loturi atribuite sunt egale, respectiv câte 5.800 lei fiecare în parte.
Cu toate acestea, tribunalul constată că schița anexă parte integrantă din sentința recurată avută în vedere de către judecătorul fondului la pronunțare nu corespunde realității din teren, fiind infirmată de măsurătorile efectuate de același expert tehnic judiciar A. F. dar, de această dată, executate în sistem de proiecție stereografic 1970 și consemnate în completarea la raportul de expertiză nr.93 din 18.02.2013 și schițele anexă integrante aflate la filele 117-125 ds. fond.
În condițiile în care atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, în orice tip de împărțeală (convențională sau judiciară) este condiționată de identificarea în spațiu, cu tot ceea ce prezumă aceasta, respectiv indicarea următoarelor elemente: județ, localitate, stradă, număr, vecinătăți pe toate laturile, întindere, categorie de folosință, grad de înclinare și eventual numărul de carte funciară și numărul topografic, referirea instanței de fond la o schiță anexă parte integrantă din hotărâre, care nu reprezintă în fapt realitatea din teren este greșită și nu poate fi menținută ca atare.
Împrejurarea că planurile parcelare topografice corespunzătoare parcelelor din extravilan au fost avizate de către O.C.P.I. N., însă planul parcelar corespunzător terenului grădină în suprafață de 3.853 m.p. situat în intravilanul localității în modalitatea refăcută nu a primit avizul aceleași instituții, nu înseamnă că respectiva schiță de plan nu ar reprezenta realitatea din teren ci doar că documentația cadastrală întocmită de reclamante cu scopul intabulării proprietății lor învecinate cu terenul supus partajului a fost recepționată de O.C.P.I. N. în cursul judecării prezentei cauze.
În condițiile în care dovada dreptului de proprietate asupra unui imobil, oricare ar fi acesta, și implicit și a caracteristicelor topografice ale acestuia, se face cu acte de proprietate (în acest caz titlul de proprietate emis în baza legislației funciare) și nu cu documentații cadastrale întocmite de persoanele autorizate și avizate de Oficiile Județene de Cadastru și Publicitate imobiliară, neavizarea de către O.C.P.I. N. a planului parcelar corespunzător terenului grădină în suprafață de 3.853 m.p. nu constituie un motiv suficient de natură a împiedica instanța să-l valideze câtă vreme reprezintă realitatea din teren transpusă tehnic pe suport analogic și digital.
În legătură cu dimensiunile deschiderii la stradă a celor două trupuri de teren din intravilan propuse spre atribuire, tribunalul reține că propunerea conținută de schița anexă de la fila 117 ds. fond, în care deschiderea lotului propus spre atribuire pârâtei este de 16,6 m.l., în timp ce deschiderea lotului propus spre atribuire reclamantelor este de 2,4 m.l., nu afectează în niciun caz drepturile acestora din urmă, cum în mod fals s-a încercat să se acrediteze, deoarece trupul de teren propus spre atribuire este învecinat cu terenul în suprafață de 3.100 m.p. proprietatea acelorași reclamante (moștenit de la tatăl B. I.I.), iar deschiderea la stradă a acestuia (aflat în continuarea celui propus spre atribuire cu deschidere de 2,4 m.l.) este de circa 15,64 m.l., astfel că întregul teren proprietate în forma nouă de după atribuire are asigurat o deschidere la stradă mai mult decât suficientă.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că recursul pârâtei este întemeiat, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, urmează a-l admite și a modifica în parte sentința recurată, în sensul că va dispune ieșirea din indiviziunea existentă asupra succesiunii defunctei B. V. M., prin formare și atribuirea de loturi, în natură, conform completării la raportul de expertiză nr. 93 din 18.02.2013 (filele 117-125 dosar fond) în loc de fila 78-80, va înlocui din sentință dispozițiile privind referirile la schița anexă de la fila 80, cu cele privind referirile la schițele anexe de la filele 117-125 dosar fond și va menține celelalte dispoziții din sentința recurată în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri.
În conformitate cu dispozițiile art.274 și art.276 Cod procedură civilă, având în vedere soluția de modificare parțială a loturilor atribuite părților ca efect al admiterii recursului promovat de pârâta G. V., tribunalul va compensa cheltuielile de judecată efectuate în recurs până la concurența sumei de 1.000 lei și, pe cale de consecință, va obliga intimatele-reclamante B. F. și B. A. să plătească recurentei-pârâte G. V. suma de 1.900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta G. V., domiciliată în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr.303 din data de 12.04.2014 pronunțată de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimatele - reclamante B. F. și B. A., domiciliate în R., ., ..
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Dispune ieșirea din indiviziunea existentă asupra succesiunii defunctei B. V. M., prin formare și atribuirea de loturi, în natură, conform completării la raportul de expertiză nr. 93 din 18.02.2013 (filele 117-125 dosar fond) în loc de fila 78-80.
Înlocuiește din sentință dispozițiile privind referirile la schița anexă de la fila 80, care sunt înlocuite cu schițele anexe de la filele 117-125 dosar fond.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 1000 lei și, în consecință:
Obligă intimatele reclamante B. F. și B. A. să plătească recurentei pârât G. V. suma de 1900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 25.09.2014.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. S. A.-M. U., C. Ailuțoaei
L. F.
Red. și tehnored. A.M.U. – 30.10.2014
Tehnored. C.A. – 31.10.2014
2 ex.
Fond: B. L.
| ← Succesiune. Decizia nr. 456/2014. Tribunalul NEAMŢ | Conflict de competenţă. Sentința nr. 5/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
