Fond funciar. Decizia nr. 219/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 219/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 08-03-2012 în dosarul nr. 219/RC
Dosar nr._ - plângere la Legea nr. 1/2000 -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 219/RC
Ședința publică din 08.03.2012
Instanța compusă din:
Președinte: L. F. – președintele tribunalului
D. M. – judecător
D. S. – judecător
Grefier – C. Ailuțoaei
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul - petent B. V., domiciliat în comuna Pângărați, ., împotriva sentinței civile nr. 648 din 11.04.2011 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele - intimate C. L. Tașca pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N., având ca obiect plângere la Legea nr. 1/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- obiectul cauzei este plângere la Legea nr. 1/2000;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- Judecătoria B. a înaintat dovezile de comunicare a sentinței civile nr. 648/11.04.2011.
Față de dovezile de comunicare înaintate de Judecătoria B., instanța constată că recursul este declarat și motivat în termenul legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 648 din 11.04.2011 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._, tribunalul constată următoarele:
Constată că prin sentința civilă nr. 648 din data de 11.04.2011, pronunțată de Judecătoria B., a fost admisă excepția invocată din oficiu în cauza civilă formulată de petentul B. V., în contradictoriu cu intimatele C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. L. Tașca pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și, în consecință, a fost respinsă ca tardivă cererea de constituire a dreptului de proprietate nr. 6/2010, fiind menținută Hotărârea Comisiei Județene N. nr. 8615/2010, în ce-l privește pe petent. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin plângerea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub numărul_, petentul B. V. a solicitat, în baza art. 5 și următoarele din Legea nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană N. și C. Comunală Tașca, anularea în ceea ce îi privește a Hotărârii Comisiei Județene nr. 8615/23.12.2010.
În exercitarea rolului activ conferit de art. 129 coroborat cu art. 84 cod procedură civilă, instanța de fond a constatat că în dreptul material cererea de reconstituire înregistrată la C. L. se întemeiază pe art. 36 din Legea nr. 1/2000 și are natura juridică a unei cereri de constituire.
Plângerea este scutită de taxă de timbru și de timbru judiciar potrivit art. 42 din Legea nr. 1/2000, modificată.
În dovedire, la judecata în fond, au fost depuse la dosar în fotocopie înscrisuri.
S-a invocat de către prima instanță excepția tardivității introducerii cererii de constituire, pe care, examinând-o cu prioritate conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, a admis-o, apreciind-o întemeiată deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute art. 13 din Legea nr. 18/1991, deoarece cererea nu a fost introdusă în termen la Comisa L.. În lipsa unui termen special de acceptare a succesiunii, prevăzut în Legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, s-a apreciat că se impune aplicarea dreptului comun în materie, respectiv art. 700 Cod civil. S-a reținut că modificarea adusă Legii nr. 1/2000 prin Legea nr. 212/2008 a fost în sensul includerii în categoria îndreptățiților a persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite. Astfel, instanța de fond a apreciat că, dacă autorul se încadrează în această categorie, cererea de reconstituire se poate formula, cu respectarea termenului legal, în maxim 6 luni de la data modificării survenite în lege.
Față de cele menționate, prima instanță a constatat că cererea a fost introdusă cu mult peste termenul de acceptare a succesiunii.
Instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, petentul B. V.. Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului N. sub același număr generat în ECRIS la judecata în fond, și anume sub nr._ .
În recursul declarat, petentul a criticat sentința, considerând-o nelegală și netemeinică, deoarece Legea nr. 212/2008 nu are prevăzut un termen de aplicare, iar dreptul de proprietate pentru cererea formulată cu nr. 6/2010 este consimțit de Constituție și de Codul civil.
Față de recursul declarat de petent, intimata C. locală Tașca a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului, cu următoarea argumentare:
Excepția tardivității invocată de instanța de fond este neîntemeiată, deoarece de la apariția Legii nr. 1/2000 și până la Legea nr. 212/2008 art. 36 a suferit o . modificări succesive, care nu împiedică cu nimic dreptul de a se atribui reclamanților suprafața de teren admisă de comisia locală, fiind aplicabil principiul ultraactivității legii civile, conform căruia legea veche este aplicabilă situațiilor în curs până la consumarea lor, până la momentul în care toate raporturile care s-au născut sub imperiul acestei legi se sting. Având în vedere fluctuațiile legislative și deoarece actele necesare de la Arhivele Militare se obțin foarte greu, precizează intimata că este de notorietate faptul că foarte multe persoane au formulat cererile de constituire numai în momentul în care au fost realmente convinși că acestea vor fi soluționate favorabil.
Mai arată intimata că un număr foarte mare de persoane din zona de munte, inclusiv de pe raza comunei Tașca, au beneficiat, în situații similare, deja de constituirea dreptului de proprietate, iar a refuza acest drept altor persoane din aceste localități, respectiv petentului din cauza de față, în condițiile în care acesta a invocat faptul că autorul său a luptat pe front, ar crea o discriminare evidentă. De aceea consideră intimata că trebuie să fie avută în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat în mod constant practicile discriminatorii.
P. toate aceste motive, intimata solicită admiterea recursului declarat de petent, având în vedere și faptul că hotărârea comisiei locale de validare a cererii petentului a fost emisă cu respectarea legislației în vigoare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, se constată că este fondat recursul declarat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În fapt, prin acțiunea introductivă de instanță, petentul a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene N. nr. 8615/23.12.2010, prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale Tașca de reconstituire în favoarea petentului, în calitate de moștenitor a autorului B. C., a dreptului de proprietate pentru terenul de 5,00 ha, cu vegetație forestieră, teren la care autorul său are dreptul în calitatea sa de luptător pe front.
Instanța de fond a apreciat că petentul a formulat tardiv cererea de constituire și a dispus respingerea acestei cereri ca tardivă.
Față de modalitatea de soluționare a acțiunii de către instanța de fond se constată următoarele:
Conform art. 53 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia hotărârii comisiei județene, prin care a fost validată/invalidată propunerea comisiei locale de admitere/respingere a cererii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate.
Astfel, excepțiile procesuale de procedură care pot fi invocate de instanță trebuie întotdeauna să facă referire la condițiile și respectiv termenele de formulare a plângerii împotriva hotărârii comisiei județene. C. județeană este un organ cu activitate administrativ jurisdicțională, hotărârea pronunțată reprezentând practic primul grad de jurisdicție în analiza cererii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate formulată de orice petent. Așadar, prima analiză a cererii de constituire a dreptului de proprietate este făcută de către comisia județeană, care are obligația verificării acesteia sub aspectul calității persoanei care o formulează, a termenului în care această cerere este introdusă, raportat la dispozițiile legale incidente, a celorlalte condiții de formă prevăzute de art. 8 din Legea nr. 18/1991 și doar ulterior are obligația pronunțării asupra condițiilor de temeinicie a cererii în considerarea art. 9, 11 din Legea nr. 18/1991 și a art. 6 din Legea nr. 1/2000.
Prin urmare, tardivitatea introducerii cererii de constituire a dreptului de proprietate nu este o excepție procesuală de procedură, care să se poată încadra în categoria excepțiilor posibil a fi invocate de instanță direct, în cadrul procesului, prin care se soluționează plângerea împotriva hotărârii comisiei județene, în condițiile în care, pe de o parte, pe această cale se verifică doar legalitatea și temeinicia hotărârii acestei comisii, iar pe de altă parte această excepție a fost invocată de comisia județeană, ca motiv de invalidare a propunerii comisiei locale de admitere a cererii formulate de petente.
P. aceste motive, se apreciază că recursul este fondat, urmând a fi admis în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 raportat la art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, modificată în parte sentința recurată, în sensul înlăturării din sentință a dispozițiilor prin care s-a admis excepția tardivității introducerii cererii de constituire și prin care s-a respins cererea de constituire ca tardivă. Aceste dispoziții vor fi înlocuite de dispoziția de respingere ca nefondată a plângerii formulată de petente împotriva hotărârii comisiei județene atacate.
În analiza plângerii împotriva hotărârii comisiei județene, față de momentul introducerii cererii de constituire se constată următoarele:
Având în vedere temeiul invocat de petent, se constată că în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv față de cele intervenite prin Legea nr. 212/2008, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
Acest text, din forma inițială a Legii nr. 1/2000, a fost modificat succesiv prin Legile nr. 204/2004, nr. 247/2005, nr. 193/2007 și respectiv nr. 212/2008.
Cea de-a treia categorie de persoane care beneficiază de aplicarea acestor prevederi, și anume persoanele fizice, care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite a fost prevăzută pentru prima dată prin Legea nr. 212/2008, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, cu intrare în vigoare la trei zile de la publicare, și anume la data de 02.11.2008. Acest act normativ, deși a prevăzut o nouă categorie de persoane îndreptățite la împroprietărire, dând astfel naștere la un drept substanțial, nu a prevăzut corelativ un termen de valorificare a dreptului recunoscut, printr-o normă procedurală corespunzătoare.
Cum este firesc ca un drept recunoscut să poată fi și valorificat în concret, prin formularea unei cereri de constituire, într-un anumit termen, se constată că sunt aplicabile pentru stabilirea termenului în care poate să fie formulată cererea de constituire tot dispozițiile legilor speciale în materia reconstituirii/constituirii. Astfel, toate legile fondului funciar care au prevăzut îndreptățirea la formularea cererilor au prevăzut, în mod expres, termene de depunere a cererilor, care au variat între 30 și 60 zile, de la momentul intrării în vigoare a actului normativ, care a reglementat dreptul substanțial aplicabil. De asemenea, se constată că ultimul interval de timp acordat de legile funciare pentru formularea cererilor de reconstituire a fost de 60 zile, fiind prevăzut de Legea nr. 193/2007, respectiv art. II, conform căruia „persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia”.
Față de cele menționate, se constată că termenul în care poate fi formulată cererea de constituire întemeiată pe dispozițiile art. 36 pentru categoria de persoane anterior menționată prevăzută în Legea nr. 212/2008 este de 60 zile calculat de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, și anume 02.11.2008.
Este de menționat că nu se aplică, pentru stabilirea termenului în care poate fi formulată cererea de constituire, termenul de 6 luni, acesta fiind termenul general de acceptare a unei succesiuni și nu un termen expres prevăzut de legile fondului funciar. Nu devine incident acest termen, chiar dacă unul dintre efectele formulării cererii de constituire este repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, deoarece tocmai în textele speciale aplicabile, și care au constituit modificarea succesivă a art. 36 din Legea nr. 1/2000, a fost prevăzut în mod expres un termen, care are aplicare directă. Mai mult decât atât, termenul de 6 luni este termenul de aplicare generală în materia acceptării drepturilor succesorale, care nu poate fi asimilat în niciun caz celui de formulare a cererilor de constituire, în condițiile în care acceptarea succesiunii reprezintă un efect al formulării cererii și nu poate să fie extins asupra momentului depunerii cererii.
Petentul a formulat cererea de constituire la data de 02.03.2010, cu mult peste termenul legal de 60 zile, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008. Față de cele menționate, se constată că în mod corect C. Județeană N. a invalidat, prin hotărârea contestată, propunerea comisiei locale de admitere a cererii de constituire a dreptului de proprietate, formulată de petent, cu motivarea că această cerere este tardiv formulată.
În cauză, nu se poate aprecia existența unui caz de ultraactivitate a legii existente în vigoare, deoarece, ca urmare a modificărilor aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008, nu s-au extins condițiile de admisibilitate asupra unei categorii de persoane deja îndreptățite la constituire, ci prin acest act normativ s-a introdus o nouă categorie de persoane beneficiare a constituirii. Prin urmare, ultraactivitatea legii în vigoare înainte de modificare ar fi putut fi incidentă și ulterior, numai în situația în care unei categorii de persoane deja existentă ca beneficiară a constituirii i s-ar fi adăugat alte condiții de admisibilitate a cererilor formulate sub imperiul legii vechi, situație care nu se regăsește pentru cauza în speță, în cadrul căreia actul normativ modificator, și anume Legea nr. 212/2008, a prevăzut o nouă categorie de persoane îndreptățite la constituire.
Faptul invocat de intimată, conform căruia petentul a obținut târziu actele doveditoare de la unitatea militară, nu constituie un temei pentru aprecierea că această cerere de constituire a fost formulată în termenul legal, în condițiile în care cererea însăși trebuia să fie depusă cu respectarea termenului din legile funciare, și anume 60 zile de la data intrării în vigoare a normei care stabilește dreptul, și ulterior ar fi putut fi completate înscrisurile doveditoare ale proprietății sau îndeplinirii condițiilor expres prevăzute de Legea nr. 212/2008.
De asemenea, nici discriminarea invocată față de celelalte persoane din comună, aflate în situații similare și care au obținut constituirea în același temei, fiind deja puse în posesie, nu conduce la stabilirea temeiniciei cererii, deoarece fiecare caz de speță se analizează de către instanța de judecată distinct, cu luarea în considerare a tuturor condițiilor speciale de admisibilitate, care presupun implicit și formularea cererii de constituire în termenul de 60 zile, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008.
P. considerentele expuse, se va dispune respingerea ca nefondată a plângerii petentului împotriva Hotărârii Comisiei Județene N. nr. 8615/23.12.2010 și păstrarea din sentință a dispoziției privind menținerea hotărârii contestate.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de petentul B. V., domiciliat în comuna Pângărați, ., împotriva sentinței civile nr. 648 din 11.04.2011 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu intimatele - intimate C. L. Tașca pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Înlătură din dispozitivul sentinței mențiunile privind admiterea excepției de tardivitate a cererii de constituire a dreptului de proprietate și de respingere ca tardivă a acesteia, și în consecință:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petent împotriva Hotărârii Comisiei județene N. nr. 8615/23.12.2010.
Păstrează dispoziția privind menținerea hotărârii contestate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.03.2012.
Președinte, Judecători, Grefier,
L. F. D. M., C. Ailuțoaei
D. S.
Red. și tehnored. L.F. – 13.03.2012
Tehnored. C.A. – 14.03.2012
2 ex.
Fond: I. P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 361/2012. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 291/2012. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
