Fond funciar. Decizia nr. 538/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 538/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 538 RC
ROMÂNIA | |
Dosar nr._ | Recurs – fond funciar |
TRIBUNALUL N. |
SECȚIA I CIVILĂ |
DECIZIA CIVILĂ nr. 538 RC din 29.04.2013 |
Ședința publică din 29.04.2013 |
Completul de judecată compus din:
Președinte | D. M. | Judecător |
D. M. | Judecător | |
G. B. | Judecător | |
R. C. - Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de petenta C. M. – domiciliată în ., județul N., împotriva sentinței civile nr. 1560 din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor P. T. – cu sediul în . N. și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns d-na avocat C. N. pentru recurenta-petentă C. M., lipsind reprezentanții intimatelor C. locală P. T. și C. județeană N..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar – plângere la Legea nr. 1/2000;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al doilea termen de judecată;
- la dosar au fost depuse, prin compartimentul arhivă, de către d-na avocat C. N. pentru recurenta-petentă C. M., împuternicirea avocațială ./_/2013. intimata C. locală P. T. a depus adresa nr. 2519/18.04.2013 iar intimata C. județeană N. a depus întâmpinare la motivele invocate de recurenta-petentă în susținerea căii de atac.
După referatul grefierului, apărătorul recurentei-petente precizează că a lecturat întâmpinarea depusă la dosar și nu solicită amânarea judecății, în vederea studierii înscrisului.
Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, d-na avocat C. N., pentru recurenta-petentă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele pe larg precizate în scris; nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1560 din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria B. a fost respinsă plângerea formulată de petenta C. M. în contradictoriu cu intimatele C. județeană N. și C. L. P. T. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În motivare prima instanță a reținut că petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul M. N., pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, invocând dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren cu vegetație forestieră amintite mai sus a fost respinsă de C. Județeană N. prin Hotărârea nr.7959/15.01.2010 contestată în instanță și care face obiectul cererii de față.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 se stabilește că: „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri”.
Din analiza art. 36 din Legea nr. 1/2000, se constată că sunt prevăzute următoarele categorii de persoane care au vocație la constituirea dreptului de proprietate, în acest temei, și anume: persoanele fizice, care au fost împroprietărite la Reforma agrară din anul 1945, în baza Legii nr.187/1945, dar cărora nu li s-a atribuit terenul la care aveau dreptul în mod efectiv sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanele fizice care îndeplineau condițiile pentru a fi împroprietărite în anul 1945, în baza aceleiași legi de reformă agrară, care au fost înscrise în tabelele nominale, persoanele fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Instanța de fond a reținut că în cauza de față, nu au fost întrunite conditiile prev art 13 legea 18/1991, respectiv cererea nu a fost introdusă în termenul este de 60 de zile, așa cum este prevăzut prin dispozițiile art. 33 din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, termen care se aplică ori de câte ori survine o modificare legislativă în materia dreptului de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate. Astfel, în situația de față, cererea a fost introdusă în luna octombrie 2009 (fila 11), fiind depășit cu mult termenul prevazut de lege .
Hotărârea instanței de fond a fost comunicată petentei la data 17.12.2012, iar aceasta a atacat‑o cu recurs, arătând că în mod greșit i‑a fost refuzată reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenului solicitat, câtă vreme a depus toată documentația necesară dovedirii participării autorului său la războiul pentru apărarea țării și, deci a fost îndreptățită să i se atribuie suprafața de 5 ha.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de cererea formulată, de apărările indicate, de documentele existente, hotărârea pronunțată și criticile invocate, coroborat cu dispozițiile legale aplicabile tribunalul reține că recursul este nefondat urmând a fi astfel respins pentru considerentele expuse mai jos:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub numărul_ petenta C. M., a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 7959/15.01.2010, fiind invocate dispozițiile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 și ale Legii nr. 247/2005. Instanța de fond a reținut faptul că în cauză cererea petentei de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată cu depășirea termenului legal.
Termenele stabilite de legiuitor sunt termene de decădere, care au ca efect juridic pierderea dreptului ce nu a fost exercitat în termenul legal. În cauză, cererea de reconstituire formulată de petente este fundamentată pe dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000 modificat prin Legea nr. 212/2008, act normativ edictat de legiuitor cu unicul scop de a permite tuturor persoanelor împroprietărite sau îndreptățite la împroprietărire prin Legea nr. 187/1945 să ceară, în condițiile Legii nr. 1/2000, constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul la care au fost îndreptățiți, dar care, din motive cunoscute, nu a mai intrat în patrimoniul acestora.
Faptul că actul normativ în speță nu prevede un termen de depunere a cererii de constituire, astfel cum se apără recurenta petentă, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care, în titlul actului normativ, ca tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță, Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Titlul Legii nr. 1/2000, dar și art. 25 din lege arată că întreaga procedură de reconstituire a dreptului de proprietate se face în condițiile stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, care, în art. 11 alin. (4), stabilește un termen de 60 de zile de la . legii. Prin urmare, legiuitorul a stabilit un termen limită, de decădere din dreptul de a solicita reconstituirea, lucru evident, dat fiind că, în lipsa unui asemenea termen, starea de incertitudine a unor relații sociale a căror reglementare s‑a urmărit, s‑ar prelungi la nesfârșit.
Admițând, prin reducere la absurd, că legiuitorul ar fi dat posibilitatea subiectului de drept să opteze nelimitat în timp pentru a cere reconstituirea, s‑ar ajunge la o situație inechitabilă fată de persoanele care, sub imperiu legii vechi, nu au putut obține reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece nu s‑au încadrat în termenul expres prevăzut de Legea nr. 18/1991.
În împrejurările date, cererea recurentei petentei nu a fost introdusă în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, termen care se aplică ori de câte ori survine o modificare legislativă în materia constituirii/reconstituirii dreptului de proprietate, prin urmare și cererilor formulate în temeiul Legii nr. 212/2008.
Pe cale de consecință, reiese că soluția primei instanțe de respingere a plângerii petentei C. M. este justă motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a din codul de procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat recursul acesteia.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta C. M. împotriva sentinței civile nr. 1560 din 07.11._ pronunțată de Judecătoria B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013.
Președinte | Judecători | Grefier |
D. M. | D. M. și G. B. | R. C. |
Red. G.BLT. 21.05.2013
Thred. R.C. 21.05.2013
2 ex
Fond: O.G.M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 539/2013. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 570/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
