Succesiune. Decizia nr. 1029/2013. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1029/2013 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 1029/RC
Dosar nr._ succesiune
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22.10.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 1029/RC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - E. O. | - judecător |
- B. C. | - judecător | |
- C. M. | - judecător | |
- L. R. | - grefier |
Pe rol se află judecarea acțiunii în fond, după admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3944/21.12.2011, pronunțată de Judecătoria R., casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare, formulată de reclamantele C. A. și M. M., domiciliate în ., în contradictoriu cu pârâții R. M., domiciliată în com. Siliștea, ., C. C., domiciliat în mun. R., ., ., I. E., domiciliată în mun. B., ., jud. B., M. M., domiciliată în loc. Tîrnăveni, ., jud. M., S. D., loc. Oltenița, .. 33, ., . și I. S. Ș., domiciliată în Oltenița, .. 82, ., ., jud. Călărași, C. I., domiciliat în ., J. L., domiciliată în loc. Oltenița, B.dul Republicii nr. 64, ., ., județul Călărași și . prin primar.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 15.10.2013, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și în care s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi, 22.10.2013, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de față constată următoarele;
P. sentința civilă nr. 3944/21.12.2011 a Judecătoriei R. s-a admis acțiunea formulată de reclamanții C. A., M. M. L. împotriva pârâților R. M., C. I., C. C., I. E., M. M., S. D., I. S. Ș., J. L. și . și în consecință:
S-a constatat deschiderea succesiunii rămasă după defunctul C. C. (decedată la 23.02.2009); compunerea masei succesorale; calitatea de moștenitori a părților din proces și cotele succesorale și s-a dispus sistarea indiviziunii și atribuirea de loturi părților cu echilibrarea prin sulte compensatorii.
S-a constatat perfectată convenția de vânzare-cumpărare încheiată la 07.09.2000 de către C. C. în calitate de vânzător și C. A. și I. ca și cumpărători cu privire la suprafața de 1.500 mp teren situată în intravilanul . de 5.000.000 lei vechi.
S-a constatat că reclamanta C. A. împreună cu defunctul soț au dobândit, prin construire, fără autorizație de construire, un drept de proprietate asupra unei case de locuit construită din vălătuci, pe furci de lemn, acoperită cu eternită, compusă din două camere, un hol, o bucătărie cu paravan în spate, pe terenul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanții C. A. și M. M. L. au chemat în judecată pârâții R. M., C. I., C. C., I. E., M. M., S. D., I. S. Ș., J. L. și . primar, solicitând ieșirea din indiviziunea succesorală rămasă în urma decesului defunctei C. C. decedată în data de 23.02.2009, cu privire la suprafața de 1,5359 ha teren înscris în titlul de proprietate nr. 49/1437/20.07.1999 eliberat pe numele defunctei și o casă situată in . din vălătuci, pe furci de lemn, tencuită cu ciment, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere și un hol, aflată pe suprafața de 647 mp curți construcții, sola 9, . delimitările din titlul menționat. S-au menționat moștenitorii ca fiind: C. A., M. M., R. M., C. I. moștenitori ai lui C. I. fiu decedat la 10.06.2007 care au împreună cota de 1/6, C. C., S. E. ( I. ), M. M., S. D. în calitate de fiu și fiice cu o cotă de 1/6 fiecare, I. S. Ș. ( fostă J. ), J. L. moștenitori ai fiicei decedate in data de 23.06.2002 J. Veorica, ambele cu cota de 1/6 .
De asemenea, au mai solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să constituie actul de proprietate al reclamantei C. A. pentru suprafața de 0,1500 ha teren intravilan situat în satul și . tarlaua 9, . totalul de 0,7122 ha teren intravilan . să țină loc de act autentic notarial, susținându-se că vânzarea cumpărarea a intervenit între reclamantă și defunctul său soț C. I. decedat la 10.06.2007 și C. C. și C. C. la data de 7.09.2000 pentru suma de 5 000 000 lei vechi.
De asemenea, s-a solicitat a se constata că reclamanta împreună cu defunctul soț au dobândit prin construire, fără autorizație de construcție, un drept de proprietate asupra unei case de locuit edificată pe terenul mai sus indicat, care a făcut obiectul vânzării, casă din vălătuci pe furci de lemn, acoperită cu eternită, compusă din 2 camere, un hol, o bucătărie cu paravan în spate.
Pârâții nu s-au prezentat în instanță personal, nu au depus întâmpinare și nu au formulat probatorii. C. C. a reprezentat cu procură judiciară pe C. C., S. D., I. S. Ș., Risu M., I. E., M. M., iar în numele acestora a declarat că este de acord cu acțiunea formulată și cu toate susținerile reclamantelor dar precizează că antecontractul de vânzare cumpărare trebuia semnat de toți moștenitorii și nu numai de C. C. și C.. Acesta din urmă, prezent în fața instanței nu a recunoscut vânzare cumpărarea, menționând că și-a exprimat acordul doar pentru edificarea casei .
Instanța a reținut că în urma reconstituirii dreptului de proprietate s-a eliberat titlul nr. 49/1437 din 20.07.1999 pe numele moștenitorilor lui C. P. V., cu privire la suprafața totală de 1,6859 ha teren aflat pe raza satului și comunei P., județ N.. Dreptul de proprietate a fost reconstituit moștenitorilor defunctului, C. C. soție supraviețuitoare și C. V. C. fiu al defunctului, aceștia fiind cei care au depus cereri de reconstituire .Titlul a rămas valabil, ceilalți moștenitori neînțelegând să îl atace.
Din declarațiile martorilor M. E. și S. I. audiați în cauză la solicitarea reclamanților, instanța a reținut faptul că în anul 2000 între C. C. și C. C. în calitate de vânzători și C. A. și I. ca și cumpărători s-a încheiat un act de vânzare-cumpărare denumit antecontract de vânzare cumpărare cu privire la suprafața de teren de 1500 mp situată în intravilanul satului și comunei P., județ N., pentru care vânzătorii au primit suma de bani reprezentând preț, respectiv suma de 5 000 000 lei vechi și că după încheierea convenției cumpărătorii au intrat în posesia terenului pe care îl stăpânesc și în prezent. Mai mult, martorii au arătat că soții C. A. și I. au edificat pe această porțiune de teren și un imobil casă.
Reținând, în baza art. 728 cod civil că acțiunea de ieșire din indiviziune este întemeiată, instanța a constatat componența masei succesorale și calitatea de moștenitor a fiecărei părți.
În ceea ce privește atribuirea loturilor, a avut în vedere faptul că s-a încheiat o convenție de vânzare-cumpărare iar ceilalți pârâți coindivizari nu au făcut cereri și nici nu au administrat dovezi din care să reiasă altă situație de fapt. Referitor la înscrisul sub semnătură privată a constatat că, C. C. și C. C. în calitate de vânzători și C. A. și I. ca și cumpărători au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare care dă părților posibilitatea ca în cazul în care promitentul-vânzător refuză perfectarea actului să solicite instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, în temeiul art. 1073 Cod civil.
S-a reținut că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 5 al 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, care prevăd că în situația în care ulterior încheierii unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă ce poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Constatând că sunt îndeplinite toate condițiile legale, instanța a perfectat convenția de vânzare cumpărare încheiată la data de 7.09.2000 cu privire la suprafața de 1500 mp situată în intravilanul satului și comunei Tămășeni. În aceste împrejurări a reținut că suprafața nu va face parte din masa de partajat și că se va dispune partajarea terenurilor in varianta 1 de lotizare .
Referitor la cererea în constatare dobândire drept de proprietate asupra casei ridicate de C. A. și I., s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, întrucât reclamanta a dovedit că și-a construit casa, că a stăpânit cu titlu de proprietar, netulburat și neîntrerupt construcția, exercitând o posesie publică și utilă.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții C. C., S. D., I. S. Ș., I. E., M. M. și R. M., criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
- Acțiunea în constatare formând obiectul capătului 3 de cerere principal este inadmisibilă, așa zisul antecontract de vânzare-cumpărare fiind contestat de însuși cel care se pretinde că l-a semnat, respectiv C. C.. Or, potrivit art. 111 Cod procedură civilă pe calea acțiunii în constatare se poate solicita constatarea existenței sau neexistenții unui drept și nu constatarea unei situații de fapt.
Acest așa-zis antecontract fraudează drepturile altor comoștenitori care nici nu au semnat nici nu au recunoscut actul, obiectivul urmărit de reclamantă fiind fraudarea drepturilor pârâților ce aveau și ei dreptul de moștenire și implicit de proprietate asupra bunului respectiv. Ceilalți moștenitori, în speță pârâții, nu și-au dat consimțământul la vânzare și nu au ratificat această vânzare, iar înstrăinarea bunului nu poate să le afecteze nici lor drepturile deoarece și ei au fost de bună credință.
- Varianta 2 de lotizare este singura întocmită corect, în funcție de opțiunile părților, iar instanța de fond nu a făcut nicio referire în considerente de ce o exclude, deși întrunește toate criteriile de atribuire prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă.
Au arătat că și loturile formate în varianta 2 au o lățime de doar 1,8 m ceea ce îi defavorizează evident, întrucât loturile lor au deschidere mai mare înspre fundul grădinii, iar la drumul sătesc lățimea mică afectează exploatarea corespunzătoare categoriei de folosință a terenurilor. Cu toate acestea au fost de acord cu varianta 2 de lotizare, întrucât toți frații primesc lot de grădină.
- Acțiunea principală a fost admisă fără a se achita corespunzător taxa judiciară de timbru aferentă fiecărui capăt de cerere. Capetele 3 și 4 de cerere sunt veritabile acțiuni în constatare ce au un obiect determinat, taxa judiciară de timbru fiind stabilită la valoarea obiectului cererii. Ori taxa achitată de reclamante nu este completă nici pentru primul capăt de cerere, iar pentru celelalte nu a fost plătită, hotărârea judecătorească fiind nulă și sub acest aspect.
P. decizia civilă nr. 900/RC/30.10.2012 Tribunalul N. a anulat, pentru lipsa semnăturii, recursul declarat de pârâtul C. C. și a admis recursul declarat de pârâții S. D., I. S.-Ș., I. E., M. M. și R. M. și în consecință:
A casat, în parte, sentința în sensul următor:
A inclus în masa de partaj și suprafața de 1.500 mp teren curți și grădină situată în P. cu vecinii: N - moștenitori C. P. V., E - Apaloghiei R.; S - drum sătesc, V - moștenitori C. P. V., la valoarea de 1125 lei (reprezentând 3/8 din valoarea totală de 3.000 lei).
A constatat că valoarea masei de partaj devine 24.843 lei în loc de 23.718 lei.
S-au menținut dispozițiile referitoare la constatarea deschiderii succesiunii, componența masei de partaj, cotele succesorale cuvenite părților precum și cu privire la constatarea dobândirii de către reclamantă împreună cu defunctul său soț a unui drept de proprietate asupra casei de locuit.
S-au casat cu reținere spre rejudecare capetele de cerere vizând ieșirea din indiviziune, perfectarea vânzării-cumpărării și cheltuieli de judecată.
Pentru a decide acestea, tribunalul a reținut că față de împrejurarea că recurentul-pârât C. C. la termenul din 23.10.2012, prezent în instanță, a declarat că nu-și însușește recursul promovat de mandatarul său C. C. (în baza procurii judiciare autentificate sub nr. 154/2011 de B.N.P), în temeiul dispozițiilor art. 133 Cod procedură civilă, a dispus anularea acestuia pentru lipsa semnăturii pârâtului.
În ce privește recursul declarat de ceilalți pârâți, din probele administrate a reieșit că suprafața de teren de 1.500 mp situată în intravilanul comunei P. a fost dobândită de defuncta C. C. în timpul căsătoriei cu defunctul C. P. V., dreptul de proprietate asupra acesteia fiind reconstituit prin titlul de proprietate nr._ . Din certificatul de moștenitor nr. 32/1979 rezultă că de pe urma defunctului C. V. au rămas ca moștenitori: soția supraviețuitoare C. Catincă, precum și reclamantele și pârâții în calitate de descendenți (fii și nepoți de fii).
Cum în timpul vieții defuncta C. C. (care avea o cotă indiviză de 5/8 din suprafața de teren, restul de 3/8 revenind celorlalți descendenți) împreună cu pârâtul C. C. (unul din descendenți) au încheiat la 7.09.2000 o promisiune de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren de 1.500 mp (parte dintr-un trup mai mare de 7.122 mp situată în sola 9, . reclamanta C. A. și soțul acesteia (în schimbul sumei de 5.000.000 lei vechi), iar până la data 23.02.2009, când a decedat C. C., contractul nu s-a încheiat în formă autentică, terenul, în mod greșit, nu a fost inclus în masa de partaj, cât timp dreptul de proprietate nu ieșise din patrimoniul promitenților-vânzători.
Aceasta pentru că, antecontractul de vânzare-cumpărare are valoarea unei promisiuni de a încheia, în viitor, contractul în formă autentică și nu transferă dreptul de proprietate de la promitentul-vânzător la promitentul-cumpărător, ci dă naștere doar unor obligații de a face.
În aceste condiții, având în vedere că deși prin acțiune reclamantele nu au solicitat, în mod expres, a se dispune și partajarea averii rămase de pe urma defunctului C. V., faptul că au pretins ieșirea din indiviziune asupra tuturor terenurilor înscrise în TP nr._ (care au avut atât regim de bunuri proprii, cât și comune ale defuncților C. V. și C. C.), iar acestea au fost reținute de instanță în întregul lor ca făcând parte din masa de partaj, dovedește că, implicit, partajul a vizat și sistarea indiviziunii averii defunctului C. V..
De altfel, cotele succesorale cuvenite în final părților din proces de pe urma celor doi defuncți sunt aceleași cu cele reținute și de instanța de fond, iar sub acest aspect sentința nu a fost recurată.
Această precizare se impune a fi făcută, întrucât față de împrejurarea că defuncta C. C., care avea o cotă de 5/8 din suprafața de teren, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare a încasat de la promitenta C. A. (care este și unul din moștenitorii legali cu drept indiviz asupra restului cotei de 3/8), prețul aferent cotei sale (în echivalentul apreciat de părți la data antecontractului), iar acea sumă nu are de la cine fi recuperată, valoare la care urmează a fi inclusă la partaj suprafața de 1.500 mp va cuprinde doar echivalentul cotei de 3/8, care se cuvenea celorlalți coindivizari și pentru care suma aferentă a încasat-o doar unul din coindivizari, respectiv promitentul-vânzător C. C., în detrimentul celorlalți.
Întemeiate au fost găsite și criticile vizând modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind perfectarea vânzării-cumpărării suprafeței de 1.500 mp teren. Întrucât obiectul antecontractului încheiat de defuncta C. C. și pârâtul C. C., în calitate de promitenți-vânzători și reclamanta C. A. și soțul său C. I., în calitate de promitenți-cumpărători, viza o suprafață de teren asupra căreia promitenții vânzători aveau doar un drept indiviz, posibilitatea perfectării vânzării-cumpărării nu putea fi analizată decât după ce se dispunea ieșirea din indiviziune, în raport cu toți coindivizarii.
Aceasta deoarece, deși vânzarea-cumpărarea unui bun indiviz doar de către unii din coindivizari nu este interzisă de lege, validitatea acesteia este sub condiție rezolutorie, depinzând de soarta partajului și de modul în care bunul cade sau nu în lotul coindivizarului vânzător.
Cum sistarea indiviziunii nu poate fi dispusă, întrucât variantele de lotizare întocmite la instanța de fond, pe lângă faptul că nu vizează și acest teren, nu pot sta la baza pronunțării hotărârii, deoarece cuprind o fărâmițare excesivă a terenurilor, prin formarea unor loturi cu deschidere de 1,8 mp la stradă (pentru terenul grădină), respectiv 2,3 mp (pentru terenurile arabile), iar pentru altele (terenurile din pct. Valea Dagâței C.) schița nu cuprinde dimensiunile laturilor, tribunalul a constatat că este necesară completarea raportului de expertiză.
Constatând incidente în cauză dispozițiile art. 312 (3) Cod procedură civilă, recursul a fost admis, casându-se în parte sentința, cu reținerea cauzei spre rejudecarea capetelor de cerere privind ieșirea din indiviziune a părților, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de vânzare-cumpărare și cheltuielile de judecată.
În privința motivelor de recurs vizând neachitarea taxei de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 20 (5) din Legea nr. 146/1997, la termenul de judecată din 14.08.2012, li s-a pus în vedere intimaților-reclamanți să achite o diferență de taxă de timbru în cuantum de 2.025 lei și un timbru judiciar în valoare de 5 lei, sub sancțiunea dării în debit, față de soluția pronunțată, achitarea taxei menționându-se că va fi repusă în discuția părților cu ocazia rejudecării capetelor de cerere pentru care s-a stabilit această obligație.
Față de decizia de casare, prin care s-a modificat componența masei succesorale, Tribunalul N., în rejudecare, a dispus completarea raportului de expertiză topografică.
Totodată, prin încheierea pronunțată la data de 16.04.2013, tribunalul a admis în parte cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de reclamanta M. M. L. și a scutit-o de la plata taxei în sumă de 1012,50 lei.
Ulterior depunerii completării la raportul de expertiză și a răspunsului la obiecțiunile invocate de instanță din oficiu, reclamanta M. M. L. și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de împrejurarea că în ambele variante de lotizare propuse de expert terenul aferent casei este atribuit altei persoane decât celor îndreptățiți, iar din punct de vedere valoric sunt dezavantajați, valoarea lotului lor fiind de doar 300 lei, susținând că varianta 1 este cea mai corectă pentru toți moștenitorii. A arătat că nu doresc a primi sultă ci doresc împărțirea egală a moștenirii și că doresc, în concluzie, a li se repartiza cei 1500 mp teren din jurul casei, pentru o bună gospodărire, terenul fiind cumpărat cu act sub semnătură privată.
Analizând actele și lucrările dosarului, în rejudecarea capetelor de cerere privind ieșirea din indiviziune a părților, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de vânzare-cumpărare și cheltuielile de judecată, capete de cerere reținute în rejudecare după admiterea recursului și casarea în parte a sentinței civile nr. 3944/21.12.2011 a Judecătoriei R. prin decizia civilă nr. 900/RC/30.10.2012, Tribunalul N. reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii.
Cu respectarea prevederilor art. 6735 alin. 2 și 6739 Cod de procedură civilă, raportat la art. 669 Cod civil, instanța va admite cererea de ieșire din indiviziune și va proceda la împărțirea bunurilor în natură, potrivit raportului de expertiză topo efectuat de expert A. F., în varianta a 4-a.
Singurele obiecțiuni provenind de la părți au fost cele formulate de reclamanta M. M. L., care a arătat că loturile create în variantele 3 și 4 nu ar fi echilibrate valoric și că mai echitabilă ar fi varianta 1. Din studiul variantei 1 aflată la filele 104-107 dosar fond, rezultă însă că loturile propuse în această variantă sunt mult mai disproporționate valoric, fiind create doar două loturi, dintre care lotul 1 propus a fi atribuit pârâtului C. C. având valoarea de_ lei, iar lotul 2 propus a fi atribuit moștenitorilor defunctului C. V. I. având valoarea de 2960 lei. Sub acest aspect, obiecțiunile nu sunt fondate.
Motivul principal al obiecțiunilor formulate de aceeași reclamantă a fost acela că suprafața de 1500 mp curte și grădină din sola 9, . . fost inclus în lotul propus a fi atribuit moștenitorilor defunctului C. V. I.. Reclamanta nu a înțeles însă că actul sub semnătură privată denumit antecontract de vânzare cumpărare, încheiat între C. C. (defuncta a cărei succesiune se dezbate) și C. C. (pârât în cauză) în calitate de promitenți vânzători pe de o parte și C. A. (reclamantă în cauză) și C. I. (tatăl decedat al reclamantei M. M. L. și soț al reclamantei C. A.) în calitate de promitenți cumpărători pe de altă parte, nu a avut ca efect transmiterea dreptului de proprietate în patrimoniul promitenților-cumpărători. Tocmai din acest motiv în cererea de chemare în judecată promovată de reclamante au solicitat, în capătul al treilea de cerere, perfectarea vânzării-cumpărării intervenite. Acest aspect a fost detaliat, de altfel, și în motivarea deciziei civile nr. 900/RC/30.10.2012 a Tribunalului N..
Forma autentică este impusă atât în prezent și era impusă și de legislația de la momentul încheierii convenției din 7.09.2000, drept condiție ad validitatem, pentru terenurile vândute, iar sancțiunea intervenită în cazul nerespectării ei este nulitatea absolută (art. 2 al. 1 și art. 14 din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor). Antecontractul intervenit între părți a dat naștere în sarcina acestora doar unei obligații de a face, constând în obligația de a încheia în formă autentică convenția de înstrăinare a imobilului în cauză, fără a transmite și dreptul de proprietate cu privire la teren.
Față de împrejurarea că bunul promis a fi vândut reprezenta un bun indiviz, cum în cazul coproprietății, dreptul de dispoziție este guvernat de principiul unanimității, în sensul că, pentru a fi transferat valabil dreptul de proprietate cu privire la un astfel de bun, toți coproprietarii trebuie să-și manifeste voința de a dispune în acest fel de bun, în lipsa acordului tuturor coproprietarilor, practica și doctrina de specialitate a arătat că valabilitatea convenției este influențată de soarta atribuirii bunului respectiv cu ocazia ieșirii din indiviziune. În aceste condiții, pentru asigurarea stabilității circuitului juridic și în considerarea împrejurării că promitentul vânzător C. C. a încasat deja prețul vânzării, alături de defuncta a cărei succesiune se dezbate, vânzare a cărei recunoaștere înseși reclamantele o solicită, în scopul finalizării litigiilor dintre părți și pentru a nu da naștere unor noi litigii (cum ar fi de restituire preț), această suprafață de teren va fi atribuită în lotul promitentului vânzător, urmând a perfecta, în temeiul art. 1073 Cod civil, promisiunea de vânzare cumpărare intervenită la data de 7.09.2000 pentru prețul de 5.000.000 lei vechi ce a fost achitat de cumpărătorii C. A. și C. I..
Dintre cele două variante propuse de expert în rejudecare, tribunalul a reținut, comparativ, ca fiind mai adecvată varianta a 4-a. Diferențele dintre cele două variante privesc doar modul de partajare a terenului situat în intravilan, iar față de acesta, varianta a 3-a a fost considerată nerecomandabilă, întrucât presupunea fărâmițarea prea mare a terenului situat în sola 9 .>
Este adevărat că al. 1 al art. 741 Cod civil recomandă ca la formarea și compunerea loturilor să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Însă în respectarea acestei recomandări care lasă la aprecierea instanței ca, de la caz la caz, să estimeze dacă este posibil sau nu a fi aplicată, nu trebuie pierdute din vedere dispozițiile al. 2 ale aceluiași articol, potrivit cărora se va evita, cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor. Împărțirea menționatului teren intravilan în 4 loturi, astfel cum apar configurate în schița de la fila 195 dosar fond, ar echivala cu o fărâmițare a acestuia, care nu ar face decât să îi scadă valoarea economică și posibilitatea unei comode exploatări, presupunând, cu excepția lotului celor 1500 mp ce fac obiectul promisiunii de vânzare cumpărare, formarea a trei loturi cu o deschidere la drumul sătesc de doar 2,4 ml. Această împărțire ar dăuna unei exploatări adecvate și economice a imobilului atribuit.
În consecință, ieșirea din indiviziune va fi dispusă potrivit variantei a 4-a, dintre pârâți doar apărătorul lui R. M., I. E., M. M., S. D. și I. S. Ș. exprimându-și opțiunea pentru ambele variante, dar cu preferință pentru varianta a 3-a, în considerarea modului de atribuire a terenului intravilan în suprafață de 1047 mp din sola 9 . 211/2. Pentru considerentele expuse mai sus, varianta a 3-a nu reprezintă însă o opțiune viabilă de ieșire din indiviziune.
Potrivit variantei a 4-a, în lotul pârâtei M. M. urmează a se atribui și casa bătrânească de locuit situată în ., edificată pe terenul intravilan de 747 mp, construită din vălătuci pe furci de lemn, tencuită cu ciment, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere și un hol. Cu privire la această casă, deși la instanța de fond reclamantele au arătat că în ea ar locui pârâtul C. C., acesta din urmă nu și-a exprimat opțiuni de lotizare și nu a solicitat atribuirea imobilului în lotul său. Mai mult decât atât, cu ocazia deplasării expertului în specialitatea construcții, C. C., la fața locului pentru identificarea și evaluarea bunului, la fila 99 dosar fond, acesta a arătat că „datorită degradărilor învelitorii din tablă a casei, care a permis apelor din precipitații să se infiltreze prin acoperiș, anumite porțiuni din tavanul încăperilor casei a căzut. Cu ocazia expertizei, constată faptul că rozătoarele au făcut găuri în pereții casei. Casa nu este întreținută și se găsește într-o stare deplorabilă, necesitând urgent reparații capitale.” Potrivit acestor constatări, concluzia logică ce se deprinde este aceea că imobilul construcție nu mai era locuit, față de starea avansată de degradare.
În urma dispunerii ieșirii din indiviziune potrivit variantei a 4-a, se vor stabili, în temeiul art. 742 Cod civil, sultele pe care părțile sunt datoare a și le plăti între ele, pentru echilibrarea valorică a loturilor.
P. decizia de casare nr. 900/RC/30.10.2012, Tribunalul N. a reținut că în rejudecare urmează a fi examinate și motivele de recurs care nu au putut face obiectul examinării în acea fază procesuală a judecării recursului, față de soluția adoptată. Aceste motive care urmează a fi analizate în continuare se referă la faptul că recurenții nu au fost de acord cu excluderea de la masa de partaj a suprafeței de 1500 mp teren grădină intravilan, întrucât C. C. nu a semnat de fapt antecontractul de vânzare cumpărare, ci și-a dat acordul numai pentru construcția casei. Mai mult, antecontractul fraudează drepturile altor comoștenitori care nici nu au semnat, nici nu au recunoscut actul, obiectivul urmărit de reclamantă fiind fraudarea drepturilor pârâților ce aveau și ei dreptul de moștenire și implicit de proprietate asupra bunului respectiv, întrucât bunul provenea din succesiunea tatălui C. V.. Cum ceilalți moștenitori (pârâții) nu și-au dat consimțământul la vânzare și nu au ratificat această vânzare, înstrăinarea bunului nu poate să le afecteze drepturile, deoarece ei au fost de bună credință.
Motivele legate de existența sau nu a semnăturii lui C. C. pe acel antecontract de vânzare cumpărare nu mai pot fi analizate, față de împrejurarea că prin decizia civilă nr. 90/RC/30.10.2012, Tribunalul N. a anulat pentru lipsa semnăturii recursul declarat de pârâtul C. C., față de susținerea făcută de acesta personal în instanță la termenul din data de 23.10.2012 (fila 74 dosar recurs) că nu-și însușește cererea de recurs formulată de mandatarul său în numele lui.
Cât privește împrejurarea că restul pârâților nu și-au dat consimțământul pentru această vânzare și nu au ratificat-o, tribunalul reține că antecontractul, așa cum s-a arătat și într-unul din paragrafele anterioare, a dat naștere în sarcina părților semnatare, doar unor obligații de a face, constând în obligația de a încheia în formă autentică convenția de înstrăinare a imobilului în cauză, fără a transmite și dreptul de proprietate cu privire la teren. Însăși valabilitatea unei astfel de convenții este recunoscută, întrucât din perspectiva dispozițiilor art. 965 și art. 1019 Cod civil, simpla promisiune poate avea ca obiect și bunuri care vor intra în viitor în patrimoniul promitentului vânzător. Așa cum s-a motivat și în decizia de casare nr. 90/RC/2012, validitatea unei astfel de convenții este sub condiție rezolutorie, depinzând de soarta pe care o va avea bunul promis cu ocazia efectuării partajului, de modul în care bunul cade sau nu în lotul coindivizarului vânzător.
Având în vedere că pe acest teren obiect al promisiunii, promitenții cumpărători C. A. și C. I. și-au edificat gospodăria, casa de locuit, iar recurenții-pârâți prin cererea de recurs nu au formulat critici cu privire la admiterea de către instanța de fond a capătului de cerere privind constatarea dobândirii de către reclamanta C. A. împreună cu defunctul ei soț, prin construire, a unui drept de proprietate asupra casei de locuit edificată pe acest teren, tribunalul constată că pentru păstrarea acestei situații se impune atribuirea terenului în lotul promitentului-vânzător în viață, situație care constituie premisa intrării terenului în patrimoniul soților C. A. și I., prin perfectarea convenției de înstrăinare.
În privința invocării de către recurenți a lipsei dovezii încercărilor efectuate de reclamanți pentru perfectarea actului, a îndeplinirii obligației de plată a prețului stipulat și a confirmării actului de către cel puțin unul din martorii care apare în act, tribunalul reține că dovada efectuării încercărilor pentru perfectarea actului nu era absolut necesară, față de regimul de bun indiviz al terenului și de soarta antecontractului încheiat, arătat a fi sub condiția rezolutorie ca la partaj bunul să fie atribuit altui coindivizar decât cel care l-a încheiat. per a contrario, contactul de vânzare cumpărare se poate consolida dacă la partaj bunul cade în lotul coindivizarului promitent-vânzător.
Confirmarea actului de către martorii care au asistat la încheierea convenției nu era necesară, față de împrejurarea că niciuna dintre părțile contractante semnatare care mai sunt în viață, nu a contestat autenticitatea înscrisului. Faptul că pârâtul C. C. a susținut la termenul de judecată din data de 6.04.2011 la instanța de fond că nu și-ar fi dat acordul pentru vânzarea terenului, ci doar pentru eliberarea autorizației de construire în favoarea familiei reclamantelor, nu poate fi reținut față de poziția oscilantă a acestui pârât, care la același termen a declarat că nu s-a prezentat la notariat pentru că îi lipsea buletinul – deși prezența la notariat s-ar fi impus pentru cazul autentificării vânzării. Mai mult decât atât, în fața instanței de recurs, același pârât recunoaște la termenul din 23.10.2012 că a încasat prețul convenit prin antecontract, preț pe care l-a împărțit cu mama sa, cealaltă promitentă-vânzătoare. Față de aceste susțineri, evident că nu este fondat nici motivul de recurs cum că ar fi fost necesară dovedirea îndeplinirii de către reclamanți a obligației de plată a prețului.
Oricum, din ansamblul modului de redactare a motivelor de recurs și din conduita recurenților pe parcursul rejudecării, transpare concluzia că nemulțumirea recurenților-pârâți a constituit-o neincluderea acestei suprafețe de 1500 mp teren grădină în masa de partaj, iar nu neapărat solicitarea de a le fi atribuită lor în lot. Or, problema includerii terenului în cauză în masa de partaj a fost rezolvată prin decizia civilă nr. 900/RC/30.10.2012 a Tribunalului N., tocmai în considerarea apartenenței acestui bun la masa de partaj rămasă după defunctul C. V..
Motivele de recurs au vizat și neachitarea de către reclamante a taxelor judiciare de timbru datorate pentru toate capetele de cerere formulate. În recurs, în temeiul art. 20 al. 5 din Legea nr. 146/1997, instanța a calculat cuantumul diferenței de taxă de timbru pe care reclamantele o mai aveau de achitat la instanța de fond și le-a pus în vedere necesitatea îndeplinirii acestei obligații. Față de împrejurarea că reclamanta C. A. nu și-a îndeplinit această obligație, în temeiul textului de lege arătat, reclamanta va fi dată în debit către stat cu suma care i-ar fi revenit de plată.
Față de calitatea dublă a părților în cadrul procesului de partaj, cheltuielile de judecată suportate de-a lungul desfășurării procedurii (taxe de timbru, timbre judiciare, onorarii avocat, onorarii expert), în sumă totală de 6.203 lei, din care 4.514 lei suportate de reclamante și 1689 lei suportate de recurenții-pârâți, urmează a fi suportate în temeiul art. 277 Cod de procedură civilă de către toți comoștenitorii, proporțional cotei culese din succesiunea defunctei. În consecință, se va calcula cuantumul pe care fiecare dintre pârâți trebuie să-l plătească cu titlu de cheltuieli de judecată reclamantelor, în considerarea cotei de 1/6 cuvenite din moștenire și ținând cont de partea din sumele achitate de către pârâți cu acest titlu.
Potrivit dispozițiilor art. 18 din O.U.G nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, „Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.”
Iar potrivit art. 19 al. 1 din aceeași O.U.G nr. 51/2008, „Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.”
Cum în procesul de partaj, așa cum s-a arătat, părțile au calități duble, și de reclamant și de pârât, noțiunii de parte căzută în pretenții i se încadrează situația tuturor părților. Astfel, cota din cheltuielile cu titlu de taxă judiciară de timbru de care reclamanta M. M. L. a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plată (în sumă de 1012,50 lei) prin încheierea pronunțată la data de 16.04.2013, cotă corespunzătoare nivelului în care această reclamantă trebuia să suporte cheltuielile de judecată, rămân în sarcina statului, iar pentru cotele din aceeași sumă corespunzătoare nivelului în care pârâții trebuia să suporte cheltuielile de judecată, pârâții vor fi obligați a le plăti către stat, în acord cu dispozițiile art. 18 O.U.G 51/2008.
Urmează a se dispune, în temeiul art. 20 al. 5 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, comunicarea dispozitivului prezentei decizii către organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își au domiciliile mai sus menționații debitori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE ELGII
DECIDE
Admite cererea având ca obiect ieșire din indiviziune și perfectare vânzare-cumpărare formulată de reclamantele C. A. și M. M. L. în contradictoriu cu pârâții R. M., C. I., C. C., I. E., M. M., S. D., I. S. Ș., J. L..
Dispune ieșirea părților din indiviziune potrivit variantei a 4-a a raportului de lotizare întocmit de expertul A. F., cu schițele anexe depuse pentru termenul de judecată din data de 15.10.2013, ce fac parte integrantă din prezenta, după cum urmează:
Atribuie pârâtului C. V. C. lotul nr. 1 compus din:
în intravilan:
-suprafața de 1.500 mp teren curte și grădină, situată în ., . vecini: N - I. V. E.; E - Apaloghiei R.; S - drum sătesc; V - I. V. E., în valoare de 1.125 lei
în extravilan:
-suprafața de 1.000 mp teren arabil, pct. "Imaș", tarlaua 45, . vecini: N - U. G.; E - drum expl.; S - moșt. C. V. I.; V - Cotfase P., în valoare de 300 lei.
Pârâtul C. V. C. primește bunuri în valoare de 1.425 lei.
I se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Primește sultă în sumă de 1846,50 lei de la pârâta I. E. și în sumă de 869 lei de la pârâta M. V. M..
Atribuie moștenitorilor defunctului C. V. I., respectiv reclamantelor C. A. și M. M. L. și pârâților R. M. și C. I. lotul nr. 2 compus din:
în extravilan:
-suprafața de 1.000 mp teren arabil, pct. "Imaș", tarlaua 45, . vecini: N -C. V. C.; E - drum exploatare; S - M. V. M.; V - Cotfase P., în valoare de 300 lei.
Reclamantele C. A. și M. M. L. și pârâții R. M. și C. I. primesc bunuri în valoare de 300 lei.
Li se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Primesc sultă în sumă de 3.840,50 lei de la pârâta M. V. M..
Atribuie pârâtei I. V. E. lotul nr. 3 compus din:
în intravilan:
-suprafața de 2.811 mp grădină, situată în ., . vecini: N - Z. C.; E - C. V. C. și A. Romei; S - drum sătesc și C. V. C.; V - S. V. D., în valoare de 5.620 lei
în extravilan:
-suprafața de 1.800 mp teren arabil, pct. "Valea Dagâței C.", tarlaua 60, . vecini: N - L. E.; E - hotar Iași; S - moșt. J. V. V.; V - pârâul Bălușești, în valoare de 360 lei.
-suprafața de 100 mp teren pășune tarlaua 60, . aceleași vecinătăți ca mai sus, în valoare de 7 lei.
Pârâta I. V. E. primește bunuri în valoare de 5.987 lei.
I se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Obligă pârâta I. V. E. să plătească pârâtului C. V. C. suma de 1846,50 lei cu titlu de sultă.
Atribuie moștenitorilor defunctei J. V. V., respectiv pârâtelor I. S. Ș. și J. L. lotul nr. 4 compus din:
în intravilan:
-suprafața de 200 mp teren curți-construcții situată în ., . vecini: N - C. V.; E - C. V.; S - M. V. M.; V - drum județean, în valoare de 600 lei.
-suprafața de 100 mp teren grădină sola 9, . aceleași vecinătăți ca mai sus, în valoare de 300 lei.
în extravilan:
-suprafața de 1.800 mp teren arabil, pct. "Valea Dagâței C.", tarlaua 60, . vecini: N - I. V. E.; E - hotar Iași; S - S. V. D.; V - pârâul Bălușești, în valoare de 360 lei.
-suprafața de 100 mp teren pășune tarlaua 60, . aceleași vecinătăți ca mai sus, în valoare de 7 lei.
Pârâtele I. S. Ș. și J. L. primesc bunuri în valoare de 1.267 lei.
Li se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Primesc sultă în sumă de 1028 lei de la pârâta M. V. M. și în sumă de 1845,50 lei de la pârâta S. V. D..
Atribuie pârâtei M. V. M. lotul nr. 5 compus din:
în intravilan:
- suprafața de 447 mp teren curți-construcții situată în ., . vecini: N - moșt. J. V. V.; E - C. V.; S - Tonilă I.; V - drum județean, în valoare de 1.340 lei.
-suprafața de 300 mp teren grădină sola 9, . aceleași vecinătăți ca mai sus, în valoare de 900 lei.
- o casă de locuit situată în ., edificată pe terenul mai sus indicat în suprafață de 747 mp, construită din vălătuci pe furci de lemn, tencuită cu ciment, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere și un hol, în valoare de 7.338 lei.
în extravilan:
-suprafața de 1.000 mp teren arabil, pct. "Imaș", tarlaua 45, . vecini: N - moșt. C. V. I.; E - drum exploatare; S - C. A.; V - Cotfase P., în valoare de 300 lei.
Pârâta M. V. M. primește bunuri în valoare de 9.878 lei.
I se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Obligă pârâta M. V. M. să plătească următoarele sume cu titlu de sulte: 869 lei pârâtului C. V. C., 3.840,50 lei moștenitorilor defunctului C. V. I., respectiv reclamantelor C. A. și M. M. L. și pârâților R. M. și C. I. și suma de 1028 lei moștenitorilor defunctei J. V. V., respectiv pârâtelor I. S. Ș. și J. L..
Atribuie pârâtei S. V. D. lotul nr. 6 compus din:
în intravilan:
-suprafața de 2.811 mp teren grădină, situată în ., . vecini: N - Z. C.; E - I. V. E.; S - drum sătesc; V - M. M. și C. V., în valoare de 5.620 lei
în extravilan:
-suprafața de 1.790 mp teren arabil, pct. "Valea Dagâței C.", tarlaua 60, . vecini: N - moșt. J. V. V.; E - hotar Iași; S - U. N.; V - pârâul Bălușești, în valoare de 360 lei.
- suprafața de 100 mp teren pășune tarlaua 60, . aceleași vecinătăți ca mai sus, în valoare de 6 lei.
Pârâta S. V. D. primește bunuri în valoare de 5.986 lei.
I se cuvin bunuri în valoare de 4.140,50 lei.
Obligă pârâta S. V. D. să plătească suma de 1845,50 lei moștenitorilor defunctei J. V. V., respectiv pârâtelor I. S. Ș. și J. L. cu titlu de sultă.
Perfectează promisiunea de vânzare-cumpărare intervenită la data de 7.09.2000 între C. C. și C. V. C. în calitate de vânzători și C. A. și C. I. în calitate de cumpărători, prin înscrisul intitulat antecontract de vânzare-cumpărare, având ca obiect suprafața de 1500 mp teren curte și grădină, situată în intravilanul ., jud. N., sola 9, . vecini: N - I. V. E.; E - Apaloghiei R.; S - drum sătesc; V - I. V. E., pentru prețul de 5.000.000 lei vechi, achitat de cumpărătorii C. A. și C. I..
Prezenta ține loc de contract de vânzare-cumpărare.
Obligă părțile la plata următoarelor sume cu titlu de cheltuieli de judecată:
- 1033,80 lei pârâtul C. V. C. către reclamante;
- câte 611,80 lei fiecare dintre pârâtele I. E., M. M. și S. D., către reclamante;
- 95 lei pârâta I. S. Ș. către reclamante;
- 517 lei pârâta J. L. către reclamante.
În temeiul art. 19 al. 1 din O.U.G nr. 51/2008, parte din cheltuielile judiciare, respectiv suma de 168,75 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru de care reclamanta M. M. L. a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plată prin încheierea pronunțată la data de 16.04.2013, rămân în sarcina statului.
Obligă pârâții să plătească către stat următoarele sume cu titlu de cheltuieli judiciare, constând în restul cuantumului taxei de timbru pentru care reclamanta M. M. L. a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plată prin aceeași încheiere anterior menționată:
- C. C. CNP_, domiciliat în ., jud. N., suma de 168,75 lei;
- I. E. CNP_, domiciliată în mun. B., ., jud. B., suma de 168,75 lei;
- M. M. CNP_, domiciliată în oraș Târnăveni, ., jud. M., suma de 168,75 lei;
- S. D. CNP_, domiciliată în mun. Oltenița, .. 33, ., suma de 168,75 lei;
- I. S. Ș. CNP_, domiciliată în mun. Oltenița, .. 82, ., ., jud. Călărași, suma de 84,37 lei;
- J. L. domiciliată în mun. Oltenița, ., ., ., jud. Călărași, suma de 84,37 lei.
Dă în debit reclamanta C. A. CNP_, domiciliată în ., cu suma de 1.012,50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată și neachitată la instanța de fond și obligă reclamanta să plătească această sumă către stat.
Dispune comunicarea dispozitivului prezentei decizii către organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își au domiciliile mai sus menționații debitori.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. O. B. C. și C. M. L. R.
Red. O. E./21.11.2013
Tehnored. R. L./27.11.2013
Ex.2
DOSAR NR._
Din 18.11.2013
În răspuns vă rugăm să menționati ,,pentru Biroul Executări Civile,, |
CĂTRE,
Consiliu Local al comunei P.
Taxe și impozite
Potrivit dispozițiilor acestei instanțe luate prin decizia civilă nr.1029/RC din data de 22.10.2013 vă transmitem spre executare titlu executoriu privind pe debitoarea C. A. CNP_, domiciliată în ., jud. N., care a fost dată în debit cu suma de 1.012,50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată și neachitată la instanța de fond și a fost obligată reclamanta să plătească această sumă către stat.
Vă solicităm să procedați la recuperarea creanței și să ne confirmați primirea titlului executoriu în termen de 30 de zile de la primirea prezentei.
Anexăm prezentei adrese copia deciziei civile nr. .1029/RC din data de 22.10.2013 pronunțată în dosarul susmenționat.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. O. R. L.
Nr. . din .
ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
C ă t r e,
TRIBUNALUL N.
Confirmăm primirea adresei d-vs. nr. . și înregistrarea în registrul special la poziția nr… …………………………………… ȘEF BIROU,
| ← Fond funciar. Decizia nr. 704/2013. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 988/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
