Fond funciar. Decizia nr. 828/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 828/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 1939/184/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 828/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul specializat în litigii de fond funciar compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător I. B.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant F. I. P., domiciliat în comuna B. ., împotriva sentinței civile nr. 924/31.05.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Primăria Bîrza, P. O. - C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, S. E., domiciliată în comuna B. . și B. Ș., domiciliată în Slatina, ., ., ., județul O., având ca obiect - fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul reclamant F. I. P., personal și asistat de avocat A. I. și intimata pârâtă S. E., personal și asistată de avocat C. C., lipsă intimata pârâtă B. Ș., fiind reprezentată de avocat C. C., lipsă intimatele pârâte C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Primăria Bîrza, P. O. - C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei pârâte P. O. - C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, în dublu exemplar.
C. de pe întâmpinare se înmânează avocatului A. I., pentru recurentul reclamant, care arată că nu solicită termen pentru a o studia. Depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța reprezentând onorariul pentru avocat.
Avocat C. C. de asemenea, depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța reprezentând onorariul pentru avocat.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat A. I., având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și a cererii precizatoare, în sensul modificării titlului de proprietate nr._/35 din 14.05.1993, în sensul ca în loc de suprafața de 1909 m.p. să fie înscrisă suprafața de 2300 m.p.
Motivând, arată că reclamantul a făcut dovada, prin înscrisurile existente la dosar, că este îndreptățit la înscrierea în titlul de proprietate a suprafeței solicitate, în raport de Registrul agricol și de adeverința din care rezultă că reclamantul a plătit impozit pentru suprafața de 2300 m.p.
De asemenea, reclamantul a făcut dovada faptului că pârâtele ocupă din terenul acestuia o suprafață de teren, având în vedere că au înlocuit plasa de sârmă pe o porțiune de 6,83 m.p. ocupând cu 81 m.p. în plus, față de cât ar trebui să ocupe iar reclamantul cu 37 m.p în minus.
Solicită obligarea intimatelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat C. C., având cuvântul pentru intimatele pârâte S. E. și B. Ș., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând, arată că nu există o cerere de constituire a dreptului de proprietate formulată de reclamant, acesta prevalându-se doar de un act sub semnătură privată întocmit cu pârâtele. De altfel, martorii audiați în cauză, contrazic susținerile din adeverința eliberată de Primăria comunei B..
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 924/31.05.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul F. I. P., împotriva intimatelor C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Bîrza și C. Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar O., ca neîntemeiată.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect revendicare imobiliară formulat de reclamant împotriva pârâtelor S. E. și B. Ș., ca neîntemeiat.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 500 lei către pârâtele S. E. și B. Ș., cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 12.04.1964 reclamantul a încheiat un înscris sub semnătură privată denumit „Act de vânzare-cumpărare (condițional)” (fila 8) cu numitul Gugilă S., înțelegându-se să cumpere de la acesta o suprafață de circa 2200 mp în satul Braneț, .. Ulterior, în data de 14.05.1993 a fost emis pe numele reclamantului titlul de proprietate nr._/35 (fila 7) prin care i-a fost constituit acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1909 mp situate în intravilanul comunei Bîrza, în satul Braneț, jud. O..
Așa cum reiese din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar P. M. (filele 29-31), în realitate reclamantul deține 1872 mp, mai puțin cu 37 mp decât suprafața cuprinsă în titlul de proprietate.
Din declarațiile martorilor audiați (filele 32-33) instanța reține că la momentul încheierii convenției cu numitul Gugilă S. suprafața de teren nu a fost măsurată în vreun fel, în actul încheiat fiind menționată suprafața declarată de vânzător. Instanța mai reține că reclamantul a început să aibă probleme cu pârâtele în privința gardului despărțitor în ultimii ani anteriori formulării acțiunii în justiție, la multă vreme după emiterea titlului de proprietate. Astfel, reclamantele au schimbat o porțiune de gard în cursul anului 2012, în timp ce titlul de proprietate fusese emis în anul 1993, condiții în care că nu se poate afirma că motivul neînscrierii în titlul de proprietate a suprafeței corecte este schimbarea gardului de către pârâte.
În ceea ce privește gardul despărțitor dintre proprietățile părților, din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar C. I. A. (filele 59-63) reiese că pârâtele au înlocuit doar plasa de sârmă pe o porțiune de 6,83 ml de gard, între punctele 14 și 16, în continuarea gardului construit chiar de către reclamant în anul 2010 (punctele 7-14) și până la gardul vechi al cărui amplasament nu este contestat de niciuna dintre părți (punctele 16-30). În aceste împrejurări, chiar dacă pârâtele dețin mai mult teren în fapt decât în actele de proprietate, nu pot ocupa din terenul reclamantului. În același sens vin și concluziile cuprinse în raportul de expertiză menționat.
Instanța constată, așadar, că reclamantul nu a făcut în nici un fel dovada faptului că este îndreptățit la înscrierea în titlul de proprietate a suprafeței de 2300 mp pe care o solicită în acțiune.
În ceea ce privește capătul de cerere privind revendicarea, instanța arată că, pentru admiterea acestuia, se impunea stabilirea, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a ocupării de către pârâte a vreunei suprafețe de teren aparținând reclamantului. Potrivit art. 129 alin. 1 teza finală C.proc.civ. părțile au îndatorirea de a-și proba pretențiile și apărările, astfel că, în speță, reclamantului îi revenea sarcina de a dovedi ocuparea de către pârâte a terenului revendicat de la acestea. În speță, așa cum s-a arătat deja, din probele administrate nu reiese că pârâtele ocupă vreo suprafață de teren a reclamantului.
Pe aceste considerente, instanța urmează să respingă ambele capete ale acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, față de dispozițiile art. 274 C.proc.civ. în conformitate cu care partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanța va obliga reclamantul să plătească pârâtelor suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul F. I. P., considerând-o netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii pe fond a acțiunii, precum și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că a făcut dovada că titlul de proprietate a fost emis în conformitate cu actele care au stat la baza eliberării lui, precum și faptul că îi lipsesc 37 m.p., iar pârâtele dețin cu 84 m.p. plus față de suprafața menționată în titlul de proprietate.
Instituția Prefectului Județului O. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, deoarece i-a fost constituit drept de proprietate pentru suprafața de 1900 m.p. eliberându-se titlul de proprietate nr._/35 potrivit actului de vânzare-cumpărare încheiat de acesta cu numitul Gugilă S..
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul este nefondat.
Prin actul de vânzare-cumpărare (condițional) încheiat de reclamantul recurent F. I. P. cu Cugilă I. S. la data de 12.04.1964, ultimul i-a vândut reclamantului recurent suprafața de cca. 2200 m.p.
Prin adresa nr. 2156/17.10.2012 Primăria comunei B. a comunicat actele care au stat la baze eliberării titlului de proprietate și anume documentația cadastrală privind măsurătorile și planul de încadrare în zonă pentru suprafața de 1800 m.p., suprafață ce reiese din aceste planuri (filele 14-15 dosar fond).
Față de aceste acte se constată că titlul de proprietate nr._/35/14.05.1993, eliberat pe numere recurentului reclamant F. I. P. a fost emis în concordanță cu actele care au stat la baza eliberării lui și nu a fost contestat de autor de la eliberare până în prezent.
Instanța de fond în mod corect a reținut din declarațiile martorilor audiați în cauză că suprafața de teren la momentul încheierii actului de vânzare-cumpărare nu a fost măsurată în nici un fel, iar reclamantul a început să aibă probleme cu pârâtele în privința gardului despărțitor, în ultimi ani anterior formulării acțiunii în justiție.
Cu privire la punctul 2 din motivele de recurs, referitor la faptul că recurentului reclamant îi lipsesc 37 m.p., iar pârâtele dețin cu 84 m.p. în plus, pe de o parte expertul a apreciat că pârâtele nu ocupă nicio suprafață de teren din proprietatea reclamantului, iar pe de altă parte nu s-a formulat acțiune în revendicare și grănițuire pe care instanța să se poată pronunța.
Constatând că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă recurentul va fi obligat la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatele S. E. și B. Ș..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant F. I. P., domiciliat în comuna B. ., împotriva sentinței civile nr. 924/31.05.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate de pe lângă Primăria Bîrza, P. O. - C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, S. E., domiciliată în comuna B. . și B. Ș., domiciliată în Slatina, ., ., ., județul O..
Obligată recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatele S. E. și B. Ș..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 septembrie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, S. O. | Judecător, I. B. | Judecător, I. M. |
Grefier, M. T. |
Red.IB
Tehnored.BA
J.f. C.I.
Ex. 2
11.10.2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
