Pretenţii. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul OLT

Decizia nr. 105/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 229/207/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 105/2013

Ședința publică de la 14 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. B.

Judecător M. I. S.

Grefier A. D.

Pe rol pronunțarea dezbaterilor apelurilor civile formulate de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. cu sediul în Slatina, M. E., nr. 21, J. O. și de apelanta pârâtă C. de C. B. – societate cooperativă, cu sediul în B., N. B., nr. 5, J. O., împotriva sentinței civile nr.439/02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți C. S. și C. A., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat M. R., în Caracal, ., J. O., intimații chemați în garanție U. A. Teritoriala Caracal prin Primar, cu sediul în Caracal, Piata Victoriei, nr. 10, J. O., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în Sector 5, București, Apollodor, nr. 17, Cod poștal_, având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 aprilie 2013 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie când Tribunalul pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 30 aprilie 2013.

La data de 30 aprilie 2013 mai având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar a amânat pronunțarea la data de 7 mai 2013, dată la care constatând că mai are nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar a amânat pronunțarea la data de 14 mai 2013.

La data de 14 mai 2013,Tribunalul deliberând în secret a pronunțat următoarea soluție.

TRIBUNALUL

Asupra apelurilor civile de față;

Prin cererea înregistrată la data de 20.01.2010 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamanții C. S. și C. A. au chemat în judecată pe pârâții C. de C. B. și . instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestora la plata de despăgubiri civile reprezentând lipsa de folosință a imobilelor proprietatea acestora, situate în Caracal .. 20 ( restaurantul Caracal) compus din parter cu 3 încăperi, grup social și hol, subsol cu destinația – spațiu de depozitare, bucătărie cu suprafața de 138 m.p., construcții din cărămidă acoperite cu placă hidroizolantă împreună cu terenul aferent în suprafață de 601 m.p., raportat la prețul chiriei pe m.p., începând cu data notificării adresată deținătorilor - 5 mai 2001 și până la 1 decembrie 2009, astfel:

1.. pentru perioada 5 mai 2001 – 15 martie 2004 când a înstrăinat imobilele pârâtei C. B..

2.C. de C. B. pentru perioada 15 martie 2004 – 1 decembrie 2009 când s-a făcut predarea bunurilor adevăraților proprietari.

Reclamanții au menționat că în conformitate cu dispozițiile . art 55 din Legea 10/2001 și art.12 lit.m. din Legea nr.146/1997, acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru.

În motivarea acțiunii, au arătat că sunt proprietarii imobilelor mai sus descrise, pe care le-au redobândit prin decizia civilă nr. 322/17 oct.2008 a Curții de Apel C., irevocabilă prin decizia civilă nr.9255/11 octombrie 2009 a ICCJ- Secția civilă.

Au susținut că prin notificarea din 5 mai 2001, au transmis deținătoarei din acel moment, cererea prin care solicitau restituirea în natură prin decizie individuală motivată a bunurilor proprietatea reclamanților.

Au menționat că pârâta ., nu numai că nu s-a conformat cererii, dar în anul 2004, contrar dispozițiilor imperative a Legii nr.10/2001 – art. 50, a înstrăinat imobilele la data de 15.03.2004 prin act autentic de vânzare - cumpărare.

Au mai arătat că în toată perioada cuprinsă între momentul apariției Legii nr.10/2001 și până la predarea de bună voie a bunurilor în anul 2009, imobilele au fost închiriate de pârâți, obținând în fiecare an venituri maxime.

Relevant este faptul că hotărârile judecătorești de retrocedare a bunurilor preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist au caracter declarativ de drepturi și nu constitutiv, ceea ce le conferă proprietarilor de drept prerogativele dreptului de proprietate din momentul apariției legii și formulării notificării de restituire în natură a bunurilor.

Acțiunea în justiție au promovat-o la data de 23 octombrie 2001, dată de la care potrivit art. 16 lit.b. din Dec. 167/1958, cursul prescripției a fost suspendat.

Au fost anexate, înscrisuri reprezentând copii de pe contractul de vânzare-cumpărare nr.1021/15.03.2004, proces-verbal de executare din 1.12.2009, decizia civilă nr. 322/17 octombrie 2008 a Curții de Apel C. și decizia civilă nr. 9255/11 noiembrie 2009 a ICCJ – Secția civilă.

Reclamanții au precizat acțiunea privind valoarea pretențiilor pe care le-au cuantificat astfel:

Pârâta . fie obligată la plata sumei de_ lei – 35 de luni x 1500 euro/lună =_ euro x 4,200 lei = 220.500 lei;

Pârâta C. de C. B. să fie obligată la plata sumei de_ lei – 68 luni x 1500 Euro/lună = 102.000 Euro x 4,200 =_ lei.

Pârâta . a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile de necompetență teritorială a Judecătoriei Caracal conform dispozițiilor art. 7 C., potrivit cărora cererea unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal și excepția netimbrării acțiunii, deoarece nu face obiectul prevederilor legale care se referă la scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

A invocat pârâta și excepția prescrierii dreptului material la acțiune raportat la perioada pentru care se solicită despăgubiri respectiv 5 mai 2001 – 15 martie 2004, deoarece nu se află în situația suspendării cursului prescripției - dispoziția 535/20.05.2004 prin care s-a respins notificarea trimisă de reclamanți, nu a fost contestată niciodată.

Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată deoarece, pentru perioada 5.05.2001 – 15.03.2004, pârâta a avut o posesie legitimă, astfel că admiterea acțiunii ar însemna încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 alin.1. din CEDO – drept care enunță preeminența dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante.

Pârâta C. de C. B. a depus întâmpinare invocând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal, având în vedere că temeiul juridic este Legea nr. 10/2001 față de care competența revine în primă instanță Tribunalului O..

Pârâta a invocat și excepția prematurității deoarece reclamanții nu au uzat de procedura prealabilă prev. de art. 720/1 C..

Asupra excepției privind competența materială a Judecătoriei Caracal, instanța s-a pronunțat prin încheierea din 22 februarie 2010.

La termenul din 8.03.2010, față de precizarea cuantumului pretențiilor formulate de reclamanți, instanța le-a pus în vedere să timbreze legal acțiunea cu suma de_ lei, obligație pe care reclamanții au declarat că nu înțeleg să o îndeplinească.

În consecință, prin sentința civilă nr.1022/8.03.2010 a fost admisă excepția invocată de pârâtă și anulată acțiunea, așa cum a fost precizată, ca netimbrată.

Prin decizia civilă nr.764/5 iulie 2010, Tribunalul O. a admis recursul declarat de reclamanți, a casat sentința și a trimis cauza pentru continuarea judecății, la prima instanță, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal la nr._

În acest dosar, pârâta . formulat o cerere reconvențională prin care a solicitat ca reclamanții să fie obligați să plătească contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobil, contravaloare precizată ulterior la_ lei.

Pârâta C. de C. B. a formulat o cerere de chemare în garanție a . a solicitat să se facă în cauză aplicarea dispozițiilor art.1336 și urm. C.civ., având în vedere că a fost evinsă de către reclamanți în urma revendicării imobilului pe care l-au cumpărat de la chemata în garanție.

A susținut că, în calitate de cumpărător de bună credință, nu poate fi ținută să plătească nici o sumă de bani reclamanților, lucru ce rezultă din dispozițiile art.1345 C.civ.

De asemenea,a arătat că a efectuat la imobil, îmbunătățiri în valoare de_ Rol, pentru a-l face funcțional, astfel că potrivit art. 1344 C.civ. excedentul de valoare al acestuia trebuie să fie suportat de vânzător.

În întâmpinare, pârâta C. DE C. B. a enumerat îmbunătățirile făcute la imobil și a solicitat respingerea acțiunii, invocând buna credință la încheierea contractului de vânzare cumpărare cu . și faptul că, urmare a comportării ca un bun proprietar a predat reclamanților o afacere rentabilă de care aceștia beneficiază și în prezent.

A menționat că suma pretinsă de aceștia reprezintă un calcul simplist al chiriilor încasate in ultima lună raportate la perioada în care imobilul a fost în proprietatea sa, realitatea însă fiind că nu au încasat nici pe departe această sumă de bani făcând cheltuieli și investiții pe care nu le va mai putea recupera.

La cererea reconvențională formulată de . au depus întâmpinare prin care au invocat excepțiile lipsei de interes și prescripției dreptului material la acțiune.

Față de cuantumul pretențiilor formulate de F. de a fi despăgubită de reclamanți cu suma de_ lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparații și extindere a imobilului, instanța prin sentința civilă nr.3119/11 octombrie 2010 a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului O..

Tribunalul O., a admis recursul reclamanților, a casat sentința și a trimis cauza la instanța de fond pentru continuarea judecății, cauză ce a fost reînregistrată, pe rolul Judecătoriei Caracal, la nr._ .

În acest dosar, prin încheierea din 14.03.2011, instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor de necompetență teritorială și a prematurității promovării acțiunii în pretenții, încuviințând efectuarea unor expertize tehnice contabile și construcții care să stabilească prejudiciul cauzat reclamanților prin lipsa de folosință a imobilului proprietatea acestora în perioada 2001-2009, respectiv să identifice și să evalueze îmbunătățirile făcute de cele două pârâte la imobil, în funcție de actele depuse la dosar.

Expertizele au fost întocmite de expert contabil B. F., și expert constructor C. D.; împotriva rapoartelor de expertiză făcând obiecțiuni părțile.

Instanța a încuviințat ca expertiza contabilă să fie efectuată de un alt expert care să aibă în vedere obiecțiunile formulate de reclamanți, actele depuse de părți privind chiriile percepute de pârâți dar și cele percepute de primărie pentru închirierea spațiilor comerciale în perioada 2001 – 2009 și să stabilească prejudiciul în două variante, respectiv o variantă luând în calcul chiriile pentru spații comerciale din zonă și a doua în funcție de cum au fost folosite spațiile comerciale.

A doua expertiză contabilă a fost întocmită de expert B. D., împotriva raportului de expertiză formulând de această dată obiecțiuni numai pârâții, obiecțiuni ce au fost respinse de instanță care a apreciat că expertul a răspuns obiectivelor stabilite și și-a argumentat judicios concluziile.

Au fost respinse de asemenea obiecțiunile formulate de pârâți împotriva raportului de expertiză întocmit de expertul constructor, instanța constatând că expertul a identificat îmbunătățirile pe care cei doi pârâți au pretins că le-au efectuat la imobil și le-a evaluat corespunzător.

Reclamanții și-au însușit valoarea stabilită de expertul contabil precizând că aceasta este cea pe care o pretind de la pârâți.

Pârâta - chemată în garanție . chemat la rândul ei în garanție UAT Caracal, prin Consiliul local, pentru evicțiune, motivând că, pe de o parte reaua credință a COOPERATIVEI DE C. BALS la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în anul 2004 a fost stabilită cu putere de lucru judecat de către ICCJ prin decizia civilă nr. 9255/11.11.2009, iar pe de altă parte, este admisibilă cererea acesteia de chemare în garanție având în vedere condițiile în care a cumpărat imobilul în anul 1960 de la Comitetul Executiv al Sfatului Popular Caracal.

În momentul în care a cumpărat imobilul a fost de bună credință și chiar a plătit suma de 148.839 lei, neputând prevedea evoluția politică ce avea să vină la peste 30 de ani, iar la vremea respectivă nimeni nu se putea opune unei dispoziții care emana de la guvernul național și nimeni, cu toate diligențele posibile nu putea să prevadă că încheie o tranzacție cu un neproprietar.

UAT Caracal, prin primar, a invocat în întâmpinarea depusă la dosar, lipsa capacității procesuale pasive a Consiliului local însă . și-a îndreptat eroarea strecurată în cererea de chemare în garanție în sensul că UAT Municipiul Caracal este reprezentată prin primar și nu prin Consiliul local.

Chemata în garanție UAT Municipiul Caracal, a formulat la rândul ei cerere de chemare în garanție a statului român și tot statul român a fost chemat în garanție de către ..

Prin sentința civilă nr. 439/02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de .>

S-a admis excepția lipsei de interes invocată de reclamanți și s-a respins cererea reconvențională formulată de . obligarea acestora la despăgubiri, reprezentând contravaloare îmbunătățiri aduse imobilului, precizată ulterior.

S-a respins prescripția dreptului la acțiune invocată de reclamanți cu privire la despăgubirile pretinse de . fără obiect.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție a . către C. DE C. BALS.

S-a respins cererea de chemare în garanție a UAT- Municipiul Caracal, prin primar, de către . fără obiect.

S-au respins ca rămase fără obiect, cererile de chemare în garanție a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice formulate de către UAT- Municipiul Caracal, prin primar și .>

S-a admis acțiunea formulată de reclamanții C. S., C. A. împotriva pârâților C. DE C. B., . garanților U. A. TERITORIALA CARACAL prin PRIMAR, S. R. prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu precizarea ulterioară.

A fost omologat raportul d expertiză întocmit de expert contabil B. D. cu varianta a II-a de evaluare a prejudiciului și au fost obligați pârâții la plata sumei de 1.273.621 lei, despăgubiri civile către reclamanți reprezentând prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a imobilului proprietatea acestora, din care 870.557 lei pârâta C. DE C. BALS pentru perioada 15.03.2004 – 1.12.2009 și 403.065 lei pârâta F. pentru perioada 5.05.2001 – 15.03.2004.

Au fost obligați pârâții la 6700 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Imobilul proprietatea reclamanților este situat în Caracal .. 20 ( restaurantul Caracal) compus din parter cu 3 încăperi, grup social și hol, subsol cu destinația – spațiu de depozitare, bucătărie cu suprafața de 138 m.p., construcții din cărămidă acoperite cu placă hidroizolantă împreună cu terenul aferent în suprafață de 601 m.p., imobil revendicat și retrocedat în temeiul Legii nr.10/2001 prin decizia civilă nr.322/17 octombrie 2008 a C.A. C., irevocabilă prin decizia civilă nr.9255/11 octombrie 2009 a ICCJ.

Reclamanții au solicitat despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a acestui imobil pe perioada cuprinsă între 5 mai 2001 – 1 decembrie 2009, iar din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert B. D., în varianta a II-a de evaluare, rezultă o valoare de 1.273.621 lei.

Potrivit art.482 C.civ., proprietarul unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește ca accesoriu cu lucrul, iar potrivit art. 483 C.civ., fructele naturale sau industriale, fructele civile sau sporul animalelor se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune.

Pentru pârâți s-a statuat irevocabil că au fost posesori de rea credință, astfel că nu câștigă proprietatea fructelor civile, restituirea acestora fiind obligatorie din momentul în care au cunoscut viciul titlului în baza căruia au posedat, acest moment fiind pentru pârâta . notificării, iar pentru pârâta C. DE C. BALS, chiar la momentul în care a cumpărat imobilul.

Instanța a încuviințat ca expertul contabil care a întocmit cea de a doua expertiză să aibă în vedere atât chiriile percepute de pârâți și dovedite cu actele depuse la dosar precum și chiriile percepute de primărie pentru spațiile comerciale în zonă și să stabilească valoarea prejudiciului în două variante, expertiza respectând obiectivul stabilit, astfel că au fost respinse obiecțiunile formulate de pârâți.

Pe de altă parte, instanța a apreciat că este corect ca expertul să ia în calcul cele două criterii de evaluarea despăgubirilor, astfel ca reclamanții să aibă posibilitatea să aleagă pe cel care l-ar fi avut ei în vedere dacă ar fi avut posesia imobilului proprietatea lor.

Valoarea stabilită de expert în cea de a doua variantă de evaluare a fost însușită de reclamanți care și-au majorat pretențiile.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelantele pârâte Societatea Cooperativă F. O. și C. de C. B..

Pârâta Societatea Cooperativă F. O. a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că instanța de fond nu a pus în discuție temeiul de drept al cererii formulate de reclamanți, deoarece Legea nr. 10/2001 nu reglementează despăgubirile solicitate de titular pentru lipsa de folosință.

A susținut că acțiunea reconvențională pe care a formulat-o este întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză și pe art. 49 din Legea nr.10/2001.

Pârâta a invocat excepțiile necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal și lipsei calității procesuale pasive a acesteia cu privire la pretențiile solicitate de reclamanți.

Printr-un alt motiv de apel a susținut că instanța de fond, în mod neîntemeiat, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pe care a invocat-o pentru perioada 05.05._04.

A susținut că instanța de fond în mod neîntemeiat a admis excepția reclamanților privind lipsa de interes a pârâtei reclamante Societatea Cooperativă F. O., iar cererea de chemare în garanție a fost respinsă nelegal ca fiind lipsită de obiect.

Într-un alt motiv de apel a arătat că cererea în pretenții a reclamanților a fost admisă nelegal, deoarece, în primul rând era inadmisibilă pentru neefectuarea procedurii de conciliere directă.

Pe fond, a susținut că sentința este neîntemeiată, întrucât nu se poate reține că apelanta Societatea Cooperativă F. O. ar fi fost posesor de rea credință, deoarece aceasta a cumpărat imobilul construcție în baza unei legi (HC nr.304/1960) plătind prețul solicitat de stat și comportându-se ca un adevărat proprietar.

Printr-un alt motiv de apel a susținut că neîntemeiat și nelegal a reținut instanța de fond că pârâta ar fi cunoscut viciul titlului său de proprietate la data când a primit notificarea reclamanților (4.05.2001).

Pârâta C. de C. B. prin apelul/recurs formulat a solicitat admiterea excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune pentru sumele reprezentând fructe civile născute anterior datei de 20.01.2007, admiterea cererii de chemare în garanție a vânzătoarei pârâta Societatea Cooperativă F. O. și obligarea acesteia la plata sumelor de 175.000 lei cu titlu de preț pentru imobilul în cauză, 11.355 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor realizate, 870.557 lei reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului, precum și a sumelor reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare și participarea în litigiile ce au avut ca obiect retrocedarea imobilului .

A mai solicitat obligarea intimaților reclamanți și a chematei în garanție la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de apel formulată, pârâta a solicitat recalificarea căii de atac din recurs în apel, având în vedere valoarea obiectului litigiului 870.557 lei și dispozițiile art. 282 și art. 282 ind.1 cod procedură civilă.

În prezentarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie a sentinței criticate a susținut că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind termenul de prescripție de 3 ani, instanța de fond în mod greșit a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare pentru calculul prejudiciului privind lipsa de folosință a unui imobil, expertul în mod greșit a evaluat prejudiciul, deoarece reclamanților li s-a restituit o suprafață de 138 mp.,iar instanța de fond le-a acordat despăgubiri pentru suprafața de 463 mp.

Printr-un alt motiv de apel, pârâta a arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea de chemare în garanție pe care a formulat-o împotriva pârâtei Societatea Cooperativă F. O., deoarece în urma încheierii contractului de vânzare cumpărare nr.1021 din 15.03.2004, vânzătorul a garantat-o împotriva oricăror evicțiuni.

Intimații reclamanți C. S. și C. A., legal citați, au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de pârâta C. de C. B., invocând dispozițiile art. 17 alin.1 și 2 din decretul 167/1958 și Legii nr.10/2001.

Prin cererea depusă la dosar la data de 4.04.2012, intimații reclamanți au solicitat tribunalului, verificarea competenței materiale și calificarea căii de atac legale ca fiind recurs și nu apel, având în vedere dispozițiile art.2 pct.1 lit.a cod procedură civilă și art.112 pct.3 cod procedură civilă cu privire la valoarea obiectului litigiului.

Intimatul chemat în garanție UAT – Municipiul Caracal, legal citat a depus întâmpinare, considerând că recursurile declarate de către pârâții Societatea Cooperativă F. O. și C. de C. B. sunt neîntemeiate.

Pârâta Societatea Cooperativă F. O. a depus întâmpinare față de apelul/recursul formulat de apelanta pârâtă C. de C. B., solicitând respingerea în parte a acestuia ca nefondat, cu privire la admisibilitatea cererii de chemare în garanție a Societatea Cooperativă F. O. și menținerea în parte a sentinței civile nr.439/2.02.2012.

Intimatul chemat în garanție S. Român prin reprezentant Ministerul Finanțelor Publice – DGFP O., legal citat, a depus întâmpinare cu privire la apelurile formulate de pârâți, solicitând respingerea acestora și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Judecătoria Caracal.

La termenul de judecată din 14.06.2012, tribunalul a pus în discuția părților cererea de calificare a căii de atac împotriva sentinței civile nr.439/2.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal și, având în vedere că valoarea obiectului cererii depășește suma de 100.000 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 282 ind.1 alin.1 cod procedură civilă, a calificat calea de atac ca fiind apelul.

Totodată, a pus în discuția părților calificarea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal invocată de pârâta Societatea Cooperativă F. O., ca fiind o apărare de fond, respectiv un motiv de apel și a calificat această excepție ca fiind o apărare de fond.

De asemenea, a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Societatea Cooperativă F. O. și după ascultarea părților a dispus unirea excepției cu fondul cauzei.

S-a acordat părților, cuvântul asupra propunerii de probe.

Prin încheierea pronunțată în ședință publică din 28.06.2012, tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O., a respins proba testimonială și proba cu expertiză construcții civile solicitate de apelanta pârâtă, ca nefiind utile soluționării cauzei .

A încuviințat refacerea expertizei contabile judiciare cu obiectivele propuse: respectiv stabilirea cuantumului chiriei lunare pentru imobilul în litigiu, potrivit valorii pieței de închiriere a imobilelor clădiri cu aceeași destinație ca și imobilul din litigiu și din aceeași zonă pentru perioada solicitată de reclamantă pentru pârâta Societatea Cooperativă F. O., respectiv 5.05.2001 – 15.03.2004;

- stabilirea cuantumului chiriilor percepute de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. pentru perioada 5.05._04 pentru restaurantul Caracal situat în ..20, cu arătarea detaliată a chiriei lunare percepute;

-stabilirea cuantumului chiriei lunare pentru imobilul situat la adresa indicată, potrivit valorii pieței de închiriere a imobilelor clădiri cu aceeași destinație ca și imobilul în discuție și din aceeași zonă, pentru perioada 05.05.2001 – 15.03. 2004;

- stabilirea cuantumului chiriei lunare pentru imobilul situat la adresa indicată potrivit hotărârilor de consiliu local invocate în raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în dosarul nr._ /2010 de expert B. D., pentru perioada solicitată, respectiv 05.05._04.

- expertul va indica cuantumul chiriei lunare pentru fiecare dintre obiectivele menționate, atât cu TVA aferentă cât și fără TVA.

Raportat la probele propuse de apelanta pârâtă C. de C. B., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la dosar .

De asemenea, a încuviințat refacerea expertizei contabile cu obiectivele propuse, respectiv: evaluarea lipsei de folosință a imobilului retrocedat calculată în funcție de prețul pieței, suprafața retrocedată (138 mp), destinația spațiului de 138 mp, modul de închiriere al acestuia ( fracționat - mai multor chiriași sau în totalitate, unui singur chiriaș), pentru perioada 15.03._09; calcularea valorii chiriei obținute de C. de C. B. pentru închirierea suprafeței de 138 mp retrocedată, pentru perioada solicitată 15.03._09 și pentru perioada 20.01._09.

Din oficiu, față de obiectul cererii de chemare în judecată, instanța a stabilit ca expertul să facă un calcul al contravalorii lipsei de folosință, raportat la prețul chiriei practicat în zonă de agenții imobiliari, pentru perioada dedusă judecații și să aibă în vedere suprafața imobilului anterior extinderilor și îmbunătățirilor, așa cum apare acesta în decizia nr.9255/2009 a ICCJ.

Raportat la proba cu înscrisuri propusă de intimații reclamanți C. S. și C. A., instanța a admis proba, constatând utilitatea acesteia în soluționarea cauzei.

S-a depus la dosar, raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil Băducă N..

Intimații reclamanți au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, iar apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. a formulat cerere de completare a expertizei.

La termenul de judecată din 01.11.2012, instanța a pus în discuția părților obiecțiunile formulate la raportul de expertiză și a dispus emiterea unei adrese către expertul contabil pentru a completa raportul de expertiză.

La data de 28.11.2012, expertul a depus la dosar supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară.

Întrucât expertul a reținut completarea raportului de expertiză privind stabilirea valorii de piață a cuantumului chiriei lunare pentru imobilul în litigiu numai cu privire la pârâta Societatea Cooperativă F. O. a fost admisă cererea formulată de apărătorul pârâtei C. de C. B. în sensul completării expertizei și în ceea ce privește stabilirea cuantumului chiriei lunare a imobilului în litigiu și pentru pârâta C. de C. B..

La data de 23.01.2013, expertul contabil a depus la dosar supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară.

Apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. a formulat obiecțiuni care au fost admise și s-a dispus ca expertul să răspundă și să depună completare la raportul de expertiză.

La data de 12.04.2013, s-a depus la dosar supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară.

Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apel de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată în apel de aceeași apelantă pârâtă, referitoare la cererea de chemare în garanție pentru evicțiune formulată de apelanta pârâtă C. de C. B. – societate cooperativă în raport cu dispozițiile art. 137 al.1, art.112, art. 109 și art. 60 cod procedură civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de apel reține următoarele:

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății (calitate procesuală pasivă)

Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.

În cauza de față, acțiunea a fost pornită de către reclamanții C. S. și C. A., împotriva pârâților Societatea Cooperativă F. O. și C. de C. B., având ca obiect pretenții civile, reprezentând despăgubiri civile pentru lipsa de folosință a imobilului construcție și teren deținut de pârâte fără temei legal.

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă faptul că apelanta pârâtă Societate Cooperativă F. O. este persoana ce a lipsit de folosința imobilului pe intimații reclamanți, având calitatea procesuală pasivă în litigiu, neavând relevanță faptul că nu au existat raporturi juridice contractuale directe între intimații reclamanți și apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O..

Analizând sentința civilă nr.439 din 2.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, prin prisma motivelor de apel invocate de apelantele pârâte Societatea Cooperativă F. O. și C. de C. B., tribunalul constată:

Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O. privind cererea de chemare în judecată formulată de intimații reclamanți C. S. și C. A. împotriva acestei apelante pârâte, dreptul material la acțiune este prescris.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța de apel reține că prin acțiunea precizată la data de 22.02.2010, intimații reclamanți C. S. și C. A. au solicitat obligarea apelantei pârâte Societatea Cooperativă F. O. la plata sumei de 220.500 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință, pentru perioada 05.05.2001 – 15.03.2004 privind imobilul cu suprafața de 113 mp. situat în Municipiul Caracal ..20, județul O..

Susținerile apelantei pârâte potrivit cărora instanța de fond a făcut o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale, respectiv Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă sunt întemeiate.

Din considerentele sentinței apelate, rezultă că instanța de fond a reținut ca argumente pentru respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților faptul că aceștia au transmis o notificare la data de 23.10.2001 cu privire la imobilul pentru care au solicitat contravaloarea lipsei de folosință, precum și faptul că prin aceasta cursul prescripției a fost suspendate.

Potrivit art.1 al.1 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă,,Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege’’.

Conform art.3 alin.1 din același act normativ,,Termenul prescripției este de 3 ani’’.

Potrivit art.7 al.1 din decretul nr.167/1958,,Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune …’’

În cauza de față, intimații reclamanți C. S. și C. A. au înregistrat cererea de chemare în judecată la data de 20.01.2010, au precizat-o la datele de 22.02.2010 și 28.11.2011, cererea având ca obiect contravaloarea lipsei de folosință sub formă de chirie lunară, privind fructele civile ale imobilului în litigiu și au invocat ca temei de drept, dispozițiile art. 483 din codul civil de la 1864.

Tribunalul observă că, în cauză, față de obiectul cererii de chemare în judecată, intimații reclamanți au avut în vedere chiria lunară de care au fost lipsiți, chirie care intră în categoria fructelor civile ce se dobândesc zi de zi pe măsura trecerii timpului potrivit art. 523 și art. 525 din codul civil de la 1864.

Din această perspectivă se constată că pretențiile intimaților reclamanți față de apelanta pârâtă Societatea Cooperativă F. O., constând în plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului pentru perioada 05.05._04 sunt prescrise.

Notificarea avută în vedere de instanța de fond ca fiind data la care s-a născut dreptul de a solicita fructele de către intimații reclamanți, menționată în cererea de chemare în judecată ca fiind data de 05.05.2001, nu îndeplinește condițiile legale.

Astfel, notificarea a fost depusă la Primăria Municipiului Caracal, județul O., la data de 04.05.2001, nefiind adresată apelantei pârâte Societatea Cooperativă F. O. și a avut ca obiect revendicarea imobilului compus din teren în suprafață de 2.500 mp. cu construcție hotel situat în Municipiul Caracal, ..1 județul O., iar în prezenta cauză, intimații reclamanți au solicitat contravaloarea lipsei de folosință pentru imobilul în suprafață de 138 mp.situată în Municipiul Caracal ..20 județul O..

Totodată, se constată că sunt întemeiate susținerile apelantei pârâte Societatea Cooperativă F. O. și cu privire la faptul că, în cauză, nu operează nici un caz de întrerupere ori suspendare a cursului prescripției extinctive, nefiind incidente dispozițiile art. 13 și art. 16 din Decretul 167/1958.

În același timp este necesar să se facă distincție între notificarea prin care intimații reclamanți au solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii nr.10/2001 adresată Primăriei Municipiului Caracal și cererea înregistrată la data de 20.01.2010 pe rolul Judecătoriei Caracal prin care au solicitat obligarea apelantei pârâte Societatea Cooperativă F. O. la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului.

Practica judiciară și literatura de specialitate în materia excepției prescripției dreptului material la acțiune, a statuat în mod constant că excepția prescripției este o excepție de fond, absolută și peremptorie.

Prin cererea de chemare în judecată, intimații reclamanți C. S. și C. A. au solicitat obligarea apelantei pârâte C. de C. B., societate cooperativă la plata de despăgubiri reprezentând lipsa de folosință pentru perioada 15.03.2004 – 01.12.2009.

În raport cu data la care a fost introdusă acțiunea, respectiv 20.01.2010 și dispozițiile Decretului 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, se constată că reclamanții nu puteau solicita despăgubiri pentru o perioadă anterioară datei de 20.01.2007.

De asemenea, sunt întemeiate motivele invocate de apelanta pârâtă C. de C. B., societate cooperativă, referitoare la faptul că această persoană nu a fost notificată de către reclamanți și nu a fost chemată în judecată pentru retrocedarea imobilului în litigiu.

Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de către apelanta pârâtă C. de C. B., societate cooperativă, împotriva apelantei pârâte Societatea Cooperativă F. O., se constată că nu sunt îndeplinite cerințele legale privind excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată în apel.

Instanța de fond a reținut faptul că pentru ca obligația de garanție pentru evicțiune să opereze este necesar ca partea ce a cumpărat imobilul să nu fi cunoscut împrejurarea ce a condus la evicțiune, înainte de încheierea contractului de vânzare cumpărare.

Astfel, din considerentele deciziei civile nr. 9255 din 11.11.2009 a ICCJ nu rezultă faptul că instanța supremă a constatat reaua credință a pârâtei C. de C. B., societate cooperativă.

Instanța supremă s-a pronunțat în mod irevocabil cu privire la reaua credință a pârâtei Societatea Cooperativă F. O., persoană juridică care avea cunoștință despre existența cererii de retrocedare a imobilului formulată de către intimații reclamanți.

Potrivit dispozițiilor art. 1899 din codul civil de la 1864,,Buna credință se presupune totdeauna și sarcina probei cade asupra celui ce aleagă rea-credință’’

Susținerile apelantei pârâte Societate Cooperativă F. O. cu privire la faptul că apelanta pârâtă C. de C. B. – societate cooperativă, avea cunoștință despre situația juridică a imobilului teren și construcție(restaurant) situat în Municipiul Caracal . O., nu au fost dovedite.

Față de considerentele expuse mai sus, tribunalul urmează să dispună:

-Respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale pasive invocată în apel de apelanta pârâta Societatea C. F. O. gr.2;

-Respingerea ca neîntemeiată a excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată, în apel, de apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2, referitor la cererea de chemare în garanție pentru evicțiune formulată de apelanta pârâtă C. de C. B.- Societate Cooperativă;

-Admiterea apelurilor declarate de apelantele pârâte Societatea C. F. O. gr.2 și C. de C. B. – societate cooperativă;

-Schimbarea în parte a sentinței civile nr.439/2.02.2012 pronunțată de

Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în sensul că:

-admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2, cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de intimații reclamanți C. S. și C. A. și în consecință respinge cererea intimaților reclamanți formulata împotriva acestei apelante pârâte, constatând prescris dreptul material la acțiune;

-admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelanta pârâtă C. de C. B.- Societate Cooperativă, cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de intimații reclamanți C. S. și C. A.;

-se va admite în parte cererea intimaților reclamanți formulată împotriva acestei apelante pârâte, constatând prescris dreptul material la acțiune pentru sumele reprezentând fructe civile născute anterior datei de 20.01.2007.

Intimații reclamanți C. S. și C. A. au făcut dovada dreptului de proprietate cu decizia civilă nr.9255/11.11.2009 pronunțată de ICCJ, irevocabilă, asupra imobilului situat în Municipiul Caracal, ..20,(restaurantul Caracal) compus din parter cu trei încăperi, grup social și hol, subsol, cu destinația spațiu de depozitare, bucătărie, cu suprafața de 138 mp., construcții din cărămidă acoperite cu placă hidroizolantă împreună cu terenul aferent în suprafață de 601 mp., imobil revendicat și retrocedat în temeiul Legii nr.10/2001.

Intimații reclamanți au solicitat despăgubiri pentru prejudiciul cauzat privind lipsa de folosință a acestui imobil pentru perioada 05.05.2001 – 01.12.2009.

Conform suplimentului la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil Băduca N., pentru perioada 20.01._09, valoarea despăgubirilor reprezentând lipsa de folosință a imobilului teren și construcție menționate mai sus este de 52.921 lei.

Potrivit art. 482 din codul civil de la 1864,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial’’.

Pentru considerentele expuse mai sus, se va dispune obligarea apelantei pârâte C. de C. B. - Societate Cooperativă la plata către intimații reclamanți C. S. și C. A. a sumei de 52.921 lei, reprezentând contravaloare lipsa de folosință imobil situat în Caracal, ..20, județul O., aferentă perioadei 20.01._09.

Se va păstra restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art. 274 și art. 276 cod procedură civilă;

-Va admite în parte cererea apelantei pârâte Societatea C. F. O. gr.2 privind obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată și va dispune obligarea acestora la plata sumei de 5071 lei către apelanta pârâtă, cu acest titlu:

-Va admite în parte cererea apelantei pârâte C. de C. B. - Societate Cooperativă privind obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată și va dispune obligarea acestora la plata sumei de 6000 lei, către apelanta pârâta, cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apel de apelanta pârâta Societatea C. F. O. gr.2.

Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată, în apel, de apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2, referitor la cererea de chemare în garanție pentru evicțiune formulată de apelanta pârâtă C. de C. B.- Societate Cooperativă.

Admite apelul declarat de apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2. cu sediul în Slatina, M. E., nr. 21, J. O., împotriva sentinței civile nr.439/02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. S. și C. A., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat M. R., în Caracal, ., J. O., apelanta pârâtă C. de C. B., cu sediul în B., N. B., nr. 5, J. O., intimații chemați în garanție U. A. Teritorială Caracal prin Consiliul Local al Municipiului Caracal, cu sediul în Caracal, Piața Victoriei, nr. 10, J. O., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în Sector 5, București, Apollodor, nr. 17, Cod poștal_.

Admite apelul declarat de apelanta pârâtă C. de C. B.- Societate Cooperativă, cu sediul în B., N. B., nr. 5, J. O., împotriva sentinței civile nr.439/02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. S. și C. A., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat M. R., în Caracal, ., J. O., apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2. cu sediul în Slatina, M. E., nr. 21, J. O., intimații chemați în garanție U. A. Teritorială Caracal prin Consiliul Local al Municipiului Caracal, cu sediul în Caracal, Piața Victoriei, nr. 10, J. O., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în Sector 5, București, Apollodor, nr. 17, Cod poștal_.

Schimbă în parte sentința civilă nr.439/02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în sensul că:

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelanta pârâtă Societatea C. F. O. gr.2, cu privire la cererea de chemare în judecată formulata de intimații reclamanți C. S. și C. A. și în consecință respinge cererea intimaților reclamanți formulată împotriva acestei apelante pârâte, constatând prescris dreptul material la acțiune.

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de apelanta pârâtă C. de C. B.- Societate Cooperativă, cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de intimații reclamanți C. S. și C. A. și în consecință admite în parte cererea intimaților reclamanți formulată împotriva acestei apelante pârâte, constatând prescris dreptul material la acțiune pentru sumele reprezentând fructe civile născute anterior datei de 20.01.2007.

Obligă apelanta pârâtă C. de C. B. - Societate Cooperativă la plata către intimații reclamanți C. S. și C. A. a sumei de 52.921 lei, reprezentând contravaloare lipsa de folosință imobil situat în Caracal, ..20, județul O., aferenta perioadei 20.01._09.

Păstrează restul dispozițiilor sentinței apelate.

Admite în parte cererea apelantei pârâte Societatea C. F. O. gr.2 privind obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată și dispune obligarea acestora la plata sumei de 5071 lei către apelanta pârâta, cu acest titlu.

Admite în parte cererea apelantei pârâte C. de C. B. - Societate Cooperativă privind obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată și dispune obligarea acestora la plata sumei de 6000 lei, către apelanta pârâtă, cu acest titlu.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2013 la Tribunalul O..

Președinte,

I. B.

Judecător,

M. I. S.

Grefier,

A. D.

Red.IB/SM

JF.I.T.

Ex.8/14 iunie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul OLT