Succesiune. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 6611/207/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 32/2013
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. R. H.
Judecător M. V.
Judecător C. C.
Grefier D. S.
Pe rol soluționarea recursului civil privind pe recurent reclamant P. N., cu domiciliul în București, . nr.3B, ., sector 4, împotriva sentinței civile nr.3605 din data de 27.09.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. M. și C. T., cu domiciliul în ., având ca obiect succesiune
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recurentul reclamant P. N. a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispoz. prev de art.242 alin 2 c.procedură civilă, prin cererea de recurs și a achitat taxa judiciară de timbru de 31, 3 lei și timbru judiciar de 1, 5 lei.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și r4eține cauza în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caracal sub nr._, reclamantul P. N. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtele B. M. și C. T., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 2600 m p situat pe raza comunei Gostavățu, jud. O., să se dispună pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare între acesta și pârâta C. T., asupra terenului agricol extravilan în suprafață de 2600 m.p.
În fapt, pârâtele au arătat că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului reconstituit în baza titlului de proprietate nr._/65/4.05.1995.
Susține reclamantul că prin antecontractul de vânzare cumpărare nr.38/12.03.2005 pârâta C. Teodosie se obliga să perfecteze în viitor vânzarea cumpărarea terenului în formă autentică, pentru care a achitat prețul integral de 260 lei.
A precizat reclamantul că a intrat în posesia terenului la data intervenirii convenției de vânzare – cumpărare pentru care a achitat în mod constant impozitul aferent pe perioada anilor 2006 -2011.
Reclamantul a solicitat cu ocazia soluționării capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune să-i fie atribuită în locul pârâtei vânzătoare, suprafața de teren ce a constituit obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare fiind pusă în întârziere prin cererea de chemare in judecată ce face obiectul dosarului civil nr._ soluționat prin sentința civilă nr. 2352/14.06.2011.
În dovedirea susținerilor sale reclamantul a depus la dosar în fotocopie titlul de proprietate nr._/65/1995, antecontractul de vânzare cumpărare nr.38/12.03.2005, sentința civilă nr.2352/14.06.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, chitanța nr. OTBLA nr._, certificat de sarcini nr._/29.04.2011, certificat de atestare fiscală nr.. 1330/13.05.2011, adeverința nr. 1555/13.05.2011, din care rezultă cumpărarea terenului în vederea comasării, interogatoriul pentru pârâta C. T..
În drept s-au invocat disp.art. 1073 C.civ. 1079 C.civ. art. 5 al.2 din titlul X din lg.247/2005 .
În probațiune reclamantul a solicitat proba cu interogatoriul pârâtei și cu înscrisuri.
În temeiul art. 242 al.2 C. reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.
Pârâtele au fost legal citate pentru mai multe termene de judecată și cu mențiunea chemării la interogatoriu insă deși au semnat personal dovada de îndeplinirea procedurii de citare nu s-au prezentat în instanță.
Instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 al.1 pct.2 C., prin încheierea din data de 12 ianuarie 2012.
Ulterior, prin cererea din data de 14 mai 2012, reclamantul solicită repunerea cauzei pe rol și judecarea în lipsa sa.
Totodată, reclamantul a solicitat în data de 31 mai 2012 în scris încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtelor și o expertiză topo, având ca obiectiv identificarea, evaluarea și formularea de propuneri de lotizare in natură a terenului ce face obiectul judecății.
Instanța a dispus suspendarea cauzei prin incheierea din data de 21 iunie 2012, din aceleași considerente avute in vedere la suspendarea din data de 12 ian.2012, urmare a lipsei părților din instanță.
S-a cerut din nou repunerea cauzei pe rol, în data de 4.07.2011, s-a fixat termen de judecată în data de 27.09.2012 când toate părțile din litigiu au fost citate, au semnat personal dovada de îndeplinire a procedurii de citare însă la strigarea pricinii nici una din părți nu s-a prezentat.
Prin sentința civilă nr.3605 din data de 27.09.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ , s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul P. N., în contradictoriu cu pârâtele B. M. și C. T..
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Cu titlul de proprietate anexat la fila 7 dosar, reclamantul a făcut dovada stării de indiviziune asupra terenului de 2,7900 ha situat pe raza comunei Gostavățu, jud.O., reconstituit pârâtelor C. T. și B. M. în baza Legii fondului funciar.
Din întreaga suprafață de teren extravilan de 2,4816 ha, pârâta C. T., fără acordul coproprietarei B. M. și fără a proceda la sistarea stării de indiviziune a înstrăinat reclamantului 2600 m.p. teren extravilan.
Este cunoscut faptul că atât timp cât durează starea de indiviziune drepturile coproprietarilor asupra bunurilor sunt nedeterminate, titularilor aparținându-le împreună și concomitent prerogativele drepturilor de proprietate. Ei au partea lor determinată nu material ci sub forma unei fracții matematice ideale.
Actele de dispoziție asupra bunului sunt supuse regulii unanimității, coindivizarul neputând efectua astfel de acta cu privire la întregul bun sau la o fracțiune determinată material din acesta fără consimțământul celorlalți.
În cazul in care totuși coproprietar vinde bunul aflat in indiviziune unui terț, dreptul dobândit de cumpărător se află sub condiție rezolutorie a cărei indeplinire are loc dacă bunul nu a fost atribuit la ieșirea din indiviziune copărtașului care l-a înstrăinat.
Condiția rezolutorie este aceea care atrage desființarea obligației la împlinirea unui eveniment viitor și incert .
În speță, deși reclamantul a solicitat sistarea stării de indiviziune justificând interesul de a obține o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic având ca obiect vânzarea cumpărarea terenului in suprafață de 2600 m.p. acesta nu are calitate procesuală activă, această acțiune putând fi inițiată doar de una dintre cele două pârâte fiind coproprietare pe terenul din litigiu.
Împărțeala sau sistarea stării de indiviziune poate fi definită ca fiind operația juridică prin care se determină în fapt bunurile ce vor reveni fiecărui copărtaș în proprietate și posesie exclusivă dreptul de proprietate comună transformându-se într-un drept exclusiv.
Pentru realizarea unei împărțeli proprietari coindivizari, prin înțelegere pot . unități locative distincte, situație în care pentru a avea eficiență juridică au posibilitatea să solicite instanței consfințirea înțelegerii intervenite în temeiul art. 271 – 271 C..
În caz contrar, judecarea oricărei cereri de împărțeală se face potrivit procedurii prevăzute în Cap.VII/1 C., art. 673/1 CPP și următoarele, astfel că instanța va proceda la formarea și atribuirea loturilor, dacă părțile nu se învoiesc conform art. 673/5 și urm.C..
Întrucât în prezenta cauză pârâtele nu au fost prezente la nici un termen de judecată pentru a-și exprima acordul cu privire la modalitatea de sistarea a stării de indiviziune, instanța s-a aflat în imposibilitatea judecării acestui capăt de cerere și implicit a primei solicitări de pronunțarea a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Impotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs recurentul reclamant,
In fapt, a arătat că instanța de fond a respins acțiunea pentru considerentul că dată fiind starea de indiviziune a pârâtelor asupra terenului ce face obiectul judecății și constatând că sistarea stării de indiviziune nu se poate face decât de către una din cele două pârâte, fiind coproprietare pe terenul în litigiu, nu are calitate procesuală activă pe capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune și pe cale de consecință instanța se află în imposibilitatea judecării capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune și implicit a primei solicitări de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
In drept, s-a întemeiat recursul pe dispoz. art. 304 pct. 4 C.p.civ. prin aceea că instanța de fond arătând că reclamantul nu are calitate procesuală activă pe capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune refuză a recunoaște valoarea juridică a dispozițiilor normative în vigoare care reglementează acțiunea oblică.
Mai arată că instanța nesocotește normele de drept material, fapt ce constituie al doilea motiv de recurs potrivit art. 304 pct.9 C.p.civ., fiind o încălcare sau aplicare greșită a legii. Astfel, instanța nesocotește dreptul creditorului de a exercita în numele debitorului acțiunile și drepturile care comportă acestuia de pe urmă, potrivit art. 974 C.civ., dispoziții de drept material ce permiteau reclamantului să solicite în numele debitoarei sale ieșirea din indiviziune.
În temeiul art. 242 alin. 2 C.p.civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Considerentele instanței de recurs în raport de motivele de recurs invocate și de disp. art. 304 pct. 9 C.p.c
Este posibil ca un debitor să devină insolvabil sau să-și micșoreze elementele active ale patrimoniului său prin faptul că din neglijență, din nepăsare sau nepricepere sau cu rea-credință nu-și exercită anumite drepturi pe care le are împotriva unor terțe persoane.În această situație lege conferă creditorului chirografar dreptul de a le exercita el, în numele debitorului său.
Potrivit dispozițiilor art.974 C.civ., creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.Acțiunea oblică este acea acțiune pe care care creditorul o exercită pentru valorificarea unui drept care aparține debitorului său.Această acțiune se mai numește indirectă sau subrogatorie pentru că ea este exercitată de debitor în numele creditorului său.
Creditorul poate exercita numai acțiunile cu privire la drepturi al căror titular este debitorul și nu poate intenta acele acțiuni care au un caracter exclusiv personal, fie că prin ele se apără drepturi personale nepatrimoniale, fie chiar unele categorii de drepturi patrimoniale, cum ar fi acțiunile de stare civilă, stabilirea filiației, drepturile părintești, acțiunea prin care se cere revocarea unei donații pentru ingratitudine, acțiunile pentru plata pensiei de întreținere.
Pentru intentarea acțiunii oblice se cer întrunite următoarele condiții:debitorul să fie inactiv, adică să nu intenteze el însuși acțiunea pe care o poate intenta, creditorul să aibă un interes serios și legitim pentru a intenta acțiunea(un asemenea interes există atunci când debitorul este insolvabil), creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă.
În speța de față, recurentul are o creanță certă, lichidă și exigibilă ce provine din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu intimata C. T. la data de 12.03.2005, prin care aceasta din urmă s-a obligat să-i transfere recurentului dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 2.600 de mp, situată în extravilanul Comunei Gostavățu, Jud.O., în S 52/1, P 44 cu vecinii:E-C. I.,V-De 600, S-A. S., N-T. F., pentru un preț de 260 de lei achitat integral la data încheierii antecontractului.
Cât privește suprafața de teren anterior menționată, așa cum reiese din cuprinsul TP nr._/65/04.05.1995, intimatele C. T. și B. M. au asupra ei un drept de coproprietate, întrucât le-a fost reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului P. I.I..
Așadar, cât timp intimata C. T. stă în pasivitate și nu solicită ieșirea din indiviziune cu privire suprafețele de teren din TP nr._/65/04.05.1995, recurentul are dreptul să solicite, în calitate de creditor chirografar partajul acestor bunuri, pe calea acțiunii oblice, acțiunea de partaj neregăsindu-se printre cele exceptate de la posibilitatea exercitării prin intermediul unei astfel de cereri.
Pe cale de consecință, recurentul are calitate procesuală pasivă.
Având în vedere considerentele expuse, Tribunalul urmează să admită recursul, să caseze sentința recurată și să trimită cauta spre rejudecare la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul reclamant P. N., cu domiciliul în București, . nr.3B, ., sector 4, împotriva sentinței civile nr.3605 din data de 27.09.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. M. și C. T., cu domiciliul în ., casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2013.
Președinte, M. R. H. | Judecător, M. V. | Judecător, C. C. |
Grefier, D. S. |
Red.CC
Jf: V.B.
Ex.2/26.02.2013
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 225/2013. Tribunalul OLT | Obligaţie de a face. Decizia nr. 20/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
