Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din 04-06-2015, Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 433/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 433/2015
Ședința publică de la 04 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
Judecător S. O.
Grefier A. D.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamantul A. I., domiciliat în ., ., nr. 83, Județul O. împotriva sentinței civile nr. 742 din 28 ian. 2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte E. C., domiciliată în Slatina, ., ., ., Județul O., și P. M.,domiciliat în comuna Perieți,., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: avocat E. D. pentru apelantul reclamant A. I., lipsă intimatele pârâte E. C. și P. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cod proc. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Avocat E. D. pentru apelantul reclamant A. I., depune la dosar împuternicire avocațială nr._/2015 și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cu copie de pe extrasul de carte funciară și de pe încheierea nr. 7886/10.02.2015 ambele emise de OCPI O..
Instanța în temeiul dispoz. art. 479 alin 2 Cod procedură civilă, încuviințează proba solicitată de apelantul reclamant, probă administrată la acest termen de judecată.
Constatându-se că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, și procesul se află în stare de judecată, instanța acordă cuvântul părților cu privire la cererea de apel.
Avocat E. D. pentru apelantul reclamant A. I. având cuvântul solicită admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond .
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 04.08.2014 pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._, reclamantul A. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele E. Constanta și P. M. pronunțarea unei hotărâri prin care să se constatate că acestea i-au vândut suprafața de 7497 m2 teren situat în ., T 78, P 59, cu următoarele vecinătăți: N – O. I., E – De 648, S – M. M., V – De 645 și pe cale de consecință să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru acest imobil.
De asemenea reclamantul a solicitat să se constate că pârâtele sunt moștenitoarele autorului S. M.I..
În motivarea cererii, s-a arătat că între cele două părți s-a încheiat la data de 03.03.2014 un înscris sub semnătură privat denumit „contract de vânzare-cumpărare” prin care pârâtele au înțeles să-i vândă reclamantului imobilul identificat anterior contra sumei de 5000 lei.
S-a mai susținut că suma convenită pentru cumpărarea imobilului a fost integral achitată pârâtelor la data semnării convenției, iar de la aceeași dată reclamantul a intrat în stăpânirea terenului.
S-a arătat de asemenea că prin aceeași convenție pârâtele s-au obligat să se prezinte la notariat în termen de 3 luni de la data semnării convenției în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, însă în mod nejustificat au refuzat să-și îndeplinească această obligație.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1669 C.civ. și art. 35 C.p.c..
Pârâtele nu s-a prezentat în instanță și nici au depus întâmpinare în cauză.
La termenul din data de 28.01.2015 instanța de fond a invocat excepția inadmisibilității cererii cu privire la capătul de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare precum și excepția lipsei de interes cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea calității de moștenitor a pârâtei.
Prin sentința civilă nr. 742/28.01.2015 Judecătoria Slatina a admis excepția inadmisibilității cererii cu privire la capătul de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare și a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.
De asemenea, s-a admis excepția lipsei de interes cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea calității de moștenitor a pârâtei și s-a respins acest capăt de cerere ca fiind lipsit de interes.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014,: „(1) În toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară.”
Atât în dreptul civil material, cât și în dreptul civil procesual există principiul neretroactivității legii, principiu recunoscut și de adagiul latin „tempus regit actum” și preluat în textele de lege care disciplinează raporturile de drept civil și raporturile de drept procesual civil.
Având în vedere că Legea nr. 17/2014 cuprinde atât norme de drept substanțial (referitoare validitatea actelor juridice civile care au ca scop înstrăinarea de imobile), cât și norme de drept procedural (cum este cel referitor la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, invocat din oficiu de instanță), aplicarea regulii tempus regit actum se face pentru fiecare dintre cele două discipline (drept civil material și drept civil procedural) în raport de destinatarul textului de lege respectiv.
Mai exact, dispozițiile normative care vizează dreptul substanțial urmează să fie aplicate actelor juridice civile intervenite după data intrării în vigoare a legii (de ex.: pentru validitatea actelor juridice care vor fi încheiate după . legii este necesar să fie respectat dreptul de preemțiune – art. 4 din lege), iar dispozițiile normative care vizează dreptul procesual urmează să fie aplicate procedurilor judiciare declanșate după . legii.
O astfel de dispoziție cu caracter procedural civil este și cea prevăzută de art. 5 din lege, citată anterior, dispoziție care prevede în mod expres și imperativ ca imobilul pentru care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare să fi fost anterior introducerii cererii de chemare în judecată înscris în cartea funciară (indiferent de data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, iar pentru cele care au fost încheiate înainte de . legii, indiferent dacă a fost respectată procedura dreptului de preempțiune).
În consecință, având în vedere că în cauza pendinte terenul care a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nu este înscris cartea funciară, reclamantul nedepunând la dosar extras de carte funciară în acest sens, excepția a fost admisă cu consecința respingerii cererii ca inadmisibilă, sancțiunea inadmisibilității intervenind astfel ca o sancțiune de drept procedural aplicabilă acțiunilor declanșate după ..
Cât despre data încheierii antecontractului, aceasta ar putea fi invocată numai în fața unei acțiuni prin care s-ar solicita nulitatea acestui antecontract pentru că nu ar fi fost respectate condițiile prevăzute de Legea nr. 17/2004 (cum ar fi respectarea dreptului de preempțiune), în condițiile în care antecontractul ar fi fost încheiat înainte de . acestui act normativ.
Referitor la excepția lipsei de interes, s-a reținut că prin cel de-al doilea capăt de cerere, reclamantul a solicitat să se constate că pârâtele sunt moștenitoarele autorului S. I. înscris in Titlul de proprietate 0779/7 din 17.07.2002, pentru a face astfel dovada calității de proprietar a acestora în ceea ce privește terenul care a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare intervenite între cele două părți.
Cum interesul, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic pe care îl are o persoană pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, având în vedere că primul capăt de cerere (având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare) urmează să fie respins ca inadmisibil, reclamantul nu mai justifică un interes în promovarea celui de-al doilea capăt de cerere, motiv pentru care excepția a fost admisă, cu consecința respingerii acestui al doilea capăt de cerere ca fiind lipsit de interes.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul reclamant A. I., pe care o consideră nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Apreciază că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a dispus admiterea celor două excepții invocate din oficiu, fără să treacă la cercetarea fondului, având în vedere faptul că la termenul din data de 28.01.2015 a depus la instanță înscrisurile solicitate, respectiv certificat de sarcini precum și certificat emis de OCPI, din care rezultă numărul cadastral privind suprafața de teren care face obiectul cauzei, învederând instanței că acel număr cadastral a fost atribuit în urma măsurătorilor efectuate pentru întocmirea cărții funciare, aceasta fiind finalizată și urmând să fie eliberată în termen de o săptămână, motiv pentru care la interpelarea instanței de fond a depus prin apărător numărul cadastral și a solicitat respingerea excepțiilor invocate ce neîntemeiate.
A depus la dosar, în copie, extras de carte funciară pentru informare și încheierea nr. 7886/10.02.2015.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Într-adevăr, conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară.
Aceste condiții, prevăzute de art. 3, 4, 9 din Legea nr. 17/2014 trebuie verificate în cauza de față, atât timp cât prin Decizia CCR nr. 755/2014 s-a constatat că prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului referitoare la exceptarea de la aplicarea Legii nr. 17/2014 a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia sunt neconstituționale.
S-a reținut în considerentele deciziei sus-menționate că instanța de judecată învestită în temeiul art. 1.169 din Codul civil trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, inclusiv a celor prevăzute de Legea nr. 17/2014.
Așadar, îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care, astfel cum corect a statuat și instanța de fond, este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.
Este drept că la data soluționării pricinii, dreptul de proprietate al antecesorului intimatelor pârâte nu fusese intabulat în cartea funciară, terenul arabil extravilan în suprafață de 7497 mp, situat în T 78, P 59, fiind doar înscris în evidențele de cadastru cu nr. cadastral_ Perieți.
Ulterior pronunțării instanței de fond, prin încheierea OCPI O. nr. 7886/20.02.2015, s-a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral_, înscris în cartea funciară_ UAT Perieți, și intabularea dreptului de proprietate în favoarea antecesorului celor două intimate.
Din această perspectivă, văzând extrasul de carte funciară pentru informare, înscris nou depus în apel, tribunalul constată că în cauză cerința prevăzută de art. 5 teza finală din Legea nr. 17/2014 este îndeplinită.
Astfel fiind, soluția adoptată de către instanța de fond asupra excepției inadmisibilității nu poate fi păstrată, împrejurarea care produce efecte și asupra excepției lipsei de interes, date fiind considerentele avute în vedere la admiterea acesteia din urmă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 480 alin. 2 și 3 C.proc.civ., tribunalul urmează să admită apelul, să anuleze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul reclamantul A. I., domiciliat în ., ., nr. 83, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 742 din 28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte E. C., domiciliată în Slatina, ., ., ., Județul O. și P. M., domiciliat în comuna Perieți,., anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2015.
Președinte, V. V. | Judecător, S. O. | |
Grefier, A. D. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.5/09.07.2015
Judecător fond D. L.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 618/2015. Tribunalul OLT | Grăniţuire. Decizia nr. 182/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
