Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 243/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 243/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 614/184/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 243/2015
Ședința publică de la 08 aprilie 2015
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE C. T.
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă P. S. I. S., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat M. E. în Caracal, .. 13, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1410 din data de 20 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți F. I. domiciliat în ., B. M. din ., ., județul O., F. A. domiciliat în B., .. 191, ., . și T. I. domiciliată în comuna Băicoi, ., județul Prahova, având ca obiect- hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat M. E. pentru apelanta reclamantă P. S. I. S., lipsă intimații pârâți F. I., B. M., F. A. și T. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat M. E. depune la dosar interogatoriile, conform dispozițiilor stabilite la termenul anterior.
Instanța constată lipsa intimaților pârâți, deși au fost citați cu mențiunea ,,personal la interogatoriu”.
Apărătorul apelantei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de amdinitrat.
Așa fiind, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 392 c.p.c. constată dezbaterile în fond deschise și acordă cuvântul asupra apelului promovat.
Avocat M. E., având cuvântul pentru apelanta reclamantă P. S. I. S., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În motivare, arată că instanța de fond a respins acțiunea reținând că vânzătorii nu ar fi proprietari ai imobilului înstrăinat deoarece nu au dezbătut succesiunea. Se poate observa însă că imobilul teren extravilan fusese al autorului pârâților vânzători, care au semnat toți antecontractul de vânzare-cumpărare tocmai în această calitate de moștenitori au autoarei F. E., care era trecută pe titlul de proprietate nr._/96/30.07.1998. Din sesizarea de deschidere a succesiunii rezultă că cei patru vânzători sunt moștenitorii autoarei, iar faptul că ei au semnat toți antecontractul, rezultă că au acceptat succesiunea.
Așa fiind, având în vedere că instanța de fond a dat o interpretare eronată probatoriilor administrate, se impune admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren de 1,70 ha situată în extravilanul comunei Vâlcele, județul O..
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1410 din data de 20 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._ s-a respins acțiunea formulată de reclamanta P.-S. I.-S. (CNP_), domiciliată în mun. București, sector 3, bld. M. V., nr. 36, ., . procesual ales în mun. Caracal, .. 13, ., . – la cabinet de avocat E. M., împotriva pârâților F. I. (CNP_), domiciliat în ., B. M. (CNP_), domiciliată în ., ., jud. O., F. A. (CNP_), domiciliat în orașul B., .. 191, ., și T. I. (CNP_), domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 03.03.2014 sub nr._, reclamanta P.-S. I.-S. i-a chemat în judecată pe pârâții F. I., B. M., F. A. și T. I., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafața de teren de 1,70 ha situată în extravilanul comunei Vîlcele, jud. O., categoria de folosință arabil, în T 62, P 56.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 20.06.2013 pârâții i-au vândut suprafața de teren menționată mai sus, teren ai cărui proprietar sunt conform titlului de proprietate nr._/96 din 30.07.1998, la data respectivă încheindu-se un antecontract de vânzare-cumpărare.
În continuare, reclamanta a menționat dispozițiile art. 1244, 1279 alin 1 și 3 și ale art. 1669 C.civ. A arătat că legiuitorul permite instanței să suplinească voința debitorului obligației și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare. A precizat că a achitat în totalitate prețul bunului cumpărat, iar actul de vânzare-cumpărare urma să se încheie la biroul notarului public în termen de 2 luni de la data perfectării antecontractului, termen în care pârâții se obligau să întocmească documentația cadastrală și să înscrie imobilul în cartea funciară. A mai precizat că a intrat în posesia terenului de la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, a folosit și cultivat terenul, purtându-se ca un adevărat proprietar, precum și că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului și i-a notificat pe pârâți să se prezinte la notar în vederea perfectării actului în formă autentică, însă aceștia i-au comunicat verbal că nu au întocmit documentația cadastrală.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1179, 1244, 1268, 1270, 1279, 1516, 1527, 1528, 1522, 1523, 1669 C.civ. și ale art. 116, 126, 192-195 C.proc.civ.
Pentru dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar copia înscrisului sub semnătură privată denumit ”Antecontract de vânzare-cumpărare” datat 10.06.2013, certificate de informare gratuită privind avantajele medierii, copia notificării adresate pârâților pentru a se prezenta la notar, invitații la ședința de informare cu privire la avantajele medierii, certificate de sarcini, copie certificat de atestare fiscală, copia titlului de proprietate nr._/96 din 30.07.1998, copia certificatului de deces al defunctei F. E., copia sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale pe numele defunctei F. E., copii de pe actele de identitate și certificatele de stare civilă ale pârâților, copia procurii autentificate sub nr. 825/04.06.2013 la BNP N. I. Dorothy M., copia procurii autentificate sub nr. 931/10.06.2013 la BNP S. E., copia actului de identitate al reclamantei, precum și un certificat de atestare fiscală actualizat.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 245 lei.
Deși au fost legal citați, pârâții nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a formula eventuale apărări.
În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba cu martora T. I..
Analizând ansamblul probelor aflate în dosar, instanța reține următoarele:
Așa cum reiese din copia înscrisului intitulat „Antecontract vânzare-cumpărare” aflată la dosar (fila 5), reclamanta în calitate de cumpărătoare a convenit cu pârâții în calitate de vânzători să cumpere respectiv să vândă suprafața de teren de 1,70 ha situată în extravilanul comunei Vîlcele, jud. O., categoria de folosință arabil, în T 62, P 56.
Din copia titlului de proprietate nr._/96 din 30.07.1998 (fila 15), instanța reține că imobilul cuprins în învoiala părților a aparținut defunctei F. E., decedată la data de 05.06.2010 după cum reiese din copia certificatului său de deces (fila 16). Reclamanta nu a făcut dovada faptului că succesiunea defunctei respective a fost dezbătută.
În aceste condiții, instanța constată că pârâții nu au un drept de proprietate stabilit asupra terenului cuprins în învoiala părților.
Potrivit art. 1669 alin. 1 C.civ., când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare refuză nejustificat să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract numai dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite. În speță, instanța nu poate concluziona, însă, în acest sens.
Astfel, dat fiind caracterul translativ de proprietate al convenției de vânzare-cumpărare, se impune ca vânzătorul (în speță pârâții) să fie proprietarul lucrului vândut, aplicându-se principiul potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia un lucru pe care nu îl are. Din niciunul dintre actele depuse la dosar nu reiese, după cum s-a arătat, calitatea de proprietar a pârâților asupra bunului cuprins în înscrisul sub semnătură privată, acestea având cel mult calitatea de moștenitori prezumtivi ai defunctei F. E., care deținea în proprietate acel bun.
Este cunoscut faptul că sancțiunea principală în cazul refuzului promitentului-vânzător de a-și respecta obligația asumată constă în obligarea acestuia la plata unor daune interese. Posibilitatea de a cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este condiționată de existența în patrimoniul promitentului-vânzător a bunului care a făcut obiectul antecontractului. În speță, se constată că această condiție nu este îndeplinită.
În contextul împrejurărilor reținute instanța apreciază că nu sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru valabilitatea convenției de vânzare cumpărare care s-a cerut a fi materializată în hotărârea instanței. Se impune mai întâi stabilirea calității de proprietar a pârâților prin dezbaterea succesiunii defunctei F. E., și abia apoi se poate vorbi de transmiterea proprietății asupra bunului în discuție.
În plus, trebuie avut în vedere și faptul că o interpretare diferită ar permite pârâților să eludeze dispozițiile legale referitoare la obligația de a achita taxele (judiciare de timbru sau notariale) datorate cu ocazia dezbaterii unei succesiuni, acestea încercând să înstrăineze un bun din masa succesorală înainte de a-l fi moștenit.
În lumina considerentelor arătate, instanța a respins cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel apelanta reclamantă P. S. I. S., considerând-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, schimbată în totalitate sentința apelată în sensul admiterii acțiunii formulată de apelantă, urmând să se constate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare pentru imobilul teren extravilan în suprafață de 1,70 ha situat în ., urmând ca decizia să țină loc de contract de vânzare pentru acest imobil.
Consideră că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală și netemeinică, deoarece imobilul teren extravilan fusese al autorului pârâților vânzători, care au semnat toți antecontractul de vânzare-cumpărare tocmai în această calitate de moștenitori ai autoarei frunză E., care era trecută pe titlul de proprietate nr._/96 din 30.07.1998.
Din sesizarea de deschidere a succesiunii eliberată de Primăria Vâlcele rezultă că cei 4 vânzători sunt moștenitorii autoarei, iar faptul că ei toți au semnat antecontractul, rezultă că au acceptat succesiunea după aceasta. Este știut că succesiunea poate fi acceptată expres sau tacit, iar actul de vânzare este un act de acceptare a succesiunii de către toți 4 moștenitori. Consideră că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit textul de lege cu privire la moștenire și devoluțiunea succesorală și a considerat că cei patru nu ar fi îndreptățiți să semneze un astfel de act.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 – 482 n.c.p.c.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente instanța reține că acesta este nefundat având în vedere următoarele considerente:
În acord cu prima instanță, tribunalul apreciază că în speță nu sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru valabilitatea convenției de vânzare cumpărare care s-a cerut a fi materializată în hotărârea instanței.
În mod greșit s-a susținut de către apelantul reclamant faptul că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală și netemeinică, deoarece imobilul teren extravilan fusese al autorului pârâților vânzători, care au semnat toți antecontractul de vânzare-cumpărare tocmai în această calitate de moștenitori ai autoarei frunză E., care era trecută pe titlul de proprietate nr._/96 din 30.07.1998.
Este adevărat că intimații pârâți, conform sesizării de deschidere a succesiunii eliberată de Primăria Vâlcele sunt succesibili prezumtivi ai autoarei F. E. însă sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale nu poate ține loc de certificat de moștenitor care să ateste calitatea lor de moștenitori, masa succesorală, cotele succesorale și mai ales, împrejurarea că au acceptat succesiunea autorului lor.
Singurul instrument probator al drepturilor dobândite prin moștenire este certificatul de moștenitor, care în speță lipsește
Trebuie reținut și faptul că ,raportat la dispozițiile art. 1297 Cod civil, prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, instanța suplinește doar lipsa consimțământului părții care refuză nejustificat încheierea contractului promis și nu suplinește și lipsa celorlalte condiții care nu au fost îndeplinite și fără de care, încheierea contractului autentificat în fața notarului nu ar putea avea loc, cum ar fi întocmirea documentației de carte funciară și dezbaterea succesiunii.
Or, din cuprinsul antecontractului încheiat de părți la data de 10.06.2014 rezultă că promitenții vânzători s-au obligat să facă demersurile legale în acest sens, demersuri pe care nu le-au făcut în termenul stabilit iar aceste demersuri nu pot fi suplinite de instanță.
Prin urmare, apreciind soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală, în baza art. 480 alin. 1 cod pr. civilă, tribunalul urmează să respingă apelul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă P. S. I. S., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat M. E. în Caracal, .. 13, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1410 din data de 20 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți F. I. domiciliat în ., B. M. din ., ., județul O., F. A. domiciliat în B., .. 191, ., . și T. I. domiciliată în comuna Băicoi, ., județul Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 aprilie 2015, la Tribunalul O..
Președinte, C. T. | Judecător, I. D. | |
Grefier, M. R. |
Red. CT
Tehnored.CM
Jf: C.I.
Ex.7/29.04.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Rezoluţiune contract. Hotărâre din 23-04-2015, Tribunalul OLT → |
|---|
