Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 700/2015. Tribunalul OLT

Decizia nr. 700/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 700/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 700/2015

Ședința publică de la 06 Octombrie 2015

Completul specializat în litigii de Minori și familie compus din:

PREȘEDINTE I. M.

Judecător I. B.

Grefier M. T.

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă C. M. F., domiciliată în ., ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 5996/01.09.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. I., domiciliat în ., ., Județul O., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanta reclamantă C. M. F. personal și asistată de avocat C. M. și intimatul pârât C. I. personal și asistat de avocat P. P..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare, din partea intimatului pârât C. I., în dublu exemplar.

C. de pe întâmpinare se înmânează avocatei C. M., apărător al apelantei reclamante, care depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, împuternicire avocațială și chitanța reprezentând onorariul de avocat și, care, arată că nu solicită termen pentru studierea întâmpinării.

Verificând, din oficiu la primul termen de judecată, în raport de dispozițiile art. 131 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, coroborat cu dispozițiile art. 95 pct. 2 și art. 107 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității apelului, invocată de intimatul pârât prin întâmpinare.

Avocat P. P., pentru intimatul pârât, arată că renunță la excepția invocată.

Nefiind cereri preliminare de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza la primul termen și acordă cuvântul asupra probelor.

Avocat C. M., apărătorul apelantei reclamante, solicită încuviințarea probei cu reaudierea minorului C. F. C. de doar 6 ani, în prezența unui psiholog, care să observe atitudinea copilului și să-și exprime părerea cu privirela faptul, dacă este sau nu influențat, întrucât prima instanță l-a audiat în lipsa unei astfel de persoane, pentru a se putea observa atașamentul puternic al acestuia față de mamă.

Instanța pune în discuție proba solicitată.

Avocat P. P., pentru intimatul pârât, solicită respingerea probi solicitate de apărătorul apelantei, motivat de faptul că tocmai avându-se în vedre vârsta fragedă a minorului, prin reaudiere, acesta ar putea fi supus din nou unei alte traume.

Instanța, respinge proba cu reaudierea minorului în prezența unui psiholog, având în vedere obiectul dedus judecății, respectiv stabilirea domiciliului minorului pe cale de ordonanță președințială și vârsta fragedă a acestuia de numai 6 ani, nefiind obligatorie audierea minorului sub 10 ani.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat C. M., având cuvântul pentru apelanta reclamantă C. M., solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială și stabilirea domiciliului minorului C. F. C., la domiciliul mamei, având în vedere atașamentul puternic al acestuia față de mama sa, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză. Solicită, de asemenea, a se observa că în ceea ce privește condițiile materiale ale părților, acestea sunt relativ asemănătoare, niciuna dintre părți nerealizând venituri.

Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat P. P., având cuvântul pentru intimatul pârât C. I., solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivând, arată că prima instanță a avut în vedere interesul superior al minorului, de a locui cu ceilalți frați ai săi, acolo unde s-a născut și unde mediul îi este familiar. În ceea ce privește veniturile intimatului arată că acestea sunt net superioare celor realizate de mamă.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă nr.5996/01.09.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a respins cererea formulată de reclamanta C. M. F. împotriva pârâtului C. I. având ca obiect stabilire provizoriu locuință pentru minorul C. M. C. născut la 01.07.2009 și încasarea alocației.

S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul C. I. împotriva reclamantei pârâte și pe cale de ordonanță președințială s-a dispus stabilirea provizorie a locuinței minorilor C. F. C. născut la 01.07.2009, C. V. E. născută la 04.09.2000 și C. A. Anemarie născută la 29.08.2003 la pârâtul reclamant în ., ., până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect divorț, înregistrat sub nr._ .

A fost obligată reclamanta la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârât.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună stabilirea locuinței minorului C. F. Comsin până la pronunțarea hotărârii definitive a divorțului la aceasta, cu motivarea că părțile s-au căsătorit la data de 31.01.1999, sunt despărțite în fapt din data de 25.07.2015, iar de la acea dată minorul locuiește efectiv cu mama sa de care este foarte atașat, la domiciliul bunicii.

Pentru termenul din 19.08.2015 pârâtul a formulat cerere reconvențională solicitând stabilirea locuinței celor trei minori rezultați din căsătoria părților la el cu motivarea că de la naștere și până la data părăsirii domiciliului conjugal de către reclamantă, aceștia au locuit efectiv la domiciliul comun din .> Minorul F. C. a fost luat de către reclamantă în momentul părăsirii domiciliului conjugal, iar la data promovării cererii reconvenționale s-a menționat că locuiește împreună cu celelalte două surori în locuința tatălui, unde a fost crescut.

Instanța de fond în urma probelor administrate în cauză a respins cererea reclamantei având în vedere interesul superior al minorului reținând că locuiește împreună cu surorile sale și nu sunt îndeplinite dispoz. art. 996 Cod de procedură civilă, nefiind dovedite urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

Raportat la declarațiile martorilor, concluziile referatului anchetei psihosociale, înscrisurile aflate la dosar, s-a apreciat că este în interesul minorilor să se stabilească domiciliu provizoriu la tată, domiciliul unde au și crescut până la data promovării acțiunii.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând-o ca netemeinică și nelegală în sensul interpretării greșite a probelor administrate în cauză.

Instanța de fond a avut în vedere voința minorului de a locui împreună cu surorile fără să aibă în vedere vârsta acestuia, gradul de dezvoltare, atașamentul pe care îl are față de mamă și nu a fost audiat în prezența unui psiholog.

Nu s-au avut în vedere declarațiile martorilor din care rezultă că minorul este foarte atașat de mama sa, acesta fiind luat de cumnatul pârâtului și surorile acestuia din domiciliul bunicii materne.

Martorii reclamantei au arătat că minorul era rău tratat de către pârât care îl lovea și îl jignea, reproșându-i atașamentul puternic față de mama sa.

Celelalte două minore sunt influențate de tatăl său și de bunica paternă având în vedere comportamentul necorespunzător față de mama sa, comportament care dăunează dezvoltării psihice.

Referitor la condițiile materiale din probele administrate rezultă că ambele părți au condiții pentru îngrijirea și creșterea corespunzătore a minorilor.

Apelul este nefondat.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului minorului F. C. născut la 01.07.2009, deși din căsătoria părților încheiată la 01.03.1999 au rezultat trei minori respectiv C. F. Comsin născut la 01.07.2009, C. Victorița E. născută la 04.09.2000 și C. Anemarie născută la 29.08.2003.

Reclamanta a motivat cererea în sensul că relațiile dintre părți sunt tensionate, iar la data de 25.07.2015 s-au despărțit în fapt și a părăsit domiciliul conjugal împreună cu minorul care este foarte atașat de aceasta.

Prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat stabilirea locuinței celor trei minori la acesta, fiind domiciliu unde au crescut până la data despărțirii în fapt a părților.

În conformitate cu dispoz. art. 92 din noul cod civil domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinți săi sau la acela dintre părinți la care locuiește în mod statornic. În cazul în care părinți au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă ascultându-i pe părinți, precum și pe copil dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului.

Din probele administrate rezultă că până la data despărțirii în fapt, minorii, respectiv minorul C. F. C. au locuit efectiv în domiciliul comun al părților.

Instanța de fond nu a avut în vedere voința minorului întrucât este la o vârstă fragedă, iar obligatoriu era de audiat după împlinirea vârstei de 10 ani.

Minorul a fost audiat în camera de consiliu cu respectarea dispozițiilor art.264 Cod civil, iar opinia acestuia a fost luată în considerare la stabilirea domiciliului, instanța de fond raportându-se la vârsta și la gradul său de maturitate, coroborându-le cu celelalte probe administrate în cauză.

S-a apreciat că este în interesul acestuia să locuiască împreună cu celelalte surori cu care a și locuit până la data despărțirii în fapt a părinților, când mama a părăsit domiciliul conjugal împreună cu minorul.

Probatoriul testimonial administrat în cauză a evidențiat faptul că cele două părți, părinții minorului au conviețuit și locuit până la data de 25.07.2015, când pârâta a părăsit domiciliul comun luându-l și pe minor.

Având în vedere interesul superior al minorului se precizează că este în interesul acestuia de a se stabili locuința provizorie la domiciliul tatălui unde a și locuit până la data despărțirii în fapt, aspect avut în vedere și de către instanța de fond.

Nu s-au făcut dovezi certe privind comportamentul necorespunzător al pârâtului reclamant față de minor, martorii relatând din spusele reclamantei în sensul că minorul ar fi fost lovit de către pârât

Raportat la interesul superior al minorului, în cauză nefăcându-se dovada îndeplinirii condițiilor prev. de art. 997 Cod de procedură civilă, urmează ca în baza art. 480 Cod de procedură civilă să se respingă apelul ca nefondat.

Văzând și dispoz. art. 453 Cod de procedură civilă.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă C. M. F., domiciliată în ., ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 5996/01.09.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. I., domiciliat în ., ., Județul O., ca nefondat.

Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2015

Președinte,

I. M.

Judecător,

I. B.

Grefier,

M. T.

Red.I.M.

Tehnodact J.D.

Ex.4/14.10.2015

J.F.N.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 700/2015. Tribunalul OLT