Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 71/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 71/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 71/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 71/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
Judecător S. O.
Grefier A. D.
Pe rol, soluționarea apelului civil privind pe apelant pârât S. L. A., domiciliat în comuna Mărunței, . împotriva sentinței civile nr._ din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A. I. cu reședința în comuna P., ., Județul O., având ca obiect ordonanță președințială .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns:părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța, potrivit dispoz prev de art.104 alin 1. pct 13 din R.O.I.al instanțelor judecătorești, lasă cauza la sfârșitul ședinței.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Se învederează instanței că prin serviciul arhivă s-a depus la dosar la data de 26.01.2015 din partea intimatei reclamante R. A. I.,întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității introducerii apelului de către apelantul pârât, la care se află atașate un set de înscrisuri, iar la data de 28.01.2015 din partea domnului avocat I. Vedere apărător ales la apelantului pârât S. L. A., o cerere de amânare prin care solicită un nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării, întrucât a fost angajat la data de 28.01.2015 conform împuternicirii avocațiale nr._/2015 de la dosar, la care se află atașată taxa de timbru în cuantum de 20 lei.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de avocat I. Vedere apărător ales la apelantului pârât S. L. A., prin care solicită un nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării, întrucât a fost angajat la data de 28.01.2015, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.222 Cod procedură civilă.
Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cp. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Întrucât prin întâmpinare, intimata reclamantă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr._ din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta R. A. I. - în contradictoriu cu pârâtul S. L. A. și s-a dispus stabilirea provizorie a locuinței minorei S. E.-I., născută la data de 06.10.2009, la mama reclamantă, în comuna P., ., jud. O., până la soluționarea definitivă a dosarului cu nr._/311/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, având ca obiect stabilire domiciliu minor,fiind obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 420 lei.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că Din relația de concubinaj de 6 ani a partilor R. A. I. și S. L. A., s-a născut minora S. E.-I., la data de 06.10.2009.
Așa cum a rezultat din cele expuse de reclamantă, confirmate prin declarațiile martorei audiate în cauză, atunci când fetița avea numai câteva luni, mai exact în luna februarie 2010, reclamanta a plecat la domiciliul părinților săi din . reieșit din declarația martorei că reclamanta ar fi fost alungată din domiciliul socrilor săi, dar aceasta a arătat că știe de la reclamantă că relația cu socrii era una dificilă, în sensul că mama pârâtului nu-i dădea voie să iasă cu fetița, să îi cumpere dulciuri, nu o ducea tot timpul la grădiniță.
Aceeași martoră a relatat că minora a crescut în domiciliul bunicilor materni până la întoarcerea părților din străinătate, fiind vorba de intervalul februarie,martie 2011-septembrie 2011.
După întoarcerea din străinătate, reclamanta a părăsit domiciliul socrilor săi în data de 15.11.2014 împreună cu minora și, așa cum a relatat martora, motivul pentru care minora se află în prezent la pârât este acela că pârâtul a mers și a luat-o pe minoră de la grădiniță, fără știrea mamei.
Pe calea prezentei ordonante presedintiale, reclamanta solicită ca până la solutionarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, sa se stabileasca locuinta provizorie a minorei la domiciliul sau.
Potrivit art. 996 alin. (1), alin. (2) C. proc. civ. „(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări; (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului”
Astfel, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială trebuie îndeplinite următoarele condiții: caracterul provizoriu, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului, toate acestea fiind necesare pentru păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
De asemenea, în raport de principiul care stă la baza instituirii unei asemenea proceduri de urgență, principiu care se degajă din întreaga reglementare (ratio legis), dispozițiile citate sunt deopotrivă aplicabile pentru reprimarea unui manifestări abuzive prin care se aduce atingere unui interes public sau privat, dacă măsura este necesară pentru înlăturarea unui prejudiciu pe care l-ar încerca reclamantul.
Potrivit art. 919 Noul Cod Procedura Civila „instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligatia de intretinere, la încasarea alocatiei de stat pentru copii si la folosirea locuintei familiei”.
Asadar, din coroborarea dispozitiilor mai sus mentionate si luand in considerare dispozitiilor Codului Civil, instanta de tutelă poate fi chemată să se pronunte pe calea ordonantei presedintiale cu privire la locuinta provizorie a minorilor pana la solutionarea in mod definitiv a aceleiași măsuri fie de instanța care judecă dosarul de divorț, fie așa cum este cauza de față, de către instanța care soluționează dosarul având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Măsurile cu privire la minori se iau în considerarea criteriului interesului superior al copilului.
Potrivit deciziei de indrumare nr. 10/1969 a fostului Tribunal Suprem – care isi pastreaza si astazi forta obligatorie – în determinarea interesului copiilor minori se tine seama de o . factori cum ar fi posibilitatile materiale ale părintilor, posibilitatile de dezvoltare fizică, intelectuală si morală pe care copii le pot găsi la unul dintre părinti, varsta copilului, comportarea părintilor față de copil, legăturile de afectiune stabilite între copil si familie.
De asemenea, la aprecierea intereselor copiilor, instanta trebuie să tină seama de întregul complex de împrejurări privind vârsta si sexul copilului, atasamentul acestuia fata de unul sau altul dintre parinti, de posibilitatile materiale si de existenta celor mai prielnice conditii pentru cresterea si educarea minorului.
Desigur, instanta nu poate analiza aceste criterii decât în cadrul sumar cu care părtile au înteles să învesteasca instanta, si anume pe baza probelor pe care părtile au inteles să le administreze în cauză, fără a prejudeca fondul cauzei.
Asadar, instanta are în vedere in solutionarea prezentei cauze faptul că în procedura ordonantei presedintiale instanta nu analizeaza fondul pretentiilor deduse judecatii, ci doar aparenta dreptului.
Potrivit art. 919 Noul Cod Procedura Civila în cauzele vizând stabilirea locuinței copiilor minori este prezumată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Așadar, măsura stabilirii domiciliului minorei este prin ea însăși urgentă, de vreme ce aceasta, în vârstă de numai 5 ani, a fost în mod brusc, despărțită de mamă, putând fi puternic afectată emoțional, față de modul în care părinții săi au înțeles să își rezolve problemele. Astfel, instanța a reținut din depoziția martorei că tatăl s-a prezentat la grădinița unde era fetița, căreia i-a spus că o duce la „mama”, or minora folosește acest apelativ la adresa bunicii materne. Este așadar vădit atașamentul minorei față de familia mamei, în grija căreia a rămas, de altfel, în perioada în care părinții s-au aflat în străinătate. Minora este așadar ruptă din acest mediu, chiar în perioada sărbătorilor de iarnă, când poate resimți cel mai acut lipsa mamei și a mediului cu care este obișnuită.
Totodată, instanta a retinut că pe cale de ordonanță presedintială nu se pot lua măsuri definitive care privesc rezolvarea fondului litigios, ci numai măsuri provizorii care tind să păstreze un drept periclitat prin întârziere sau să preîntâmpine o pagubă iminentă și ireparabilă. Instanta este datoare să evite orice măsuri care rezolvă fondul litigiului si fac imposibilă eventuala restabilire a situatiei de fapt anterioare.
În speta, minora S. E.-I., deși locuiește în prezent cu tatăl, aceasta nu a rămas niciodată în domiciliul tatălui fără mama sa. Dimpotrivă, așa cum a rezultat din declarația martorei, minora a rămas în grija bunicii materne atunci când părinții au fost plecați în străinătate. Martora a mai învederat puternicul atașament al minorei față de mamă, fapt de înțeles dată fiind vârsta fragedă a minorei. De asemenea, martora a precizat că reclamanta nu a agresat-o pe minoră. Instanța nu poate reține un atașament mai puternic al minorei față de tată, sau de familia paternă, de vreme ce minora a stat mai mult fie cu bunica maternă, fie cu mama atunci când aceasta a locuit în Mărunței. A mai rezultat din declarația martorei că reclamantei nu îi este permis să vorbească, ori de câte ori și-ar dori, cu minora la telefon, iar atunci când vorbesc, fetița este tristă și vrea să se întoarcă la mamă. Reiese așadar din cele ce preced că minora are în prezent nevoie de un climat liniștit, date fiind schimbările ce vor interveni în viața sa. Or, instanța a apreciat că este în beneficiul minorei să stea măcar provizoriu alături de mama sa. În acest sens, instanța are în vedere că, de vreme ce nu este posibilă împăcarea, ceea ce dictează interesul superior al copilului în cauza de față este ca aceasta să stea lângă acela dintre părinți, care se dovedește a fi cel mai în măsură a-i asigura o traversare cât mai echilibrată a acestei situații critice pentru el. Din acest punct de vedere, instanța reține că mama a fost cea care a dat dovadă că, deși s-a despărțit de tatăl copilului, a urmărit binele acestuia din urmă, fiind de acord cu împăcarea și renunțând la judecată la termenul din data de 17.12.2014 în dosarul nr._/311/2014, dosar având un obiect identic celui de față. Deși scopul de împăcare din partea tatălui este unul demn de încurajat, instanța apreciază că tatăl a avut o atitudine nesinceră în fața instanței, la acel moment, întrucât, a arăta martora, acesta nu închiriase nicio locuință, iar a doua zi, pe 18.12.2014, i-a spus reclamantei să meargă la Mărunței dacă vrea să îți vadă fetița. S-a reținut din declarația martorei că bunica paternă nu a fost suficient de grijulie cu minora, fiind posibil ca motivul pentru care a făcut bronhopneumonie să fie chiar acesta.
Conform raportului de ancheta sociala întocmit în dosarul_/311/2014, la reclamantă, minora va avea condiții bune de trai.
Astfel, in aceste conditii, instanta a apreciat ca este in interesul superior al minorei ca aceasta sa locuiasca pana la pronuntarea instantei investite cu fondul cauzei impreuna cu mama reclamanta, de care este mult mai atașată, într-un mediu în care este mult mai obișnuită. Nu ar fi benefic pentru minoră ca de C. să stea, la numai 5 ani, fără mama sa, într-un mediu în care, deși apropriat, nu a stat niciodată fără mamă. Mai mult decât atât, mama s-a arătat mult mai preocupată de educarea minorei, spre deosebire de familia paternă care s-a dovedit neglijentă sub acest aspect. De altfel, însuși pârâtul, deși citat telefonic, s-a manifestat neglijent, de vreme ce nu s-a prezentat la termenul de astăzi.
De, asemenea, măsura nu prejudecă fondul, acest făcând obiectul dosarului nr._/311/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, unde în urma administrării unui probatoriu complex, se va putea stabili unde îi este mai bine minorei. Mai mult decât atât, la data soluționării fondului, minora ar putea avea și experiența petrecerii unei perioade de timp mai îndelungate la mamă.
Față de aceste considerente, instanta a admis cererea reclamantei formulata pe cale de ordonanta presedintiala si va stabili locuința provizorie a minorei pana la solutionarea in mod definitiv a dosarului nr._/311/2014 aflat pe rolul Judecatoriei Slatina, la domiciliul mamei reclamante.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelant pârât S. L. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, arată că un prim motiv este faptul că reclamanta a formulat cerere de ordonanță președințială prin care a solicitat stabilirea locuinței minorei S. I. E. la aceasta,cerere la care a renunțat in data de l7.12.2014,după care la circa o săptămână a formulat o nouă cerere cu toate cu părțile s-au înțeles că vor inchiria o locuință în Slatina, în vederea continuării căsătoriei.
Arată apelantul că a fost anunțat de acest fapt la data de 23.12.2014 și deoarece era plecat din localitate nu a putut să se prezinte la termenul de judecată pentru a-și face apărarea ,astfel că instanța a admis ordonanța președințială și a dispus stabilirea locuinței la mama reclamantă până la soluționarea dosarului de fond și obligare apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
Un al doilea motiv invocat de apela este acela că instanța de fond în mod nelegal a conexat dosarul la care reclamanta a renunța la data de 17.12.2014,cauza fiind soluționată la acest dosar la data de 23.12.2014.
Mai arată apelantul că minora este atașată de apelant așa cum rezultă din referatul 1357/3.12.2014 emis de Grădinița P. și din caracterizarea nr. 1384/15.12.2014 din care rezultă că minora nu este afectată emoțional cum susține reclamanta, dă dovadă de interes, este un copil liniști și consideră apelantul că este in interesul acesteia să locuiască în domiciliul apelantului, acesta neavând o atitudine violentă atât fizic cât și verbal față de minoră.
Precizează de asemenea apelantul că își asumă responsabilitatea față de fiica sa ,fiind încadrat în muncă, fiind singurul întreținător al familiei și va încerca să-i asigure un trai cât mai bun minorei, în timp ce reclamanta nu era încadrată în muncă, ci numai de 5-6 luni lucrează.
Pentru motivele arătate, solicită apelantul admiterea apelului,desființarea in totalitate a hotărârii pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dovedire, solicită proba cu înscrisurile depuse la primul dosar,interogatoriu și martorii menționați in întâmpinare.
Solicită de asemenea ca și minora fă fie audiată de instanță.
La data de 26.01.2015 reclamanta R. A. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelant ca tardiv formulat și pe fond neintemeiat, solicitând instanței să aibă în vedere tardivitatea introducerii apelului, toate susținerile din cerere și susținerile din admiterea ordonanței președințiale pronunțată de instanță in sentința civilă nr._/23.12.2014.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar sentința susmenționată .
În drept invocă dispoz. art. 205-208 din noul cpc.
Analizând cu prioritate potrivit art.246 c.pr.civ excepția tardivității invocata de intimata prin întâmpinare tribunalul constata ca apelul a fost depus de catre apelant in termenul prevăzut de dispozitiile art.999 alin.1 c.pr.civ, astfel fiind neîntemeiata exceptia tardivitatii urmand a fi respinsa ca atare.
Analizand apelul declarat de apelantul S. L. A.,in raport de dispozitiile art. 476 și urm.c.pr.civ.,tribunalul urmeaza a admite apelul pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond a fost investită, la data de 22.12.2014, de catre reclamanta R. A. I., cu o cerere avand ca obiect pronuntarea unei ordonanțe președințiale, a carei procedura de solutionare este reglementată de art. 998 c.pr.civpotrivit caruia” (1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie. (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților. (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile. (4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Din interpretarea litarală a acestui text de lege reiese ca cererea privind ordonanata președințiale se da cu citarea părtilor insa ea se poate da și fara citarea părtilor daca instanta apreaciaza astfel.
În cauza dedusă judecații instanța de fond contrar dispozitiilor mai sus mentionate a procedat la întocmirea la data de 22.12.2014, unei note telefonice ,l prin care s-a adus la cunoștința părtilor că s-a stabilit termenul de judecata in cauza .
Este adevarat ca potrivit. 154c.pr.civ. alin.6 c.pr.civ, Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanța, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conține: denumirea instanței, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea și indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar și semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenței și va fi expediat instanței prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace, insă instanța de fond nu a respectat aceste dispozitii imperative, prin încheierea notei telefonice, ci avea obligația de a se conforma dispozițiilor mai sus menționate edictate de legiuitor pentru respectarea principiilor care guvernează procesul civil printre care contradictorialitatea și dreptul la apărare.
Avand in vedere ca acest motiv de apel determină nulitatea hotararii atacate tribunalul constata ca excede analizarea celorlalte critici din cererea de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității.
Admite apelul declarat de apelantul pârât S. L. A., domiciliat în comuna Mărunței, . împotriva sentinței civile nr._ din 23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A. I. cu reședința în comuna P., ., Județul O., anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Președinte, V. V. | Judecător, S. O. | |
Grefier, A. D. |
VV./A.D. 05.02.2015,
JUD.FOND M.D.C
| ← Cereri. Sentința nr. 1207/2015. Tribunalul OLT | Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 30/2015.... → |
|---|
